andreanum & co

Saptamina trecuta mi-am inceput-o in Bremen, un orasel din nord vestul Germaniei. Am stat trei zile si doua nopti, am vizionat toate punctele de interes trecute in pliante, am fost chiar si in vizita pe la diverse institutii, asa ca sunt in masura sa va prezint urmatoarele: puncte de atractie, minunatii ale mintii turistice, hoteluri, frumuseti si chestii care te pot calca pe nervi.

1. Puncte de atractie. Am un pliant in engleza de la receptia hotelului: simplu, curat, frumos, pe inteles. Are o harta si pe harta asta sunt 11 puncte de atractie. In ordine, ele sunt urmatoarele: Bremen Town Musicians, Town Hall, Market Square (western side), Roland Statue, Haus der Burgerschaft (State Parliament), St. Peter’s Cathedral, Schnoor Quarter, Schlachte Embankment, ST., Martin’s Quai, Bottcherstrasse, Schutting (guildhall). 11 de toate. Bremenul, cum spune si titlul acestui post, are dimensiunile Fetestiului, hai Alba Iulia. Va rog sa-mi numiti 11 puncte de interes (statui, monumente, cladiri din patrimoniul UNESCO samd) din Fetesti. Reformulez: dati-mi cite un singur punct de interes turistic pentru 99% din orasele patriei noastre. Exagerez si sunt naspa, stiu, asta e, imi asum

Bun, trecem la poze (unele neclare, evident, doar is facute de mine) cu povestea de rigoare.

Noi am stat aproape de gara, mai precis vizavi de gara, la un Best Western. Gara la Bremen e foarte aproape de centru, la vreo 10 minute de mers pe jos. Ca sa ajungi in centru trebuie sa treci de riuletul Stadtgraben (daca inteleg eu bine de pe harta asta din pliant). Prin Bremen trec 2 riuri, unul, al mai mare, numit Weser, iar cel mai mititel numit Stadtgraben. Cind treci dinspre gara spre centrul (turistic) cum alte puncte de interes nu exista pina la destinatie, gasim totusi Moulin Rouge-ul bremenez, care arata cam asa:

 Poza e facute de pe un alt pod, sub care se balaceau niste ratuste haioase, una dintre ele deja decedata si cu roatele in sus. Ups, deci se mai intimpla si la ei, iata primul semn ca nemtii sunt si ei oameni. Nu mirosea urit, in schimb doua seri al rind l-am vazut pe pod pe acelasi tinar, un fel de hippie, cu o cutie alaturi, care zacea pe pod in fund si se uita blajin la trecatori, mizind pe mila si darnicia lor. Nu zicea nimic, nu cinta, nu injura, nu mima, statea pur si simplu si se uita la lume. Unii il plateau pt asta. N-am putut sa-i fac poza fiindca nu am fost in stare sa reglez lumina si nu mi-a iesit nici cu blitz nici fara. Va trebui sa ma credeti pe cuvint.

Inainte sa ajungem la obiectivele turistice din pliant, am intilnit eu un “complex statuar” foarte interesant si dragutz, n-am nici cea mai vaga idee ce vrea sa simbolizeze:

De la statuia asta incepea zona pietonala, citeva stradute pe marginea carora se gaseau magazine si cafenele. Duminica ele, magazinele si cafenelele, sunt inchise, in restul timpului sunt deschise majoritatea pina la 1900, unele chiar si pina la 2000, nici unul mai tirziu.

3 dintre monumente, anume Vechea primarie, Catedrala, Sparkasse (un fel de CEC) si statuia lui Roland sunt foarte aproape una de cealalta si toate de zona de shopping.

Asta este piata Catedralei.

