(nu) circulati pe CFR

Daca totusi vreti sa va retraiti identic adolescenta, astia de peste 30 de ani, puteti alege CFR-ul, pentru senzatii unice de deja vu.

In acest moment, in compartimentul nr. 4 din vagonul clasa I al acceleratului 1746 de la Satu-mare la Bucresti via Cluj se petrec urmatoarele, in timp ce eu scriu asta: un batrinel de linga mine, cu camasa alba peste care e aruncat in sila un ilic gros de lina gri, sparge seminte pe care le culege una cinte una din buzunarul pantalonilor, facind, ca sa le extraga, o aplecare spre mine, parca zgirmindu-se in fund, un ciocirlan din cluj, mare cit o prajina, care a negociat cu nasu sa mearga pina la brasov cu 30 de lei (cit de mare tupeu sa ai, in pula mea, sa faci blatu la clasa I???) maninca un cirnat din ala care pute groaznic a usturoi si piper, iar dintr-o punga pe care o tine jumate sub cur, in laterala, extrage cite un dumicat de piine. Acuma vad ca paluga a terminat de mincat si vorbeste cu un tovaras al lui pe speaker! Am deschis geamul si a urlat tataia: se face corent, donsoara, sa-nchideti. Ba sa-nchizi pe pizda matii, ce, voi traiti cu aer sau cu miros de basini? Astia sunt de pe bancheta mea. Vizavi, pe locul din centru, o domnisoara frumsica, slabuta si decenta asculta cu ochii inchisi muzica la mp3 player. O tanti de linga ea, care ocupa mai bine de o treime din bancheta, cum a ajuns in tren si-a despachetat sandwich-ul cu salam din aceeasi gama cu cirnatul feciorului de pe bancheta mea.

Asta e un domeniu in care cutuma functioneaza impecabil. Daca as fi comerciant si as avea butica in gara as infiinta o linie speciala de produse special destinate halitului in tren. Musai sa aiba: usturoi/ceapa, praz, slana, salam, cirnati grosi, mincare gatita cu aspect de borala/diaree gen stufat, ghiveci, seminte de floare/bostan, fistic in coaja, eugenii, orice lasa firimituri si toate ambalate frumos in ziar.

Aspectul general al vagonului aduce putin cu personalul Bucuresti-Predeal, cu plecare la ora 01:15 din gara de nord in epoca 1985-89. Diferentele, cum spuneam, sunt minime: in loc de banchetele din plastic maro, crapate si tesute pe deasupra, acum sunt banchete individuale gen fotoliu, dintr-un fel de plus gri-cacaniu cu dungi in zig zag albastre si rosii, tapiterie altfel roasa si imbicsita, care pute iute-acru a transpiratie, salam, brinza, ceapa, ziare, matreata si praf, toate impreuna si inmultite cu 20 de ani ori 365 de zile pe an ori… M-am asezat cu sila, ca si cum as fi fost nevoita sa ma asez pe ceva mort si-n putrefactie. Si-n vagonul asta eu stau deja de 2 ore jumate si mai am pina implinesc 9! Singurele lucruri noi si la care se vede ca au lucrat baietii de la intretinere sunt placutele cu fumatul interzis, a nu se arunca sticle pe geam si e pericoloso sporgersi, ca nush cum i se spune in romana.

