reversibilitatea unei zi banale

am mijit ochii, obosit. am cascat lung, am impins cearsaful alene la o parte, am anulat alarma si m-am ridicat sa deschid geamul. pisica vecinului a aparut deodata pe pervaz, din intuneric, mieunind jalnic. m-am strimbat la ea si am tras, tiptil, perdeaua, zimbind diabolic. am aprins lumina, am facut patul, am aruncat pe mine un tricou si un short, apoi m-am indreptat spre baie. pasta de dinti avea un gust salciu si o culoare ciudata, dar m-am periat virtos, cu gindul la gala k1 care abia ce avea sa se termine. in drum spre living-room, am scos cratita din frigider si am pus-o pe aragaz, apoi am recuperat din cosul de gunoi citeva mucuri de tigara pe care le-am pus in scrumiera, si o cutie turtita de bere, goala. le-am depus pe toate, neglijent, pe masuta din fata fotoliului si m-am asezat. am indreptat cutia de bere si am pornit televizorul; gala k1 tocmai se terminase. am asteptat rabdator, aprinzindu-mi un muc de tigara si regurgitind jumatate de bere inapoi in cutie, urmarind cum japonezul se ridica de la podea, din ce in ce mai constient, si se repede cu barbia drept in genunchiul olandezului. am bagat tigara in pachet, apoi, imediat ce mi-am dat seama ca am atipit, am adormit. m-am trezit fara sa-mi dau seama, am mai regurgitat jumatate de bere, am sigilat cutia cu un pocnet si am bagat-o in frigider. m-am deplasat alene catre calculator unde, anticipindu-l pentru ieri, am copiat ultimul “lost” de pe usb stick pe hard-disk, l-am arhivat pe volume si le-am urcat pe rapidshare, acolo unde le era locul. mi-am mai facut de lucru recuperind niste email-uri pe care le-am uitat plictisit, apoi am oprit calculatorul. m-am dus la uscator, am adunat rufele de pe sirma si le-am indesat, fierbinti, in masina de spalat. am luat o farfurie din dish-washer si, cu ajutorul unei furculitze, am regurgitat incet o portie de ostropel, pe care l-am pus inapoi in cratita. am bagat farfuria in dulap, am racit cratita pe flacara de la aragaz si am bagat-o in frigider. am facut un dus fierbinte, am pus pe mine blugii si un tricou pe care l-am luat din cosul de rufe murdare. am oprit masina de spalat, am scos rufele si le-am pus in cos, apoi, fara s-o trintesc, am iesit pe usa. in drum spre servici, am intrat la tutungerie si am inapoiat un pachet de tigari, pe care, baiat salon, tutungiul mi-a dat banii. am intrat si la aprozar, unde vinzatorul n-a vrut sa-mi dea banii, spunindu-mi ca-i voi plati deja cu trei lire mai mult cind voi lua maslinele, alaltaieri. am varsat kilul de rosii inapoi in lada, i-am lasat sacosa de plastic cadou si m-am urcat in masina. la servici, ziua a fost plictisitoare si, cu exceptia citorva probleme de sistem de care am aflat dupa ce le-am creat, nu s-a intimplat nimic iesit din comun. am condus inapoi acasa, am intrat grabit pe usa, m-am dezbracat, am scos calculatorul din geanta si l-am pornit, am recuperat vreo douazeci de spam-uri si am dezarhivat vreo cinci email-uri de la niste prieteni pe care le-am uitat rapid, apoi am regurgitat o ceasca de espresso pe fuga, m-am spalat pe dinti, am facut un dus fierbinte si m-am repezit in dormitor. am inchis geamul (pisica inca nu venise). am schitat citeva miscari de gimnastica (mai mult de ochii vecinilor), mi-am trosnit oasele, intinzindu-ma, apoi, vazind cit de tirziu este, m-am aruncat in pat, adormind instantaneu, in ciuda alarmei care suna ca prin vis.

un singur lucru nu inteleg: de ce mama dracului m-am deplasat toata ziua numai cu spatele?

1 thought on “reversibilitatea unei zi banale

Comments are closed.