Despre anxiolitice
ianuarie 3, 2008
M-am tot gandit si razgandit daca ar fi bine sa scriu despre tratament in tulburarile de anxietate. Daca tu crezi ca suferi de anxietate, panica, daca ai obsesii sau fobii, raspunsul meu invariabil este:
1. programeaza-te la medicul tau de familie
2. cere o trimitere la psihiatrie
3. consulta psihiatrul vis-a-vis de simptomele tale
4. respecta recomandarea psihiatrului, dupa ce vei fi
5. discutat cu el implicatiile tratamentului medicamentos, si alternativele pe care le ai
….Nu exista solutie miraculoasa la anxietate, si uneori toti ne-am dori asta. Este estimat ca pana la 30% din populatia globului experimenteaza “o” tulburare anxioasa la un moment dat, care afecteaza functionarea individului temporar, sau chiar permanent. Intre acestia, insa, doar o minoritate sufera suficient de mult incat sa ajunga la medic. Majoritatea se refugiaza in comportamente compensatorii (de obicei evita situatia care declanseaza anxietatea) sau se auto-medicheaza. Cele mai frecvente substante folosite sunt alcoolul, mancarea (dulciurile), tigarile, sau refugiul in munca (“workaholism”).
Am avut, si continui sa am, discutii lungi uneori cat o zi de post pe tema: cand, si cum, trebuie medicata anxietatea. Si am sa va explic de ce.
Dar sa trec in revista arsenalul medicului psihiatru pentru anxietate:
a. antidepresive din clasa SSRI (selective serotonin reuptake inhibitors) cum ar fi fluoxetina, paroxetina, citalopramul, escitalopramul; NERI (norepinephrine reuptake inhibitors) ca mirtazapina, unele antidepresive triciclice (doxepina)
b. anxiolitice din clasa agentilor GABA-ergici (de la gamma-amino-butiric acid), numite generic benzodiazepine
c. antihistaminice cu efect pe receptorii H1 histaminergici: cetirizina, ciproheptadina
d. timostabilizatoare, tot cu actiune GABA-ergica, dar non-benzodiazepinice: carbamazepina, acidul valproic, lamotrigina, topiramatul, gabapentinul
e. antipsihotice de generatia a doua, care se apropie de ce-ar trebui sa fie un “tratament miraculos”, pentru ca actioneaza pe cai triple, sau uneori cvadruple; au si efect antidepresiv (unele), calmant (majoritatea), sedativ (altele)
f. mai rar: betablocante (propanolol), inhibitoare ale canalelor de Calciu (verapamilul), blocante noradrenergice centrale (clonidina), suplimente gen PUFA (poly-unsaturated-fatty-acids), hormoni tiroidieni (levo-tiroxina)
….
Dupa cum vezi, avem o puzderie de pastile. Asta inseamna doua lucruri: ca avem solutii, dar ca nu sunt perfecte.
Majoritatea medicilor psihiatri, cand au un pacient cu o tulburare de anxietate, vor prescrie o benzodiazepina, sau un antidepresiv. Este important sa stii asta dinainte sa ajungi la medic. De asemenea, este foarte important sa stii ca ambele medicamente se iau regulat pentru o perioada de minim 3 luni, de obicei 6 luni, cu prelungire pana la 1 an. Nu in ultimul rand, majoritatea medicamentelor trebuie luate zilnic, la aceeasi ora, si nu “la nevoie”.
Cea mai frecvent prescrisa benzodiazepina este Xanax-ul. Substanta activa este alprazolam. A avut un succes enorm pentru ca actioneaza repede, si se elimina relativ repede din organism; in fapt, asta este si marea lui problema. Efectul lui asupra reierului nu este intotdeauna stabil, astfel ca dupa o perioada se instaleaza toleranta si dependenta. Chiar daca in prezent Xanax este incadrat la categoria “droguri cu risc mic sau foarte mic de abuz”, nu este mai putin adevarat ca majoritatea pacientilor ajung sa abuzeze Xanax-ul, fie si prin aceea ca vor lua extra-doze.
Alti medici inca prefera sa prescrie Diazepam. “Batranul” diazepam este un medicament bun, util, dar este foarte sedativ motiv pentru care multi pacienti se plang ca-i transforma intr-o “leguma” pe parcursul zilei; afecteaza puterea de concentrare si memoria de scurta durata, si luat pe termen lung poate da dependenta.
…
Intr-un numar de cazuri, medicul psihiatru va prescrie din start doua medicamente. Exista o serie de studii care spun ca, in multe tulburari de anxietate, dupa ce medicatia rezolva “anxietatea” ramane, in urma, depresia. Iata de ce intr-un numar de cazuri fie vei primi un antidepresiv pe langa benzodiazepina, sau, a treia solutie, doar un antidepresiv gen citalopram, escitalopram, fluoxetina, paroxetina, tianeptina, sau doxepina. Lista poate continua, acestea sunt cele mai frecvente.
Antidepresivele au nevoie de 8 – 10 zile sa intre in actiune, desi unele studii sugereaza ca efectul s-ar simti mult mai devreme, chiar dintr-a patra zi. Sunt foarte eficiente, au un risc de dependenta mult mai mic. La un numar mic de persoane, insa, numite generic “metabolizatori lenti” (slow metabolizers), antidepresivele prescrise cu usurinta provoaca agitatie, neliniste interioara, impulsivitate, agresivitate, si in anumite cazuri anxietate severa, delir, halucinatii, si ganduri suicidare.
…
Daca medicul tau iti prescrie oricare dintre aceste doua tratamente, si iti propune “sa va vedeti in 6 luni”, sugereaza-i sa va vedeti in doua saptamani, sau maxim o luna. Daca prezinti oricare dintre simptomele de mai sus, iar medicul tau nu e disponibil, du-te la Camera de Garda, spune ce medicatie ai, si cere o re-evaluare.