De la Teius in fata mea s-a urcat o alta domnisoara misto si simpatica, si ea ingrozita de mirosul in care se va naclai pina la predial (asa pronunta ardelenii), unde mergea la niste cursuri, ceva legat de banci. Mosul de linga mine tot incearca sa intre in vorba cu toti. Mai intii s-a aplecat peste laptopul meu ca sa vada mai bine: da ce faceti? Am treaba, zic eu, tragind aparatul de sub nasul lui, ca poate si scuipa vreo coaja de saminta pe tastatura. Da’ unde mergeti? La Bucuresti, zic, dindu-mi seama ca daca mai raspund si la a doua intrebare deja va trebui sa incheg o conversatie cu mosu. Exista niste reguli nescrise, aproape cutumiare, inm calatoria cu trenul, si daca nu te prinzi cum sta treaba cu vorbaretii de profesie risti sa-ti reciti povestea vietii in fata unui strain. Va spun ca am patit-o cu o semi-unguroaica acum vreo 10 ani. Cum n-aveam, deci, nici un chef sa vorbesc despre ceva cu cineva, la urmatoarea intrebare am raspuns a lehamite cu un gest al miinii, destul de clar. L-am citit bine, fiindca tataie s-a indreptat spre doamna supraponderala, de la care a aflat in 30 de secunde boala de care sufera (doamna are si o eruptie urita pe miini, piept si fata, ca doar pe astea le vad pe sub maieu, unde merge, cit sta, citi copii are si cine o asteapta la gara. Scurt si cuprinzator. Dupa care si doamna s-a asezat intr-o rina, cu jumatate de spate spre mos, mesaj clar ca e tot ce o sa scoata de la ea. Mosu nu s-a descurajat, a inceput sa cinte! Ei bine, cinta frate, mai intii incetisor, ca pt el, apoi destul de tare, acum aproape acopera zgomotul sinelor si tadam-tadam-ul care intra prin geamul laaarg deschis. In mod cert urmeaza tura a doua de intrebari, poate cineva e mai cooperant de data asta, ceea ce ma foarte indoiesc. Simt cum imi infloreste ficatul intr-o hepatita de toata frumusetea. Doamne, da-mi un wizz air de la blaj la bucuresti si as zbura si pe aripa numai sa ajung odata… Fata noua de vizavi are un dvd player philips, pe care vede un film: crapa fierea in mine de invidie, fiindca sigur m-ar fi ajutat sa adorm asa ceva. Se plingea la nasu’ (care are si el unu acasa, da-i tine bateria numai doua ore, dupa cum ne-a zis) ca tine bateria doar 4 ore, si ea are de mers 6. Ce bine ar fi fost sa avem si o priza, zise ea uitindu-se complice si la mine, ca sa putem lucra tot drumul. Dada, priza n-aveam, in rest e de toate din plin. A, si nici wireless n-avem, domnu’.

Bai oameni buni, bai acestia de la cfr. Eu cred ca voi lasati intentionat vagoanele astea asea cum le-au lasat comunistii, mai aplicind cite un linoleum si o placuta de avertizare din cind in cind, pt ca vreti sa contribuiti activla brandingul de tara: Romania, come to where the 19th century still lingers. Americanii au facut muzeu din trenurile alea trans pampas pe care le puteti admira in filmele cu cowboy, la noi ele sunt inca in functiune si middle managementul din servicii isi petrece juma de viata in ele. Faceti ceva, bai, ca nu suntem toti navetisti si blatisti, nespalati si vai steaua noastra. Spalati geamurile alea, faceti curatenie, desfiintati clasa 1 daca nu aveti vagoane, retrogradati clasa a doua in a treia, ca oricum asa arata si reduceti corespunzator pretul la biletele. Sau cumparati numai sageti albastre si invatati sa le intretineti si folositi cum trebuie (nu lasati aerul conditionat pe 16 grade orice ar fi, fiindca nu se deschid geamurile sa echilibram, aruncati gunoiul cind ajungeti la destinatie, nu peste o luna, coaseti ce s-a descusut, spalati ce s-a murdarit, reparati ce s-a stricat, faceti ceva cu budele alea ca sa nu mai am de ales intre blocaj renal si trichomonas, d-astea). Incepeti prin a oferi ceva pe banii astia inainte de a cere. Valabil pt toate societatile nationale, regiile autonome si in general pt tot ce tine de stat si are monopol.

Pina la urma trenul meu a avut vreo 30 de minute intirziere, ca sa ma invat minte sa mai intentionez vreodata sa ma deplasez cu asemenea device-uri.

Va las sa admirati clasa 1 si sa va faceti rezervari la avion, macar muriti curati si rapid.

Advertisements

18 thoughts on “(nu) circulati pe CFR

  1. am primit reclamatii ca nu se vede decit titlul acestei postari. Sa mor io daca pricep de ce. L-am scris in word si l-am luat cu copi peist aici si i-am adaugat pozele. Ce nu fac bine?

  2. catre reclamanti: fratilor, aruncati internet exploreru’ ala si treceti pe firefox. cu internet explorer nici eu nu vad tot About-ul.

  3. de ce n-ai mers cu intercity? eu n-am mai circulat cu acceleratul ala de cand eram in anul 2, de cand au inceput sa dea reduceri si pe intercity. CFR still sucks, pentru ca si intercity-ul face 150 km in cel putin 2:30.
    apoi, daca tot faci blatul, mai bine mergi la clasa 1 pentru ca nu-i incurci pe aia cinstiti care n-au bani decat de bilet de clasa a 2-a, unde si asa e aglomerat.
    si ca sa nu fiu total off-topic, Firefox rulz ;), intr-adevar, in IE7 se vede doar titlul.

