Duminica parastaselor

Aceste amintiri sunt semifabricate. Asemanarile cu personaje reale sunt neintamplatoare.

Saptamana asta popa chiar a dat-o cu mucii in fasole! Nu e unul, nu sunt doua, nu sunt sapte ci sunt fix 10 parastase unul dupa altul. Dis-de-dimineata, pe cand cocosul vaduvii lui’ Parhon padurarul canta ragusit, complet afon si cu un zel iesit din comun, de prin curti ies 10 genii negre, 10 fantome cernite cu mers grabit, maini noduroase si baticuri in cort bine infasaste imprejurul capului. De batic atarna ciucuri negri, asa e la moda in vremurile noastre sa-ti porti durerea cu esarfa, si daca se poate sa fie de la Targ nu cumparata de la vreun tsigan care umbla cu tingiri. In urma lor, o armata de copii care nu l-au cunoscut suficient pe Tata Mare, dar acum duc obedient corfitsele cu jimble, colacei cu lapte bine spoiti cu miere, niste capete, niste prescuri, unul tare roscovan in obraji si care-si trage vrednic nasul in timp ce paru’i tot intra, indaratnic, in ochi, duce damigeana cu tsuica. La poarta bisericii, ca lovite de o cupola nevazuta, Inneguratele se opresc, se uita aproape ostil una la cealalta si se instaleaza intr-o pozitie de asteptare care degaja orice numai spirit ecumenic nu. Este pe viata si pe moarte acum, Elefterio! Al meu a murit trei saptamani inaintea lu’ al tau, cuvine-se ca eu sa prind primul loc la iesire. Iar tu, Davido? Ce te uiti ca vitica’n iesle? Al tau nici nu trecuse bine majoratul cand l-a lovit grosu’ ala scapat din remorca.

Deasupra, brazii fosnesc aceeasi melodie a diminetii de munte dintotdeauna.

Dintr-o data, din Casa Parohiala parintele iese golas la frunte, cu poalele bine ancorate de mainile care au vazut Slava lui Dumnezeu si (doar ocazional) ceva donatii de la Alba, dar altfel albe precum clestarul si cu mici vinisoare intinse, cruciforme. Nimeni nu stie, dar Parintele isi adora mana stanga unde venele formeaza, aproximativ si cu destula imaginatie, o cruce a sfantului Petru. Hotarat lucru Harul Divin se scoborase si la nasterea Sfintiei Sale. Azi la sat, maine la Protopop, poimaine la Patriarhie. Doar credinta sa ai. Dar in dimineata asta batea un vant netrebnic si parintele avea o alergie rebela la rasina de conifere, motiv pentru care negociase cu Tsarcovnicul ca la prima ocazie sa decapiteze brazii. Nu pot sa cant, Mitrule, nu-i nici o rea Vointa, ptiu’ du-te de aici Necuratule, inteleg ca brazii sunt aici dintotdeauna, dar Domnul ne-a trimis un semn, nu? Cine suntem noi sa-i contestam Calea cea nebanuita?

Fantomele intunecate, zambete de cenusa pastratoare a unui mici grup vesel de nepoti, se dau din calea Parintelui si formeaza un cerc un pic amenintator, un pic macabru, dintr-o data intre Negru si Negru se naste o comunicare in soapta, sacadata, mainile schimba bunuri si bunurile schimba maini, se da Tainul, deci aveti Pomelnicele? Asa, sa fie primit. Prescurile? Aici, parinte, aici, Gheorghita adu mai corfitsa aia ce Uciga-l’ toaca stai acolo adormit? Lenuto, hai maica hai ca ne prinde Sfanta Dumineca, asa mama asa, bunico matale ca ai pomelnic mai lung eu zic sa ramai mai pe la urma, asa, ca nici colacei n-ai foarte multi. Bine, parinte, bine, cum zici matale ca matale esti mai luminat si ai fost la Seminar.

De dupa o casa rosie sangerie a tsigla proaspat schimbata soarele escaladeaza coama aerata a Muntilor, lenes, inca adormit, azi e ziua buna cand reumatismul nu-l supara foarte tare deci n-am sa ard prea tare…asa, deci incepem cu Elefteria, continuam cu Silvia si…hai, bunica, nu plange ca s-a dus intr-un loc mai bun. Asa, gata, hai duceti-va-ti ca nu e bine sa ne vada lumea in fata Sfintei Biserici.