…
Am sa vorbesc, pe final, despre efectul anxiolitic al propanololului. Propanololul este o substanta care scade tensiunea arteriala, si are si un efect anti-aritmic. De obicei e folosit de cardiologi, in doze care pleaca de la 40 de miligrame in sus. In doze mici, insa, propanololul este un bun anxiolitic “la nevoie”. Daca problema ta e ca in anumite situatii devii anxios (vorbit in public, inaintea unui examen, stress excesiv la lucru), si cu conditia sa nu ai tensiunea mica, sau probleme de inima, propanolul poate fi o optiune buna. Problema cu propanololul este ca incetineste bataile inimii, ceea ce pentru unii poate fi neplacut. De asemenea, are un usor efect sedativ.
Nu in ultimul rand, disparitia “anxietatii confortabile” la unele persoane poate fi, in sine, mai anxiogena. Iata de ce, daca iau propanolol, se vor simti tensionate. Ca si cu celalalte optiuni, pastreaza o relatie apropiata cu medicul.
…
Ultimele randuri sunt pentru tine, cel care bei sa-ti calmezi anxietatea. Pentru tine, cel care mananci excesiv ca sa te “simti mai bine”. Pentru tine care fumezi tigara de la tigara pentru ca asa nu-ti tremura mana; cel care lucrezi pana tarziu pentru ca doar asa poti sa pastrezi “controlul” asupra vietii tale.
Daca ce am scris mai sus despre limitele tratamentului medicamentos al anxietatii ti se pare ca e periculos, inmulteste cu 1000. Este de o mie de ori mai periculos ce faci, spontan, acum. Nu e niciodata prea tarziu sa ceri, si sa primesti, ajutor. Si sa ai o viata mai buna.
G.
ianuarie 4, 2008 at 2:29 pm
Medicamentul “minune” al lasarii de fumat Champix (EU) sau Chantix (US) care are ca substanta activa varenicline tartrate are vreo legatura cu anxietatea indusa de sevraj?
Sau..in fine, se poate explica in limbaj simplu cum anume actioneaza?
Daca vrei sa te lasi de fumat de ce este mai potrivit acest medicament decat unele anxiolitice pentru tratarea sevrajului?
(Sper ca am fost relativ coerenta…)
ianuarie 4, 2008 at 5:06 pm
Ioana, se leaga de anumite proteine numite “receptori” in membranele celulelor din creier, mai exact aceiasi receptori de care s-ar lega nicotina prezenta. Deci “mimeaza” “efectul fizic” al nicotinei. Asta ar fi mecanismul de actiune. De ce ar fi mai bun decat anxioliticele? Actionand pe alta cale, banuiesc ca elimini efectele secundare ale acestora.
mutsunake, am observat ca n-ai spus nimic de extractele hidroalcoolice/ceaiurile de sunatoare, valepotriati, extracte de paducel, etc. Sa inteleg ca nu sunt prea populare printre psihiatri?
ianuarie 4, 2008 at 5:41 pm
Ioana,
Chantix/ Champix este un agonist alpha 4/ beta 2 colinergic. Asta inseamna ca actioneaza exact pe acei receptori responsabili de efectele “placute” ale nicotinei din tigara, si care sunt si responsabile de dependenta “biologica” de tigara.
In esenta, varenicilina este un medicament care ajuta la sevrajul pe care orice fumator il are cand se lasa de fumat; in modele animale actiunea a fost exact cea analoga fumului de tigara. Spre deosebire de tigara, simptomele de sevraj la varenicilina sunt mult reduse.
Simplissim, varenicilina e pentru fumat ce e metadona pentru heroina. Un compus similar, cu actiuni similare, dar mult mai usor de manipulat.
Tratamentul e de relativa scurta durata in raport cu alte medicamente – doar 3 luni.
Recent, o serie de rapoarte “anecdotice” au ridicat suspiciunea ca varenicilina ar putea, intr-o sub-populatie de fumatori, sa induca agresivitate extrema, psihoza, si ideatie suicidara.
FDA inca nu si-a updatat informatiile pt. Chantix vis-a-vis de riscul suicidar. In Australia citeam ca Chantix va fi introdus cu avertizare.
….
Intrebarea “de ce Chantix si nu o benzodiazepina” pentru anxietatea de sevraj are raspuns: pentru ca Chantix e specific pentru receptorii nicotinici; benzodiazepinele sunt nespecifice. Chantix adreseaza si “sevrajul prelungit” (3 luni); in asistarea sevrajului cu benzo-uri, iei pana la 3 saptamani, de obicei 2 saptamani.
Eu raman in continuare la ideea ca cea mai buna strategie sa te lasi de fumat e comportamentala, incepand cu consum controlat, si terminand cu abstinenta. Chantix ofera o solutie “no brainer”: nu fumezi, iei o pastila in schimb, si-ti trece pofta. Principiul nu e nou, in alcoolism sunt zeci de ani de cand se cauta o “pastila” adecvata. Care inca nu s-a gasit. Iar Chantix e a doua abatere Pfizer, dupa Zybane care a rezultat intr-o serie de suiciduri, din care cauza a fost retras.
G.
ianuarie 4, 2008 at 5:47 pm
@Machiavellian:
“mutsunake, am observat ca n-ai spus nimic de extractele hidroalcoolice/ceaiurile de sunatoare, valepotriati, extracte de paducel, etc”
Nu, n-am spus nimic. Din punctul meu de vedere sunt bogus-medicine. Substantele active din plante precum sunatoare, valeriana, passiflora etc. au proprietati psihotrope, si sunt cunoscute, si folosite, dintotdeauna practic. Unele plante (rauserpa rauwolfia) erau uzitate in antichitate ca solutie la boli pe care noua, in “era moderna”, ne-a luat ani de studiu ca sa identificam compusi chimici analogi.
…dar:
1. compusii activi in extractele hidralcoolice sunt in concentratii infime
2. au o biodisponibilitate redusa; mare parte sunt in molecule mari, si nu traverseaza bariera hemato-encefalica, motiv pentru care nu ajung de fapt niciodata la locul actiunii
3. in continuare, produsele de tip “Plafar” din Romania sunt mult prea rar supuse standardelor ISO. Si, intamplator, cunosc in cazurile ISO cum s-a obtinut licenta (vezi Hofigal s.a.m.d.)
