o placere romaneasca: sedintele

Am avut pina acum vreo 5 locuri de munca si pot sa desenez linia directoare a tuturor, desi se ocupau cu chestii diferite: sedintele. Sedinte care stiai cind  incep si, in mare, cam despre ce vor fi si cine va participa, dar nu stiai la ce se putea ajunge si cit va dura. Am trait zile in care toata ziua era tot o sedinta, nu se stabilea nimic, nu se ajungea la nici o concluzie, asa ca a doua zi trebuia reluata. Sedinta. Cu aceleasi rezultate.

Dupa o saptamina de mers asa, din discutie in birfa si din picior peste picior in celalalt picior peste picior, sedintele s-au sistat si lumea era ofuscata, pentru ca gata, trebuia sa si faci ceva, altfel se ducea dracului firma. S-a urnit cu greu totul si cum s-au ivit primele dificutati a trebuit sa organizam o sedinta lamuritoare.

Sedintele dau dependenta si pentru ca in timpul sedintei se consuma produse care au aceasta calitate: cafele, tigari, biscuiti, grisine, fursecuri, sucuri, ape si sefu’ ar avea dezlegare si la alcool. Unde functioneaza democratia, se bea cot la cot si seful e preten cu subalternii, contribuind cu totii, parte-n parte, la arderea temeinica a gazului. Nu e profi sa vorbesti la telefon in meeting, dar e foarte in trend sa dai smsuri. Daca e sedinta cu laptopuri macar 60% din meetingari baga solitaire la greu.

Desigur, exista si sedinte in care chiar se rezolva treburi, dar astea sunt rare, scurte si in general nu prea poti sa-ti faci unghiile in timpul lor.  Astea sunt sedintele nasoale, ca si alea in care trebuie sa prezinti tu ceva la care trebuie sa fi lucrat in prealabil, sau cele la care participa oameni care depind de tine si nu sunt dispusi sa-ti faca treaba. Dar deja am dubii serioase ca in Romania mai exista si astfel de businessuri…

Advertisements
This entry was posted in andreanum, biznis, de bun simt by andreanum. Bookmark the permalink.

About andreanum

Nascuta in anul in care Iggy Pop lansa albumul "The idiot" poate nu intimplator de sex feminin, de orientare liberal-salbatica "neinregimentata" politic, par lung, ochi verzi, 60 de kile, stingace, rid des, am tatuaj, nu beau bere, merg des la cinema si coclesc aurul. Gata, ati zis little biographical.

7 thoughts on “o placere romaneasca: sedintele

  1. O, da! Ador ?edin?ele, pentru c? niciodat? nu particip la ele ?i scap – fie ?i pentru cîteva ore – de priveli?tea enervant? pe care mi-o ofer? ni?te oameni inutili din punctul meu de vedere, dar cu func?ii sonore. ?i care mai deconteaz? ?i un purcoi de bani pe chestia asta 🙂

  2. cheia mai trebe cautata si la faza “de la picior peste picior la invers”.. stiti voi. doamnele, ce oportunitati se ivesc in acele momente unice ?… uite-asa starniti voi sefu sa lungeasca sedinta si gatul…
    on the other hand, unde e mai sef sefu’ decat intr-o sedinta ?

  3. krankl, eu si daca am obiceiul prost de a sta picior peste picior, tot fac chestia asta pe sub masa si in general la birou port pantaloni. In plus, ma feresc sa confund biroul cu un tractir, ashea ca nu am avut vreodata aventuri cu colegii/sefii/colegii sefului/parintii sefului etc. Sunt un om decent, bai, asa sa stiti 😛

  4. ca-ntotdeauna, cei de fata se exclud…
    doamne fereste sa fi malypensat io impropriu despre tine. visam si eu oniric…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s