Mama, la care din biserici e azi, de Sus sau din Jos? Nu stiu, dragutsu mamii, de cate ori o batut clopotele? Nici io nu mai stiu, lasa du-te matale ca io nu-mi gasesc crema de pantofi! E aici in corfitsa cu periile de cizme ale lu’ tac-tu mare, copile, unde cauti? Ah, bineeee, vin acum, matale du-te nu mai zabovi ca a tras a treia oara …

A plecat? Oufff ce bine. Cat e ceasul? E deja 8 jumate. Sfinte paraclise (ce bine suna paraclis asta) imi zic in sineami, deci cu putina inspiratie pot sa fentez si sa ajung direct la predica. Aia e partea mea preferata. Nu tu rugat la Doamne Doamne doua ore si ceva in sir, holbat mistic la icoane, privit la parul din nas al cantorului zis si Scaldatoare pentru ca bate mai mereu vantul, valul, si invariabil duhnind a palinca. S-o dedulcit, amaratul, noroc ca are voce ca altfel….Si apoi Parintele. Parintele care probabil si-a instalat o oglinjoara mica undeva intre parter si etaj, si se uita fix acolo si doar acolo si numai acolo si atata-i patruns de propria-i imagine ca uneori mai ca-l vad rasucindu-si un pic mustacioara in timp ce da din cadelnitza. Ce gesturi! Ce maiestuos! Mai ales cand ingenuncheaza 30 de oameni in fata ta, parca ti se si deschid portile Raiului. Cat e ceasul? Fara un sfert. Nici un motiv de graba, acum probabil is la prima Citire, nici n-o venit toata lumea. Degeaba zice Mama, atunci cand m-a obligat de am fost primu’ la Liturghie am stat singur cuc pana pe la 9, cu Cristache schilodu’ nepotul din flori al lui tanti Radulet. Tanti Radulet are o sareta si o gloaba desalata care pute ingrozitor. De ce nu-si spala Doamne iarta si pazeste martsoaga aia macar in Sfanta zi de sarbatoare? Asa zice mama. Noi avem trei cai, si un manzulet. Manzuletul e al meu, a zis tata ca mi-l da mie cand ma fac mare. Asa. Cat mai e ceasul?

Deci unde era? De Sus sau din Jos? Oufff, acu taci c-am uitat. Cheile? sunt aici. Asa, e in regula, e timpul s-o iau din loc, sa ajung fix cand se citeste Evanghelia si sta toata lumea in genunchi. Cel mai simplu e sa te furisezi la locul tau, mai ales cand esti asa mai mititel bagi un pic capul in pamant si gata, deja te-ai pierdut in multime.

….

N-ar fi avut cum sa anticipeze ca in aceasta duminica vor avea loc 10 parastase. Ca urmare, cand a ajuns la poarta bisericii un alai de Harpii innegrite (cu ciucuri) stateau ca niste corbi de-o parte si de alta a cararuii, paza la cosurile cu colacei, lumanari, rachiu, numarand timpul, asteptand vremea cand oamenii vor iesi inapoi in lume. Dumnezeu sa-l ierte! Dumnezeu sa-l odihneasca! Sa fie pomana! Sa fie primit! La ei nu se zice bogdaproste, asta e prostie de regateni. Cum sa treci de ele? Se uitau obidite una la cealalta, noi stim ca n-o sa ne vedem in Rai una cu alta, sau cu vreunul dintre ei, dar ei nu stiu inca asta, asa ca daca Parintele se roaga, si credinciosii primesc, poate o sa li se usureze caznele. Al cui esti ma? Tu, asta-i al mic al lui Lina, ce cauti mai copile la ora asta pe strada? Fugi? Las’ ca te spun eu lu’ ma-ta Lina, la ora asta se vine la Sfinta Liturghie?

Inima bate sa sparga pieptul, toracele se zbate incorsetat in camasa preferata dar deja un pic cam prea stramta. Venele de la picioare pulseaza dureros. Babele dracu’! Ce e cu toate corfele alea? Asa, sa-mi fac cruce, buna Cornelitsa ce mai faci? Da, am uitat sa pun cheia sub poarta si a trebuit sa ma intorc din drum, ce face tata-tu? Bine? Asa, inca o cruce, evanghelia de la Matei citireeee, gata mi-a venit timpul, pa Cornelitsa, ne vedem la mir.