…
Asa ca sa ramanem la oile noastre
G.
ianuarie 4, 2008 at 6:31 pm
Cred ca te refereai la Rauwolfia serpentina, planta din care se obtine rezerpina, scoasa din terapie daca nu ma insel.
Sa-ti raspund punctula:
1) Depinde de extracte. Exista deja extracte standardizate. Si nu ma refeream la Plafar sau altele de genul.
2) Cu marimea moleculelor sunt de acord, dar numai partial. Daca hipericina si mai ales hiperforina au molecule de-a dreptul gigant, nu se poate spune acelasi lucru despre valepotriati.
3) Nu vorbeam de produse romanesti. Din cate citeam mai demult parca practicai in Canada, nu? Acolo nu exista extracte standardizate in hipericina (totala) sau stiu eu ce?
4) Nu ai mentionat niciunde nici ketamina, utilizata mai nou in studii clinice.
5) Si nu stiu daca e cazul sa ramanem la oile noastre de sinteza cand sigur sunt si alti oameni ca mine care s-au tratat de depresii urate nemedicamentos.
PS: Citeste si http://www.bmj.com/cgi/content/full/330/7490/503
ianuarie 4, 2008 at 6:32 pm
Multumim frumos!
Ok, pentru cineva care nu se poate lasa folosind strategia comportamentala, sa revenim la Champix: e mai intelept sa fie administrat impreuna cu un antidepresiv? Oare scade acesta riscul suicidar amintit? Pentru ca din cate stiu unele antidepresive au risc suicidar ele insele…
Ca decat sa mor ca ma ia o nebuneala si ma sinucid de la Champix, mai bine mor de la tutun peste cateva decenii bune.
Apropo de alcoolism, citeam undeva ca acest Champix este in studii si pentru asta, pare sa aiba efect.
ianuarie 4, 2008 at 6:47 pm
@ Machiavellian:
Ketamina a fost utilizata in studii clinice doar in tratamentul tulburarii obsesiv-compulsive si al depresiei. Ambele au fost trial-uri mici, experimentale. Ketamina e folosita uzual ca anestezic in stomatologie, si are o “street-value” foarte mare, este un drog analeptic halucinogen; in populatii normale induce paranoia si halucinatii.
…n-as recomanda-o “de rutina” nici sa ma bati
Extractele standardizate sunt altceva decat cele hidroalcoolice. Ia de exemplu Endotelon-ul si pro-antocianidolii in general (extract din seminte de struguri rosii). Practic, din sute de grama de boabe ies cateva zeci de miligrame. Asta iti da o idee cam care e fractia de concentrare necesara ca sa ajungi la un produs activ standardizat.
In Canada herbalistii sunt foarte la moda. Oamenii iau o gramada de “suplimente” de plante si alte mizerii, dar hai sa fim seriosi
@Ioana:
Nu, nu e intelept sa il administrezi cu un antidepresiv. Ce e intelept este sa il iei asa cum e recomandat, adica “adjuvant” la o forma de tratament consacrata, care pana in zilele noastre ramane psihoterapia. Pfizer a fost suficient de inteligent ca sa nu il propuna ca “medicatie princeps”
G.
ianuarie 4, 2008 at 6:52 pm
# Machiavellian: multsam de corectie re> rauwolfia serpentina.
G.
ianuarie 5, 2008 at 2:58 pm
“Ketamina a fost utilizata in studii clinice doar in tratamentul tulburarii obsesiv-compulsive si al depresiei.”
Citeam pe BBC acum cativa ani ca a fost folosita intr-un studiu cu mare succes la “pacienti suferind de depresie rezistenta la alte 4 medicamente”. Nu mai tin minte detaliile exacte, dar pot cauta articolul original in extenso daca te intereseaza.
“in populatii normale induce paranoia si halucinatii.”
Doza “terapeutica” pe care au folosito cei dinainte era mult sub doza psihogena.
“Extractele standardizate sunt altceva decat cele hidroalcoolice”
Exista extracte hidroalcoolice standardizate. De fapt spre asta se tinde, extracte de concentratie standard, altfel “replicabilitatea” tratamentului ar fi practic imposibila.
“Practic, din sute de grama de boabe ies cateva zeci de miligrame.”
Asta e mai putin important pe termen lung. Daca ar fi s-o luam asa, si morfina era aproape inexistenta in macul vechi. Acum avem tulpini selectionate si productia este semnificativ mai mare. Sau penicilinele naturale extrase din Penicillium: primele tulpini produceau 60mg penicilina/L mediu de cultura. Tulpina folosita azi produce 20g/L. Sa nu mai vorbim de posibilitatea intruducerii secventei de ADN in bacterii si sinteza de medicamente asa.
“In Canada herbalistii sunt foarte la moda.”
Nu vorbeam despre terapii alternative. Nu am incredere nici eu in “herbalisti” sau alte subspecii de “con-artists”.
ianuarie 5, 2008 at 5:00 pm
RE> ketamina in depresia rezistenta la tratament, vezi studiul publicat de Zarate et al (2007) in Archives of General Psychiatry: ” A randomized trial of an N-methyl-D-aspartate antagonist in treatment-resistant major depression.”
RE> efectul in populatii presupus normale, vezi studiul analog al lui Pomarol-Clotet din August, 2006, in British Journal of Psychiatry: “Psychological effects of ketamine in healthy volunteers. Phenomenological study.”
…
Cand spun ca extractele standardizate sunt altceva decat cele alcoolice, nu ma refer la procedura (exprimarea a fost confuza, intr-adevar). Reactia alcoolica e doar un mod de a extrage o substanta, dar nu singura. Pe de alta parte, asa cum ai observat, un produs “natural” trebuie respecte un standard de calitate iar efectul lui repetabil.
Finally, cine a zis ca herbalistii sunt “con artists”? Au si Ordinul lor, chiar asa le zice, herbalisti, sau naturopati
G.
ianuarie 6, 2008 at 11:09 pm
Era un alt studiu (2005 sau 2006, nu mai stiu exact), il pot cauta daca vrei, dar acum sunt putin presat de timp.
Si cu riscul de a parea chitibusar (si sunt al dracului de
), nu este vorba despre o “reactie alcoolica”, deoarece este un proces fizic (extractia sau dizolvarea intr-un solvent) si nu unul chimic.