  4. pai nu-mi convenea la ore. Eu am avut un eveniment care a durat de simbata dimineata de la 9 pina duminica dimineata la 4. Cum nu pot sa dorm in tren am zis sa ajung cit mai repede ca sa dorm acasa. Asa ca am ales acceleratu asta care facea pe hirtie aproape 9 ore fara 13 minute in timp ce IC 532 pleca la 13:48 si ajungea la 22:32, facind 9 ore fara 16 minute. In plus, mai aveam treaba si in Chitila in seara aia. Cam asa.

  5. Cind am plecat vineri la prinz spre cluj am luat IC si a fost ok, singura problema a fost ca in vagon erau 16 grade, dar nasica a fost de acord sa ne lase sa respiram si fara sa facem pneumonie. 116 lei biletu la clasa 1. La acceleratu asta de cosmar am platit 84 lei la cls 1.

  6. bre, da’ avion nu era? sau autobuz? sau macar un matiz, acolo? ce te-a apucat de te dadusi cu trenu’? mai repede ajungeai prin posta.

  7. Pai firma care m-a trimis acolo mi-a zis din prima: tren, de care vrei tu, la orice ore vrei tu.
    Dar i-am anuntat ca de azi nainte tren numai daca fac mai putin de 4 ore pina la destinatie, numai cu IC, numai cls 1 si exclusiv tren de zi. In caz de una din astea nu e buna, atunci masina cu un coleg sofer, ca oricum nu olec singura. Daca nici asta nu merge, atunci avion si gata. Altfel no deal. Pai ce mizda pasii, io-s om sensibil, cu siguranta daca mai am o aventura din asta fac hepatita, mi se umfla rinichii si crap dracu ca proasta sau iau vreun gindacel, vreo insecta, vreo scurgele, boala sau egzema, ceea ce nu-mi permit.

  8. Deci, sefa, in calitate de fost Frequent Railer pe CFR (bateam chiar binisor spre Senator la umoment dat – pina mi-am bagat mintile in cap si am lasat-o naibii de ecologie), pot sa informez publicul cititoriu ca cea mai mirobolanta aventura pe care am trait-o a fost calatoria cu faimosul accselerat Iasi – Mimisoara (cap coada).

    Cu acea ocazie mi-am dat atestatu’ de calugar budist categorie 3, reusind performanta de a-mi ingheta functiile vitale (si mai ales rezultatele acestora) pe durata intregii calatorii, mi-am redus miscarile si respiratia la strictul necesar si mai aveam nitel si invatam sa si levitez numa’ sa nu ating ceva din dotarea vagonului (care, intre noi fie vorba, cred ca vazuse (unica?) ultima curatenie cind ii daduse nea Vasile binecuvintarea cu o pensula de vopsea in fabrica la Arad)

    Care se mai crede posesoriul adevarului absolut, sa vina in fata colectifului sa raspunda la intrebarea daca e mai bine sa mori tinindu-te sau deschizind usa la buda sus numitului trin.

    Recunosc, era doar anu’ nooj si ceva, da’ experienta m-a marcat pe viata.

  9. si ai acum in fata crudul adevar: anii nooj si ceva e inca aci si inca ne marcheaza pe viata precum sifilisul pre poet.

  10. Eu credeam ca vine de la ieniCeFeRi si spahii, ca-n poezia omonima dupa Mihai Eminescu si care a fost preluata salbatic de George Cosbuc 😀

  11. Hai mai tracto, ce Dumnezeu!

    “Omonima, am piert’ rima, si de noua ani fac
    Psihanaliza cu vestitul Papadima”

    Cosbuc a fost contemporan semiotic cu Corneliu Baba. Lui i-a dedicat poezia Noi vrem Pamant. Prin Noi se referea la Id, Eu si Supraeu 😀

    G.

  12. da, si baba corneliu era ruda cu baba novac, ala care i-a strigat potera da-te prins si el s-a dat maical geacson si s-a operat plastic, dar in loc de fata noua la om nou i-au pus silicoane si i-a facut lifting de nu l-a recunoscut nici mistretul cu colti de ag numarul periodic 47, ala pictat de mendeleev in cinstea lui lenin.

  13. Mah tu ai citit varianta necenzurata a a lui Toma Alimos in care apare si Cassius Clay in titlu, inainte sa treaca la mahomedanism.

    G.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s