De ce a luat pauza? De ce-a luat Parintele pauza? Nuu, acum ar fi trebuit sa inchida Cartea, si sa inceapa predica, 10 minute si gata, la mir, si plecam acasa, mancam painica si gata! De ce nu incepe? Oh, nu. Nu, nu-mi zice, asta cautau babele astea afara. E parastas! E parastas! Inseamna ca mai stau juma de ora aici? Nu-i adevarat, bai frate, ar fi trebuit sa ma prind ca e din Sus acolo se fac mereu parastasele. Eh, nu fii asa ca macar o sa primesti colacel. Da, colacel si mereu e netrebnica aia care ma obliga sa beau, ma vede cum dau paharul pe gat si ma innec si-i curge o lacrima. Gheorghe al meu, saracu, iarta-l Dumnezau dragutsu, du-te copile nu mai sta te-asteapta muma-ta acasa. Dar mai e pana acolo, deocamdata Parintele zice despre decedati. De ce dati? Pe Iancu il doborase galbinarea, toata lumea stia de fapt ca era betiv si-si batea nevasta, o femeie de doua ori cat el, zdravana si vesela dar cu ochii stinsi. Isodor facuse asa, un fel de buba neagra la buza de jos si intr-o zi a prins scoartsa si a cazut, si nici ca s-a mai vindecat. Apoi i s-au umflat ganglionii si s-a stins ca o lumanare, in trei saptamani era gata. Luca, deh, era trecut bine de prima tinerete si zic unii ca s-ar fi pricopsit cu o boala de-aia necurata, cert e ca dupa ce-a fost la Bucuresti nici c-a mai intrat in biserica, iesea doar in ulita, pe banca, pipernicit si mereu cu o urdoare la ochi. L-au gasit mort in pat. Si altele…si altele…dar nu despre asta vorbea Parintele. Parintele trase aer in piept voiniceste, intinse mainile cu vinisoare de smarald in cruce spre cupola Sfintei Treimi si incepu cu primul Pomelnic. AAAAAnetamateiionionmariaelenavasilemarghilomanantongheorghegheorghe…Si tortura statului in picioare, in laba stanga si-a facut aparitia o satra de furnici tsiganoase sau o satra de tigani furnicosi si Eeeeeeelviramariavasilevasilegheorgheelenavasilicaionion…

In Numele Tatalui, al Fiului, si al Sfantului Duh!

Oufff, a dat Domnul si s-a terminat. Deci mai e predica, si mirul, painica si uraaaaa, la colacei! Buna Cornelitsa, hai treci in fata mea ca tu esti fata. Din spate, ochii mamei ard si eu stiu ca ea si-a dat deja seama ca iar am fentat liturghia. Dar am invatat-o deja pe de rost, mama, ce treaba are sa ma duc duminica de duminica la Biserica? Pentru ca asa a lasat Dumnezeu dragutsu oranduiala, dragul mamii, dumineca e zi Sfanta in calendar. Dar e sfanta in fiecare saptamana? Da. In Numele Tatalui, al Fiului, si al Sfantului Duh. Ce ciudat ma simt cand imi face cruce cu ulei in frunte, ceva e intr-adevar Minunea Minunilor ca m-am verificat dupa aia si nu se simte unsuros, cu ce-o fi dand? Asa, doua bucatele de painica, preferabil colturi si apoi, pios si sa nu para ca ma grabesc prea repede spre corfele cu colacei. Unii te lasa sa-ti iei singur, eu sunt mai pretentios si-mi plac alea bine rumenite, altii ti le dau care le vin la mana, te si sperii uneori, maini muncite, innegrite, cu bataturi si basici sparte care inca zemuiesc in timp ce-ti intind jimbla alba data cu pensula trecuta printr-o pasta de zahar cu miere…cati ani ai mai copchile? Unsprezece. Destul, ia aicea un paharel sa il pomeni pe Isodor, a fost cu tata’tu mare in Armata saracu, Dumnezeu sa-l ierte.

Dumnezeu sa-l ierte. Paharelul peste cap. Ochii injectati. Arsura Sfintei Pomeni imprejurul buricului. Otrava, mai, otrava! Sa fie pomeana!

Adunate la poarta bisericii, cele 10 harpii, negrile genii ale mortilor trecuti care’n Sus, care’n Jos, zambesc cu guri stirbe, eliberate de povara Parastasului. Cativa metri mai incolo, nepotii au gasit o broasca pe care o tot impung cu o crengutsa sa vada daca oracaie. In susul Carului Albastru, soarele si-arunca plasa de iluzii curcubitacee peste o lume atat de mica, intr-un Univers atat de mare.

Sa fie primit.

G.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s