Naturopati este denumirea lor psihiatrica?
ianuarie 7, 2008 at 2:51 am
> nu este vorba despre o “reactie alcoolica”, deoarece este un proces fizic (extractia sau dizolvarea intr-un solvent) si nu unul chimic.
Hm.
G.
februarie 8, 2008 at 9:35 pm
Vad ca nu mai sunt comentarii de o vreme…poate totusi reusesc sa primesc o mana de ajutor.
La sfarsitul lunii octombrie am facut o criza de tahicardie supraventriculara paroxistica.Pe scurt, am avut crize repetate, dar medicii cardiologi spun ca inima este OK (dupa EKG, ecografie, test de efort). La clinica de interne, dupa mai multe analize (probleme depistate:colesterolul,glicemia, VSH si monocite) si un control psihiatric, mi s-a spus ca am tulburari anxioase generalizate. Mi s-a prescris un anumit tratament cu 3 pastile, dar dupa discutii cu medicul de familie am convenit impreuna sa iau alprazolam(0,25 mg pe zi). Doresc sa reduc doza si sa elimin total acest medicament. De cca 1,5 luni am o puternica arsura in piept. Poate fi acesta simptomul tolerantei si a dependentei de alprazolam? Mentionez ca durerea dispare doar noaptea. Ziua, chiar daca iau medicamentul, durerea nu dispare, eventual se atenueaza.
Dca este dependenta, cum pot scapa de ea?
Multumesc in eventualitatea unui raspuns.
februarie 8, 2008 at 10:46 pm
Nu sunt medic, dar “arsurile” din piept nu sunt angina pectorala?
Oricum, mutsunake ar trebui sa stie ceva mai bine.
februarie 8, 2008 at 10:50 pm
@Ioana:
1. Imi spui ca acum aproximativ 5 luni ai avut o criza de TPSV. Sunt curios daca a fost obiectivata prin EKG. Presupunand ca a fost obiectivata prin EKG, ar trebui sa ai acum o medicatie pentru TPSV. Daca n-a fost obiectivata pe EKG, e posibil sa nu fi fost TPSV. Depinde de o sumedenie de factori. Ma intereseaza si daca ai mai avut palpitatii intre timp?
2. Imi spui ca ai fost la psihiatru, si ai primit un diagnostic de tulburare anxioasa generalizata, pentru care ai primit un tratament cu trei medicamente, dar ca dupa ce te-ai consultat cu medicul tau de familie ati optat doar pentru un medicament, anume alprazolam.
In primul rand doza de alprazolam zilnic e foarte mica, e sub-terapeutica pentru o tulburare de anxietate. In al doilea rand in tratament psihiatric psihiatrul are primul si ultimul cuvant, nu medicul de familie. In masura in care consideri ca psihiatrul te-a tratat prost, sugestia mea e sa vezi alt psihiatru, nu sa te limitezi la medicul de familie.
Cat priveste epigastralgiile (arsurile in piept)…nu alprazolamul ti le provoaca. Toleranta si dependenta la alprazolam se manifesta prin ineficacitate (nu iti mai calmeaza anxietatea), si necesitatea de a lua “peste mana” (auto-medicare a crizei anxioase), chiar si cand nu este cazul. Dupa cum am spus, imi pare ca esti sub-medicata, si sub-tratata.
Uite ce iti propun: du-te din nou la psihiatru, cere informatii despre ce face fiecare medicament pe care ti l-a prescris, apoi ia-le asa cum ti-au fost prescrise.
Toleranta la alprazolam se instaleaza dupa aproximativ un an de administrare, nu mai devreme. Nu esti dependenta de alprazolam la nici 6 luni de tratament in care – observ – le-ai luat sub-dozat, si probabil din start ineficiente.
Sper sa te simti mai bine.
Toate cele bune,
G.
februarie 8, 2008 at 11:04 pm
@ Ioana, Machiavellian:
“Arsurile in piept” pot fi sugestive pentru doua mari categorii de evenimente:
1. reflux gastro-esofagian: din varii motive, de la o simpla diskinezie de valva cardiala, pana la o hernie hiatala, (o parte din fundul stomacului intra in torace), inter-prandial (intre mese) stomacul se contracta spastic si “impinge” acid clorhidric in esofag. Esofagul doare, de unde si senzatia de arsura. Refluxul se trateaza printr-o buna gimnastica a diafragmei (mai ales persoanele picnice pot sa faca RGE), pozitie procliva postprandial care sa previna refluxul, si evitarea factorilor agravanti gen fumat, cafea, bauturi carbogazoase, citrice, alcool, muraturi, otet, mancaruri picante (piper, boia, ardei iute, cayenne, diferite condimente indiene). Medicamentos, poti sa tratezi RGE-ul simptomatic cu medicamente care scad aciditatea gastrica fie prin actiune indirecta (tampon gen Maalox, sau Pepto-Bismol), fie prin actiune pe receptorii H1 (ranitidina, famotidina), fie prin inhibitie directa a productiei de acid clorhidric (omeprazol, pantoprazol).
NB: cauzele cele mai frecvente de reflux gastroesofagian sunt ulcerul gastric si duodenal, gastrita acuta sau cronica, gastroenterocolite, dar si etilismul acut si cronic.
2. a doua mare cauza de ‘arsuri’ e data, intr-adevar, de afectiuni cardiovasculare. Angina pectorala e un caz particular, in care durerea e retrosternala, sub forma de arsura sau gheara, insotita de usoara dispnee (dificultati la respiratie), si cu iradiere in umarul si bratul stang, si subscapular stanga. Anumite forme de angina pectorala pot sa nu iradieze (de exemplu angina de tip prinzmetal), sau poate sa evoce diferite hemiblocuri de ramura posterioara, sau hemiblocuri drepte, in care fenomenele ischemice acute pot mima un ulcer.
Felul in care obiectivezi simptome sugestive pentru o cauza cardiovasculara sunt EKG-ul, EKG-ul de efort, monitorizarea cardiaca de tip Holter pe 2 sau 4 canale, precum si monitorizarea de enzime cardiace (in caz de suspiciune de infarct, angina instabila etc.)
