Ploua si cafea

Ploua. Afara. Ce te uiti asa la mine? Afara ploua. Cu picaturi. Ploua cu picaturi de apa. De ploaie. Ai baut vreodata? Cum ce? Apa de ploaie. Puneam galeti la burlane cand eram copii, apa e sfanta, nu merita sa o irosesti. Imi spun asta de fiecare data cand las robinetul deschis la baie sa curga, desi stiu sigur ca vine apa calda. Acum avem apa calda. Care vine. Si totusi eu imi iau timp. Nu stii niciodata, poate nu va veni data viitoare, de-aia trebuie sa o lasi sa curga. Odata nu a venit. M-am crispat. Ce ma fac? Nu avem apa calda. Ti-aduci aminte? Ce e mai grav e ca am uitat cum sa ne spalam fara apa calda. N-avem ciubar. N-avem cazan. N-avem oalele burtoase care sa ne suplineasca nevoia unei conducte fierbinti. Conduce-ma, sunt fierbinte….

Mie ploile imi aduc dureri, la propriu si la figurat. Ma doare capul, ma dor oasele, ma dor ochii si fundurile de ochi si ma dor conjunctivele lor. Ma dor momentele frumoase in ploaie, aerul ud care-ti intra pana in fundul ultimei alveole si se ia de mana cu bacilul dormant. Ma doare aerul abur care iti desfunda sinusurile si-ti spala ochii de mizeria orasului pe care mereu o ridica altii, mai putin tu. O noapte in ploaie de august in care am alergat spre o cabina telefonica sa anunt o moarte. Si nu era a mea. Ploile de dimineata si roua de la rasarit pe remorcile pline cu gunoi pe cand eram cu 30 de kilograme mai tanar. Ploile patetice in care cineva suspina doar pentru tine, ploaia de care se plange Cargo, ploaia obsedanta a lui Dostoievski si ploile Londrei lui Dickens, obsedante, asasine. Ploaia ucigasa….Vorba vrajmasa…

Citesc pe diagonala titlurile privind sinuciderea fetitei “emo”…reactiile…oroarea ingenua si in acelasi timp ignoranta. Revizuiesc un proiect zilele astea, o idee interesanta despre cum priming-ul social (Gottman), altfel spus contagiunea in media, ar putea sa duca la suiciduri “copycat”, veritabile “epidemii de suicid”. I s-a spus, in onoarea lui Goethe, “sindrom Werther”. Murphy, acum cativa ani, a facut o recenzie completa de literatura pe tema asta. Prezentarea unui caz veritabil de suicid in mass-media, in special cea vizuala, antreneaza, in 90% din cazuri, un copycat. Si nu ma gandesc la adolescenta care a murit, ci la cea care o sa moara. Poate trece pe aici…inca mai ai timp, ma gandesc in timp ce ploaia bate afara printre frunzele de artar. Inca mai ai timp. Asta facem noi de fapt, stii? Tu vrei sa mori, sa “te” omori, sa simti, sa fugi, sa scapi de probleme, sa te razbuni, sa primesti o validare din mediu, sa te bage si pe tine cineva in seama, sa fii “cool” macar acuma si daca pana acum nimeni n-a trimis SMS-uri cu numele tau acum poate vor trimite cu zeci, cine stie, poate cu sutele…Inca mai ai timp. Toti copiii, toti adolescentii sunt atat de frumosi. E o perioada care n-ar trebui sa fie neagra, trista, melancolica. Asa zicem toti. Si totusi e. Exista depresie si la 10 ani. Exista tulburare de personalitate impulsiv-labil-emotionala si la 12 ani. Exista manie si hipomanie. Shhhht. Sa nu vorbim despre ele, in anumite cazuri e mai simplu sa le spunem cum am invatat de la James Dean, pe cand eram ca ei…”rebeli fara cauza”. Ploua in dimineata mea aici. Ploua rebel.