 In fundal se vede catedrala si partea stinga din vechea primarie, pe stinga este Banca Bremen, uite-o inca o data aci , iar pe dreapta se intrevede un cant din Deutsche Bank. Relativ in fata Deutsche Bank este o miniatura a globului pamintesc, la care ma uitam precum scoica la bikini: . Deutsche Bank mai pe larg: . Asta e Roland:  Legenda spune ca Bremen va fi un oras liber si independent atita vreme cìt (statuia lui) Roland va ramine pe locul lui, veghind asupra orasului. Desi este un oras mic, este totusi capitala de land, asa ca la Bremen exista si sediu al Parlamentului. Cred ca si la noi cit timp va dainui in piata revolutiei coiul inhipt in teapa romanica va sarbatori in prime time pe alde ilici si ai sai. De asemenea, Bremen are o “sigla” a orasului o cheie stilizata, anume asta: . Sigla asta era prezenta pe toate pliantele, promotionalele, brelocurile, magnetii de frigider si alte brizbrizuri. E clar, lumea cind vede cheia aia zice Bremen. Deci Fetestiul german are brand de oras. Sloganul insotitor este “live it!”. Cheia, Bremen, live it! Simplu, nu?

Nici una dintre pozele cu muzicantii din Bremen, anume magarul, ciinele, pisica si cocosul, nu mi-a iesit, drept pt care dau o poza de pe wiki, cu parere de rau ca nu sunt in stare sa fiu un Steve McCurry.  Povestea cu Muzicantii din Bremen, una din povestile mele preferate din copilarie (rubrica 4-8 ani), poate fi citita aici. Nu am crezut, va rog sa ma credeti, ca o poveste cu niste animalute care rag se poae intruchipa intr-o statuie monument, cunoscuta in toata lumea; ca doara avem si noi Povestea pulei, Ivan Turbinca, Pacala si Morometii, chestii fundamentale pt noi, unde mai pui ca-s cu personaje antropomorfe, si care n-au statui. Cititi povestea cu muzicantii si vedeti ce zic. 

Nu am poze relevante cu pasaje pietonale si alte stradute pietonale si de shopping, dar va pot spune ca exista magazine benettton, bally, polo si levi’s, dintre cele care ma intereseaza pe mine. Desigur, imi aduc aminte ca exista h&m, salamander, o groaza de alte firme de incaltari si haine de care eu nu am auzit si pe care nu le-am probat macar vreodata. Citeva cronici aici.

Desigur, microbistii stiu ca in Bremen exista formatia de fotbal Werder Bremen. De pe maulul celalalt vazuram stadionul, poza din care am remarcat nocturna, neasemuita cu a rapidului sau a oierului. Iote (se vede in fundal, dupa copacii astia care mi-au obturat viziunea):

Cum s-a gindit neamtul sa-l atraga pe turist? Simplu. Pentru ca un ghid care sa te plimbe pe strazi costa destul de mult iar Bremen nu e chiar Paris, edilii bremenezi s-au gindit la o solutie simpla, prin care omul de alta natie, turist intimplator in Bremen, sa poata vedea totusi cu ce se lauda orasul asta. Anume: pe strazi, pe linga panourile care te indruma la dreapta pentru nu stiu ce restaurant si la stinga pentru nu stiu ce club de stiptease, exista niste butoni argintii infipti in asfaptul trotuarului. Mai intii am crezut ca butonii aia sunt terminatiile unor stipisori care, la anume eveniment, e se inalta din asfalt si blocheaza anumte strazi din centru. Ei bine, imaginatia noastra logica a fost contrazisa de cea a nemtilor, care au considerat ca trebuie sa faca o “poteca” din astfel de bumbi argintii de la gara pina in centru. Asadar, pt un turist care nu stie sa citeasca nici panoul si nici nu are bani de ghid, dar citeste acest blog, iata un sfat gratis: urmati butonii argintii din trotuar si nu veti rata nici un monument din Bremen.

Am luat o pauza de vreo 30 de minute, c-am vorbit cu chichiutza, apoi cu mutsunake si mi s-a facut cam somn. Cum am o luna de foc, pina de ziua pacalelilor, dupa care voi fi pe cont propriu si de capul meu, nu prea am vreme in timpul zilei sa scriu ce-mi trece prin cap, iar cind ajung seara acasa prin cap imi trece un pahar de Drambuie sau un Campari, deci vezi sa nu ma pot concentra la scris. Dar promit ca revin si scriu despre unde puteti minca, salasui si petrece timpul in oraselul asta “mizer”, dupa cum spun frankfurtezii despre bremenezi. Si sa nu uit sa va zic despre ce metoda misto de petrecere a week-endului de catre blocari (aka oameni care locuiesc la bloc) au gasit nemtii. Deci: revin. I bet my ass.