NB: un caz particular, mai rar identificat de medici, este acela al diselectrolitemiilor, in care in urma curelor de slabire apar hiponatremii/ hipopotasemii prin deprivare de nutrienti. La polul celalalt se remarca intoxicatiile electrolitice din cauza “excesului de zel” cu suplimente nutritive de tip multiminerale etc., care la anumite persoane mai vulnerabile pot sa dea tulburari de ritm sau frecventa cardiaca.
Este crucial sa intelegeti ca epigastralgiile pot sa reprezinte o cale comuna, cardiaca si digestiva. Angina pectorala se asociaza cu ulcerul gastric si duodenal,si cu etilismul cronic.
….
O mentiune separata pentru tulburarile anxioase si de somatizare, in care exista echivalentul subiectiv de “epigastralgie”, “durere de tip gheara”, “durere anginoasa”. Diagnosticul trebuie sa fie unul de excludere, adica abia dupa ce-ai cautat pana si ultima cauza organica posibila, te rezumi la un atare diagnostic. Mai mult, sediul somatizarii migreaza, astfel ca in parcursul ultimelor 12 luni trebuie sa fi avut cel putin 4 tipuri diferite de durere de tip epigastralgii, durere anginoasa, enterite sau enterocolite, artralgii sau poliartralgii, cefalee, migrena etc.
Intr-un astfel de caz, ce as face eu este sa ordon un kit complet cardio si gastro, cu EKG static si efort, eventual holter 48 de ore, eco de cord, enzime, biochimie (glucoza, formula leucocitara completa, VSH, transaminaze, uree, creatinina, profil proteic)si electroliti, hemoleucograma, eco abdominal cu endoscopie exploratorie, biopsie pentru Helicobacter pilori, un hemocult, analize de urina cu sumar, biochimie. La femeie, as adauga un obligatoriu control ginecologic si, in cazul in care “crizele” de anxietate sunt regulate, si nelegate de context, as cere si un profil FSH-LH si hormoni tiroidieni.
Tratamentul poate varia, si nu cred ca e locul meu aici sa fac posologie pe blog.
G.
februarie 9, 2008 at 11:23 pm
Multumesc mult pentru raspunsuri.
Am uitat sa mai dau cateva informatii importante: am 40 de ani si sunt deja la menopauza de cca. 1 an (dupa 7-8 ani de premenopauza). Si am in antecedente o miocardita infectioasa la 16 ani si o cardiomiopatie dilatativa post-partum acum 10 ani (pt fiecare am facut tratament si s-a considerat ca m-am recuoperat). Am fumat aproape 18 ani; m-am lasat in martie 2007.
Si acum sa raspund intrebarilor.
Da,am medicatie pt TPSV. Initial mi s-a prescris Metoprolol 50 mg 1-0-1 si Aspenter 75mg 0-1-0. Da, am mai avut palpitii si HTA (160/100 si puls 150 batai/minut). Din cauza lor am mai ajuns de 3 ori la urgente (cardiologie). Mi-au facut acolo analize.
La prima criza de TPSV urmatoarele au fost in afara limitelor normale:
Na+ 143,3 mmoli/l (146-157)
glicemia 1.09 mg/dl (70-105)
WBC 9.33/*1000/microlitru (4-9)
RBC 3.99 – ” – ” – ” – (4.25-4.5)
HCT 34.8 % (37-41)
MCHC 35.1 g/dl (32-34)
NEUT% 74.1 % (50-70)
LYMPH% 18.4 % (20-40)
Echocardiografia a aratat o usoara hipokinezie de PL in 1/3 apicala si flux mitral tip relaxare alterata.
La o alta criza glicemia scazuse la 117.57, dar CK-MB era la limita superioara a normalului adica 25 (0-25). Atunci mi s-a schimbat tratamentul de pe metoprolol la Bisogamma (bisoprolol) de 5 mg 1/zi.
Test de efort:
Minute Intens. Frecventa Tensiune
Watti cardiaca arteriala
0 0 72 100/80
3′ I 135 100/80
4′40″ II 142 100/80
Revenire
1 – 112 100/80
2 – 99 100/80
6 – 86 100/80
Nivelul atins de fr. cardiaca 82%.
Rezultate Clinica Interne
Biochimie generala:
glucoza= 109.7 mg/dl
uree=38 mg/dl
creatinina=1.18 mg/dl
amilaze serice = 54 U/dl
Colesterol = 221 mg/dl
Trigliceride = 104 U/dl
LDH = 638 mg/l
Ck-Mb = 23 U/l
Ac. uric=0.8 mg/dl
Na=144 mEg/l
K= 4.09 mEg/l
Ca= 4.73 mEg/l
Mg= 1.84 mEg/l
Fe=53 micrograme/dl
TQ=112%
INR=0.86
APTT=32 sec
Probe hepatice
TGO= 8 U/l
TGP = 16 U/l
BT= 0.40 mg/dl
FA= 242 U/l
Gamma GT= 31 U/l
ASLO= 146 UI/ml
VSH=30-58 mm/h
FR=32 UI/ml
CRP=0.43 mg/dl
Hemoleucograma:
L=8270 /mmc
H= 4.80 milioane/mmc
Hb=14.2 g%
Ht= 41.7 %
MCV= 87 fL
MCH= 29.7 pg
Tr= 356.000 /mmc
Tablou sangvin
PMN= 70%
Lym= 26%
Mo= 2%
Eo= 2%
Ret= 20%
(hipocromie, microcitoza)
H. tiroidieni
T3= 2.11 nmol/l
T4= 151.3 nmol/l (0.73 ng/dl -in mai 2007)
TSH=0.291 uUI/l (1.667 uIU/mL -in mai 2007)
FSH= 74.18 mUI/mL (analiza FSH este mai veche-mai 2007)
Progesteron= 0.10 ng/dl (in mai 2007)
Ex. urina:densitate 1030, pH=5, sediment ery+
Urocultura: 10 000 UFC/ml E. Coli, Enterobacter spp, S aureus
Eco abdominala: Colecist cu polipi colesterolotici. Colesteroloza veziculara.