Iar tu, cel sau cea condamnati la o vulnerabilitate inutila de televiziunile, si presa romaneasca, poate daca vei da pe aici iti vei lua un pic de timp. N-ai nevoie de mult. Am sa-ti vand un pont, indiferent daca suferi sau nu de o boala mentala. Spune cuiva. Nu tine asta un secret. Intr-o ancheta epidemiologica facuta aici de INSPQ a rezultat ca actele suicidare au fost cele mai rare la acele persoane care aveau un prieten apropiat, un confident. Tie cine-ti asculta ploaia, copile? Poate esti un anonim pe Internet. Poate ai lasat semne si marcaje la tot pasul care sa le spuna celorlalti ca nu esti bine, ca n-ai fost niciodata bine, si ca viata e un calvar, parintii nu te inteleg, nimeni nu te intelege. Cu siguranta ai nevoie de cineva caruia sa-i spui toate astea. Cauta-l. Gaseste-l. Spune-i. Si iti promit ca sansele tale de a deveni intr-o zi confidentul cuiva, si sa intorci favorul, vor creste exponential. Tie nu-ti pasa de lume. Dar lumii ii pasa de tine. Chiar si in Romania. Chiar si la tine in cartier. Dar hai sa ne intelegem. Povara vietii si mortii unui confident nu poti s-o lasi doar in mainile unui adolescent de 14 ani, de exemplu. Nu se termina totul la confidenta. Impreuna, poate veti gasi o cale mai dreapta catre un cabinet de psihiatrie. Mi-as dori atat de mult pentru voi sa existe intelegere in randul psihiatrilor pentru tulburarile specifice adolescentei, si sa fie receptivi la nevoile voastre. Unii dintre ei sunt parinti, au copii care uneori sunt de-o varsta cu voi. Exista ceva in noi, in noi toti si deci si in tine, sau tine, care cauta sa protejeze, sa ocroteasca viata si mai ales sa ocroteasca viata tanara. Perceptia ta, ca e doar o falsitate si de fapt nu ne pasa unul de altul e corecta doar din avion. In relatiile unu-la-unu triem graul de neghina, cautam confidentul, cautam baza de siguranta asa cum mereu o barca indiferent cat a stat pe mare va cauta sa traga la un mal.

Inca mai ploua afara. Hai sa iti mai spun cate un pic despre ce trebuie ca simti. Stii, la fiecare 2 secunde o persoana se gandeste sa se sinucida. O data la 10 secunde incearca. O data la 40 de secunde reuseste. Mai stii, majoritatea covarsitoare a adolescentilor care se sinucid sufereau de o boala mentala. Asta insemna ca esti nebun, daca te gandesti ca vrei sa mori? Nu. Pe de alta parte, asa cum stii ca uneori cand e innorat are sa ploua asa stii si ca daca te gandesti sa te sinucizi nu-i tocmai “senin” la tine in suflet. Dar mai e o problema de care am sa-ti spun. Pe primul loc dupa boala mentala, intre factorii asociati cu suicidul, de la idee, la fapta si la consecinte, se afla consumul de substante. Alcool. Stimulante. Droguri de abuz precum cocaina sau heroina. Sau tulburarile de metabolism date de dietele excesive, spolierea de vitamine B6, B12, acid folic, magneziu…Si stii tu care este trigger-ul in 80% din cazuri, la adolescenti? Stii de ce alti oameni ca tine, vizitator anonim, incearca si chiar reusesc sa se sinucida? Ruptura amoroasa. Abandonul relational. Pierderea confidentului. Pierderea confidentei. De-aia e bine sa ai doi. Cel putin doi. Ca si optiuni, chiar si cand moartea pare singura optiune sa nu uiti ca nu e decat una din doua. Si stim acum ca nu exista “suicid rational”. Niciodata. Unul dintre mentorii mei a rezolvat dilema asta, la nivel etic, acum vreo trei ani. Exista o parte din creierul nostru care, in momente vitale, ne “inchide” simturile. Ploua. Si cafea. Poate te mai gandesti. Eram intr-o garda, odata, si afara ploua, ploua “cu clabuci”. A fost liniste pana pe la 5, cand au inceput sa vina ambulante, doar cu oameni tineri, adolescenti multi dintre ei. Ma gandeam, ce zi ingrozitoare sa ajungi la psihiatru, n-ar fi preferabil sa te duci intr-o zi cu soare, eventual primavara, eventual pe la pranz asa dupa o noapte de somn bun? Apoi m-am trezit la realitate, nu te duci la psihiatru cand vrei, ci cand trebuie.

Noi am vrea sa fim libertarieni, majoritatea medicilor sunt. Am vrea sa spunem ca viata si moartea sunt in mainile individului, ca respectam persoana si chiar daca ne doare tragedia, o luam ca atare. Dar nu e asa. Noi suntem obligati, in virtutea meseriei, sa salvem vieti. Vrem sa o salvam si pe a ta, daca vei veni la noi. Asta e sansa ta cea mai mare daca mergi la un medic (da, stiu, ai sa-mi explici cum e medicina in Romania, cum oamenii nu te baga in seama, trebuie sa dai ciubuc, spitalele put, personalul pute si mai tare…). Dar este sansa ta cea mai mare daca mergi la un medic, in comparatie cu un profesor sau un preot. Si daca viata ta e ploaie, poate vom fi cafeaua ta. Poate medicul iti va fi un confident.

G.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s