Dimineti provinciale

Vesti bune doamnelor, domnisorilor si domnilor. Va ploua si saptamana aceasta. Cu galeata. Va ploua ca si cum sunt scaderi masive de preturi la delta Gangelui. Ca si cum Amazonul sufera de gastroenterita. Ca si cum n-ar ploua, pentru ca pana se termina, vom fi uitat cum a mai fost vreodata si altfel. Intr-un gest de maxima blandete, Batranul Ceasornicar s-a decis sa scuteasca municipalitatea de sarcina plicticoasa de a aduna cacatii lasati in urma de concitadini, motiv pentru care s-a deschis la prohabul cerurilor. Sa traiasca, si daca se poate sa-i si infloreasca. Nimic nu e mai sfant decat apa decat poate icoanele pe apa…uhhh, pardon, sticla. N-am crescut oare cu totii cu fata la icoane? Nu ne-am rugat fiecare, ardent de fierbinte inger ingerasul meu ce mi te-a dat Dumnezeu eu sunt mic tu fa-ma mare? Huh, domnu’ Geoana? Amintiri din copilarie? Cum vine aia cu eu sunt slab tu fa-ma tare? Gras? Presedinte de partid? Suntem un popor cucernic, milostiv, am intors obrazul de la primele zvacniri existentiale ale lui Gelu si ale lui Menumorut. Ca sa nu mai vorbim ca ne-au pacalit toti precupetii de la gretsii cand au venit si ne-au invatat cum e cu painea si pestii. Care era visul nostru cel mai mare? Mancare ieftina si bautura pe masura. Care e povestea favorita din Noul Testament? Pai…ia sa vedem, in Cana Galileii e vorba de mult mult vin si bun mai ales la sfarsit. Predica de pe Munte? Cina de pe Deal? Taina? Pardon. Eu credeam ca vorbiti de mersul pe Apa cand au prins mult peste in Marea Galileii.

Prima mare mutatie a natiei romanesti a fost baba cu batic si cu adanc spirituala, posesoare a o suta de cruci pe minut, iar in momentele de maxima revelatie mana imperceptibil aduce a gest autoerotic dar cine suntem noi sa judecam. Osana. Doua sanii. A doua revelatie a fost romanul lui Liviu Rebreanu. Negru. Adanc. Rasculat. Destoinic. O mie nouasutesapte. Doua mii nouasutesapte. Oprimatii. Comunistii latenti. Patenti. Si-apoi ne-a lovit Ana Pauker si s-a dus in pustii cucernicia, a venit Dej, au venit comsomolistii, si da-i si ‘rea-ti ai dreaq’ de popi (ptiu, ptiu, de trei ori in san sa nu cumva sa ne trazneasca, stam in cladire de lemn si deci foarte inflamabila). Care si-au recapatat privilegiile, iata, slavit fie Antemergatorul si toate tehnicile lui de relaxare. Si se facea ca in Arad, dragi enoriasi si enoriase, echipa partidului Social Democrat, care-va-sa-zika (cine nu pronunta ca atare are…$%^$ mica) s-a adunat om cu om si-au zis: ne trebuie un mesaj puternic. Trebuie sa apelam la frica primordiala a poporului. Si totusi, sa nu-i speriem prea tare. Sa le aratam ca suntem dedicati. Destoinici. Gata sa mergem pana la capat pentru Profetul nostru. Dar nu suntem musulmani (sic!) sau pocaiti (sic! sic!) sau mormoni sau alte secte de-alea in-cerc-preumblatoare. Nu. Suntem ortodocshi, deci si noi si voi, ce conteaza ca tata’ lu’ partidu’ nostru le-a daramat bisericile lu’ bunicu’ vostru? Ce-a trecut a trecut, nu se mai intoarce vreodata, iar iata, daca mai era vreo indoiala, mesajul nostru electoral pentru tineretul votant dar si soboarele de preoti arondate (sursa: Cotidianul). In centru, arborand barbutsa deja celebra dar si o coafura primavara-vara-toamna cu factor de protectie 20 metalizat lucios, dom’ primar carele este alfa si omega. Omega ca Opelul. Omega in forma cosului purulent de pe fruntea intelectualului. La stanga si la dreapta, discipolii in varianta magdaleniana cu mici influente ale Madonei negre cu pruncul la tsatsa, si iaca si o apostolitsa care se uita admirativ de la dreapta mesei, dar si o a doua Marie, blonda, buna, aceasta veritabila sfanta Paraschiva de la Mures in apropiere de varsare. Cei pasionati de ocult veti observa fara doar si poate M-ul subtil format de chelia domnului primar cu cei de la dreapta si la stanga, sau dublu-ve daca va convine mai bine. Sunt doar 12, dar ce doisprezece sunt, cu siguranta viitori misionari care dupa ce-si vor fi terminat perioada de incubatie la sanul primariei oarecum anonime Arad, oras de granita la fratii nostrii europeni (care ne-au asteptat atata timp, care ne iubesc si ne apreciaza mai ales pentru traficul transfrontalier si pe-o parte si pe alta), se vor duce conform fortelor centripete catre la centru, unde Doamne Doamne ii asteapta cu imparatia promisa. Raiul pe Pamant. La Bucuresti, peste tot unde te uiti curge lapte si miere. Cresc struguri in copaci cu boabe cat ouale de porumbel imbuibat. Nu exista caldura, sau infrigurare, pentru ca cei doi luminatori in permanenta isi modifica para focului care ne lumineaza pe acest biscuite plat pe care traim. Sfinti, martiri si martirite, posesori de carnet de revolutionar si hermiti care au dizidat in vremuri de trista amintire merg cu moacele demne pe aleile Bucu-Raiului in timp ce omenirea, inca incomplet spalata de pacate, li se prosterneaza la picioare la aceste ceasuri astrale. E trafic, e aglomeratie, dar nu din alta decat pentru dragostea fraterna dintre fratii si surorile bucu-roase, dornice de ecumenism la semafor si caldura sufleteasca frumos-mirositoare a multiculturalismului de haules, si de baules. Venim in curand si pe strada ta, suspina cu adanca inspiratie vanzatorii de saracie si de imbecilitate. Avem pachete promotionale, la doua seturi de-luxe de prostie iti indobitocim copilul pe gratis. Doresti alternative familiale, cu siguranta avantajoase la cei care au procreat mult, da-ne primul nascut si-o sa ti-l tampim pana la ultimul
, da’ne timpul tau si-o sa-ti aratam timpul nostru. Si acum, impreuna…

Tu care ma citesti cu voie buna,

Necunoscut prieten inocent,

Tu vei muri la noapte, peste-o luna

Sau peste zece ani, — indiferent.

Un mare potentat ce sta departe

(Si nimeni nu-i mai mare decât El)

Te-a osândit nevinovat la moarte,

Rostind sentinta-i fara drept de-apel.

Si daca, liber ca într-un ospiciu,

Te lasa înca-un pic sa mai respiri,

O face doar asa, dintr-un capriciu:

Tu nu poti evada pe nicairi.

Zadarnic l-ai ruga, ca nu te-aude,

Zadarnic te-ai piti, te-ai face mic.

La EL nu merge cu protectie, cu rude;

Nu te salveaza nimeni si nimic…

(Cobe – George Toparceanu)
G.
Advertisements

One thought on “Dimineti provinciale

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s