Gastroscopie: Esofag normal. Stomac cu eritem parcelar al mucoasei antrale. HP-Bulb, D2 normale.Helicobacter pilori negativ
Consult psihiatric (adica discutie 5 minute): Tulburari anxios generalizate (Rp. Paroxetina 20 mg 1/2-0-1/2, Medazepam 10 mg 1/2-1/2-0, Levomepromazin 0,25 mg)
Consult ginecologic
Climax nestabilizat.Sfera genitala libera.
Cred ca v-am plictisit cu atatea rezultate, dar sunt cu adevarat ingrijorata deoarece am antecedente in familie. Mama este dupa 5 infarcturi (acum 7 ani; la primul a intrat in stop-cardiorespirator)si are ateroscleroza generalizata (o carotida complet inchisa, aorta abdominala inchisa, altele la nivel de 80%).
Multumesc pentru rabdare.
februarie 10, 2008 at 1:58 am
Ioana,
In primul rand, ai admiratia mea pentru rezilienta de a fi trecut prin toate testele de care imi scrii. Sunt impresionat, si dupa ce le-am citit pot sa-ti spun ca ai o conditie biologica de invidiat.
Am ramas surprins, totusi, de rezultatele uroculturii. Spune-mi, ai urmat vreun tratament pentru infectia pe care o aveai la analiza?
Eritemul antral observat la endoscopie e de obicei marca “fumatorilor”. E important insa ca esofagul tau e normal, si asta exclude refluxul gastroesofagian.Asta e alta veste buna.
Acum, vis-a-vis de incarcarea ta familiala de boala cardiovasculara, si trecutul tau personal (miocardita infectioasa la 16 ani + cardiomiopatie post-partum). In ce conditii ai facut cardiomiopatia post-partum? Cum s-a rezolvat?
In privinta tulburarii tale anxioase, tratamentul prescris este okay cu mine, presupunand ca diagnosticul e corect. Ce ma contrariaza e ca-mi spui ca in prezent iei doar alprazolam 0.25 mg/ pe zi. Spuneam si mai inainte, este o doza ineficienta, mai bine nu-l iei. Levomepromazina 0.25 mg/ zi e, de asemenea, un medicament pe care nu l-as recomanda in conditia ta.
Iti spun ce stiu. Stiu ca relativ frecvent in familii cu un parinte/ frate/ sot(sotie) care au traversat evenimente acute cardiovasculare, reactia post-traumatica poate fi suficient de intensa incat sa lase urme. Ceva ma face sa cred ca momentele tale anxioase au o “tema”; posibil ca trigger-ul fiecarei crize s-a diluat pana la a fi “aproape orice”; si totusi, m-as feri de “tulburare anxioasa generalizata”.
Acestea fiind zise, te incurajez sincer sa vezi alt psihiatru. Cinci minute nu sunt suficiente sa documentezi un astfel de istoric, mai ales la o persoana tanara, care este climacterica. Din informatiile pe care mi le dai, somatic esti okay. Toate analizele, si observ din nou bogatia lor, indica ce ne-am fi asteptat, anume ca lucrurile in corpul tau sunt okay.
Tulburarea ta anxioasa nu inseamna ca esti nebuna. E o suferinta sincera, pe care nimeni nu are dreptul sa ti-o nege. Exista tratament. Exista tratament eficace, si care poate sa insemne medicamente, poate sa insemne psihoterapie. Nu te limita la medicul tau de familie, nu te limita la psihiatrul pe care l-ai vazut.
Are sa fie okay, daca ajungi la medicul competent pentru afectiunea ta.
G.
februarie 10, 2008 at 4:12 pm
Multumesc tare mult pt raspuns. Mi-a mai venit inima la loc
.
In legatura cu infectia urinara, desi de la clinica de interne mi s-a recomandat sa iau Ciprofloxacin cps 500 mg 1-0-1 timp de 7 zile, medicul de familie nu mi le-a prescris, mi-a recomandat mult ceai, asa ca asta a fost tot tratamentul…
Cardiomiopatia dilatativa a aparut in urma sarcinii gemelare (am 2 fetite gemene). Am facut tratament timp de 1 an (la inceput cu digoxin, furantril si enalapril, apoi digoxinul a fost oprit). Chiar si medicul cardiolog a fost uimit cat de repede m-am recuperat (deja dupa o luna de tratament echocardiografia arata mult mai bine, lichidul din plamani si pericard se retrasese complet si ventriculul stang nu mai era atat de dilatat). Nu am stat nici macar o zi in spital pentru ca aveam fetitele (in varsta de 2 luni atunci) acasa. I-am promis medicului ca respect exact indicatiile lui si mi-am facut tratamentul acasa. Mergeam de 2 ori pe saptamana la control. Medicul cardiolog a fost convins ca recuperarea mea rapida se datoreaza dorintei de a ma face bine pentru a fi alaturi de copii.
Sincer, nu sunt genul de om care doreste neaparat sa fie bolnav. Dimpotriva! Dupa ce m-am vindecat de cardiomiopatie, nu am mai fost vazuta de vreun medic timp de 7-8 ani.
Anul trecut, insa, au aparut toate problemele deodata: m-am lasat de fumat, menstra s-a oprit, am avut si un an deosebit de stresant la serviciu…si cred a fost prea mult…s-a rupt firul unde a fost mai subtire.
Nu vreau decat sa stiu exact ce am, sa ma tratez, ca sa pot fi alaturi de fetitele mele, pentru ca au nevoie de mine.
Cu stima,
I.
februarie 10, 2008 at 5:31 pm
Ioana,
Am sa ma leg doar de doua lucruri:
1. ai un medic de familie bagarets, si care crede ca e mai bun decat un specialist. Nu e in regula, sincer. Ii spui deja de o a doua instanta in care nu ti-a prescris tratamentul, si ti-a recomandat “altceva”.
2 cand ai urmat sfatul specialistului, a existat rezolutie (vezi cardiomiopatia).
Fiecare avem motivele noastre pentru care sa luptam. Pentru tine sunt fetitele tale, si e okay sa fie asa. Si atunci, uite, pentru tine si pentru fetitele tale meriti un specialist, si nu un medic de familie care sa-ti dea alprazolam “pe furis”. Mergi la psihiatru, discutia situatia, fii rezilienta si ceri “minimul de tratament cu maxim de efecte”. Cu cat mai putine pastile, cu atat mai bine.
G.
februarie 10, 2008 at 6:17 pm
mutsunake,
Te deranjez si eu. As avea cateva intrebari:
1. Acest tip de medicatie afecteaza capacitatea de concentrare? Poate fi luata si de persoane care la servici trebuie sa fie foarte atente (multe cifre, responsabilitate enorma)?
2. Pot fi luate si daca anumite momente de anxietate (mici atacuri de panica) vin pe fondul unei usoare depresii?
3. In ce masura poate medicina/medicatia alopata ajuta cand aceasta stare de tristete are un substrat cat se poate de real si care nu poate fi inlaturat, cum ar fi o boala cronica a carei evolutie in timp nu este favorabila pacientului si care are numeroare implicatii?
4. Crezi ca poate ajuta un tratament homeopat?
5. Stii cumva daca dr Hriscu poate fi gasit si la vreun cabinet privat?
februarie 10, 2008 at 9:03 pm
G,
Multumesc mult pentru sfaturi si timpul pe care l-ai consumat pentru mine. Sper sa ma pot revansa vreodata.
I.
februarie 10, 2008 at 10:13 pm
@ Andreea:
1. Medicatia anxiolitica de tip “benzodiazepine” (diazepam, bromazepam, oxazepam, lorazepam, alprazolam, clonazepam)poate avea, din pacate, ca efect secundar afectarea capacitatii de concentrare. Exista insa antidepresive ca paroxetina, mirtazapina, tianeptina, trazodona, nefazodona, care au proprietati anxiolitice si pot fi folosite (Ioana de exemplu a primit paroxetina, o optiune cu certitudine documentata in boli anxioase). Efectele sunt dependente intr-o oarecare masura de doza, dar si aici depinde de medic sa explice pacientului cum, de exemplu, paroxetina se ia dupa masa, sau mirtazapina trebuie titrata pana la o anumita doza, dincolo de un “prag intermediar” in care e sedativa.
2. Nu recunosc inflexiunea din “mici atacuri de panica” pe fondul unei “usoare” tulburari depresive. In reactiile de adaptare de tip depresiv, anxios, mixt, sau chiar pe un teren anancast eu nu as recomanda tratament medicamentos, ci eventual un “bolus” de psihoterapie suportiva, sau concentrata pe problema. S-a aratat ca 10 sedinte sunt de obicei suficient, intr-un algoritm predefinit(2 ori pe sapt primele doua saptamani, apoi alte sase saptamani o data pe saptamana pana la cura completa de 3 luni). Din pacate, in Romania asigurarea medicala obligatorie nu acopera psihoterapie, si – chiar mai rau – multi confunda consilierea cu psihoterapia…
3. Medicatia alopata ajuta in stari reactive (fostele “depresii exogene”) prin gestionarea blocajului emotional, si cresterea coeficientului GAF (global assessment of functioning), cunoscut si ca “Axa V” din DSM. In opinia mea nu sunt suficiente, si trebuie suplimentate cu consiliere/ psihoterapie (vezi, aici sugerez ca si consilierea poate avea un rol benefic prin “coaching” sau “training” vocational), si eventual identificarea trigger-ilor responsabili de reactia afectiva.
4. Exista o serie de studii foarte interesante vis-a-vis de efectele medicatiei homeopate in reactiile afective. Am un raspuns tentativ “da”, cu observatia ca adeseori cocktail-urile de tratament, fara o ratiune alta decat ca “de ce nu si asta?” pot sa fie in sine o capcana de auto-sabotare, si ranforsarea credintei ca de fapt “nu se poate face nimic”.
5. Nu stiu dc. Eugen lucreaza si la un cabinet privat. De obicei ma feresc sa recomand nume, insa am o admiratie deosebita pt. el, imi pare un adevarat exponent al generatiei noastre. Eugen cred ca mai poate fi gasit la ALIAT, centrul de alcoologie, spitalul Obregia.
@ Ioana:
A fost placerea mea, in masura in care am putut sa-ti ridic nivelul de constiinta vis-a-vis de optiunile de sanatate pe care le ai. Sunt insa sigur ca nu sfaturile mele o sa-ti rezolve problemele, chiar daca ai gasit un feed-back in ele. Ce poate sa-ti rezolve problemele e un psihiatru competent, care sa te trateze pe tine, si pe problemele tale individuale, nu dupa “buchea cartii”
G.
februarie 10, 2008 at 11:33 pm
mutsunake,
Multumesc din suflet pt raspuns.
Intrebarile mele nu erau de ordin general, ci erau puse pt mine. Desi, in toata literatura de specialitate se mentioneaza depresia si anxietatea ca mergand mama in mama cu sindromul de care sufar eu, nu am luat niciodata in serios aceasta problema. In general eu am fost o persoana mai trista, mai pesimista, dar stii cum se zice … pesimistul este un optimist cu experienta.
Faptul ca am un IQ ridicat m-a facut sa cred ca mie nu mi se poate intampla. Destul de arogant din partea mea! In fond IQ si EI (emotional intelligence) sunt doua lucruri separate.
Cred ca in ultima perioada am intrecut orice limita si chiar si eu cred ca poate am o problema; mica dar o problema totusi.
Insa, nu as putea lua niciodata ceva care sa-mi afecteze puterea de concentrare. Nu imi permite slujba.
Prin mici atacuri de panica ma refer la acea stare in care intru in momentul in care sunt pusa in fata unei incercari, a unui poiect nou, a orice nu imi este familiar. Ma panichez, imi creste pulsul (avand in vedere ca eu oricum sunt tahicardica, simt in aceste momente ca-mi sare inima din piept) si transpir instantaneu. Am observat ca un propranolol ajuta. Imi scade pulsul si parca e mai bine. Stiu ca automedicatia nu e un semn de inteligenta. E unul de disperare si de nevoie. Si la mine a functionat.
Casa de asigurari nu-mi acopera NIMIC! Asa ca asta ar fi doar inca una pe lista. Asta in conditiile in care eu trebuie sa fac periodic analize hormonale scumpeeeeee cum ar fi insulina, DHEA-S, SHBG, free testosteron, TSH, prolactina, glicemie, glicemie glicozilata, hemoleucograma, transaminalele, B 12 si lista ar putea continua, la care se adauga si medicamentele. Asta e! Unii platesc lunar rate pt casa, masina etc eu imi pun bani deoparte ca sa-mi pot plati analizele si medicamentele.
La raspunsul tau la intrebarea 3 ma tem ca m-ai cam pierdut. Am pus acea intrebare pt ca intotdeauna am considerat ca depresia este acea stare de tristete fara un fundament real, o cauza reala. Ori la mine exista. Mi se parea anormal sa fiu vesela stiind ca nu am controlul asupra organismului meu. Stiind ce-mi va aduce viitorul. Dar acum cred ca perceptia mea asupra bolii imi influenteaza viata mai mult decat sindromul insusi. De asta am spus ca poate sunt usor deprimata. Nu mi-a pus nimeni acest diagnostic Este doar parerea mea.
Despre dr Hriscu daca afli cumva unde poate fi contactat, la un cabinet particular, ti-as fi recunoscatoare. Inca nu stiu daca am curajul sa merg la un psihiatru, dar el ar fi probabil unicul la care as merge. Spitalul Obregia iese din discutie, iar Asociatia alcoolicilor …. hmmmm eu nu beau alcool. Deloc! Asta e tot ce i-ar lipsi bietului meu ficat si asa haituit de atata metformin.
mai 11, 2008 at 5:00 pm
[...] publicat, in urma cu cateva luni. Pe de alta parte, e devansat sistematic de alt articol de-al meu despre anxiolitice. Si stau si ma intreb, dat fiind ca sexul e un anxiolitic, dar si anxiogen pentru aceia cu defecte [...]
mai 14, 2008 at 6:29 pm
depresia mea e pe fond anxios, adica episoadele anxioase ajung sa se cronicizeze ca depresie sau perioadele de depresie sa dea in reprize de anxietate acuta. nu fac terapie pt ca una din cauzele depresiei mele tine de o tulburare a instinctului sexual care e ilegala iar psihoterapeutii m ar turna la politie sau ar incerca sa ma trateze/ sa ma faca sa scap de si asta nu se poate. in fine. am incercat o multime de medicamente, antidepresive, benzodiazepine, somnifere, antipsihotice (astea din urma mai mult ca substitut pt somnifere – sau asociate cu diazepam).
antidepresivele de noua generatie (gen zoloft) nu au efecte secundare, m am simtit clean cu ele – insa din pacate nici efect nu au avut, adica nu am simtit ameliorare a starii deci am renuntat la ele. in crize, in special, nu ajuta deloc, parca beam apa sfintita.
depresia mea raspunde mult mai bine la triciclice, efectul se instaleaza dupa cateva zile – sau imediat daca schimb mediul si ies din mediul anxiogen. cum de obicei coreleaza cu insomnii, trebuie sa le combin cu diazepam/meprobamat/antipsihotice/somnifere, seara. triciclicele au efecte secundare insa le tolerez bine (absenta, somnolenta, uscaciune a gurii, disparitie a dorintei sexuale – o laba ajunge sa mi ia o ora, innebunesc pana termin). dupa cateva zile ma obisnuiesc cu ele si fac fata fara probleme la job, chit ca raman usor absent.
pentru crize (cand doare foarte rau si ai face orice sa scapi) cele mai bune sunt diazepamele (nu am incercat xanax, doar diazepam). te fac partial leguma, dar macar te scot din durere si anxietate. cum genereaza somnolenta, le iau doar seara, pe zi o ametesc cu alte pastile, antidepresivele triciclice.
mai mult decat diazepamul imi place meprobamatul, fiindca dureaza mai mult efectul (la diazepam se intampla sa ma trezesc brusc pe noapte si sa nu mai pot adormi si sa devin agitat).
daca nu pot adormi de la cocktail-ul antidepresiv cu diazepam/meprobamat, iau un antipsihotic nemtesc care am uitat cum se numeste si cu el ii dau in cap, reusesc sa adorm – si dorm de regula 10 – 12 ore. ma trezesc chiaun de cap dar cu o cafea se rezolva.
am depresii nasoale cam o data pe an si timp de o luna iau amitriptina/anafranil combinat cu diazepam si restul cocktail-ului. altfel si tocmai pt ca mi plac foarte mult pastilele, evit sa le tin in casa, adica daca tot sunt le iau pana le termin si pe urma gata, ca aia care daca au iarba umbla toata ziua varzuiti. sa adormi sedat sa te faci varza sa nu mai doara nimic sa fie doar liniste in piept si n cap.
februarie 12, 2009 at 11:41 am
Anxietate generalizata, mici depresii, psihoterapie, xanax si o mare nemultumire plus un munte de stress si un sindrom de oboseala cronica in fata caruia medicii ridica din umeri…cam asa as caracteriza viata mea si nici nu stiu de unde as putea incepe sa povestesc…
februarie 13, 2009 at 9:03 am
ai putea incepe, de exemplu, aici: http://andreanum.org/?page_id=1454, unde ne-am mutat si unde mutsunake raspunde celor cu probleme similare
martie 6, 2009 at 2:19 pm
eu am trecut prin niste mizerii mari, m-am gandit sa ma sinucid, din pacate n-am facut-o,..dar iti jur medicamentele nu m-ar fi ajutat cu nimic…cel putin acum sunt lucida sa lupt cu viata…dupa niste xanax sau alte mizerii n-as mai fi putut face nimic…am tot respectul pt stiinta dar nimeni nu poate sa lupte pt tine…nu exista medicament care sa rezolve problemele reale pe care le ai…
sufar de o nevroza anxioasa…
………………………………………………
……………………………………………..
fara nicio leg cu cele de mai sus, am un blog, fecioaramaria.wordpress.com, dc vrei sa ma bagi in blogroll…
ai tu un articol beton(un ciclu de art:Bilia si boala mentala…)super…