Alegeri, alegatori

Cum necum se petrecu si traznaia. Profesorul raspopit, care pana mai deunazi avea serioase probleme de integritate profesionala, si pe care nici macar Comisia de Etica a UMF nu le-a putut rezolva cat de cat coerent, a facut un salt mortal si-a intrat in turul doi la alegerile locale la primarie. Dupa cum era de asteptat, “vulturii” PSD-ului s-au aliniat in urma sa, toti baieti mandri ca brazii cu mucii pe chept, in timp ce un foarte intens penibil Mircea Geoana anunta aseara ca e foarte multumit, ca PSD-ul a scos aceleasi scoruri ca la locale acum 4 ani. Cu alte cuvinte, singura si magistrala realizare a partidului cu P de la Denis din timpul stapanarii domniei sale a fost ca a batut pasul pe loc, este foarte pregatit sa piarda si la alegerile acestea si sa continue buna traditie a opozitiei prin vetare. E posibil ca Oprescu sa scoata iepurele din palarie precum Vanghelul acum 4 ani, si sa-si fi miscat duioasele arcade in zona Independentei tocmai ca sa vrajeasca un electorat altfel complet dezgustat de politica de Partid? Omul stia ca are un profil mai bun decat Geoana, si “masinaria infernala” dadea rateuri pe propaganda social-democrata. Asa, din doi timpi si trei miscari si cu cateva referinte subtile la ticalosie, oligarhi, si grupuri de interese, a dat poporului ce-a vrut: un erou pe cal alb, gata sa vindece capitala de toate bubele Videanului. Pe de alta parte, hai sa stam stramb si sa judecam drept: e de-ajuns un om “providential”, la o administratie publica manata de obiceiuri papistase si in care raman totusi administratiile de sector “strategice” cu propriile lor racile? Intr-o rara demonstratie de clasa, Romania Libera publica un editorial al lui Dan Turturica menit tocmai sa ofere substanta acestei probleme. Oprescu va fi si el un “primar al disperarii”. In fapt, majoritatea primadonelor din zona mass-media sunt politicieni ai disperarii, ale caror competente sunt surclasate de departe de aspiratii profetice. La planuri ne pricepem tatzi. Platforma, programul cu care candidatul intra intr-o cursa electorala, n-a reusit insa sa transpara catusi de putin spre votant, cata vreme vesnica “galceava in ceruri” a esalonului politic a facut diferenta intr-o victorie “la puncte” in primul tur a lui Blaga; Blaga, de altfel, votat sub cota partidului, un om care a avut performante indoielnice, molcom-caldute, la ministerele pe unde a trecut. Dar oare traseismul ministerial “se pune”? Domnul Blaga a facut integrare, interne, si iata acum va face administratie. Vadit inconfortabil (ca si Diaconescu de altfel), a beneficiat totusi de icnetele concertate ale intregului PDL. Pe de alta parte, daca Iliescu reuseste sa convinga suficienta lume ca democratie inseamna musai sa schimbi sistemul (bun, rau, in mai bine, in mai rau, nu conteaza) o data la patru ani, simplul vot anti-PDL va fi unul umilitor pentru domnul candidat, care sa ma ierte Dumnezeu dar e la fel de popular la Bucuresti ca Madona neagra. Are mina de salvator insa? Are ochii incercanati, privirea prevestitoare a furtuna, tamplele ninse ale omului care a trecut Purgatoriul si’nainte si’napoi? Si da, si nu. Mai ca te-ai gandi ca parte a antrenamentului de candidat la primarie presupune sa tragi vreo doua trei betii serioase inainte, sa apari dezmembrat pe sticla, un pic incoerent dar fatalist, si eventual cu doua trei linii de obuzier cu care sa-ti demolezi concurenta, important la votantul roman e sa-l convingi ca merita sa iasa din casa pentru tine.

Si de ce ies romanii din casa? Ca sa mearga la muzeu? La parc? Se duc romanii verzi ai lui Bucurenci din proprie initiativa sa-si curete haznalele? Nu. Romanii ies din casa sa mearga la meci (hai Becali!), la mititei (hai Vanghelie!) si eventual la cimitir primavara (hai Oprescu!). Confundam candidatii cu arhetipurile cu fanteziile de viata, si ce imi pare cu adevarat simptomatic, si oarecum deplorabil, e ca generatia “free-born”, a “eliberatilor”, a “postdecembristilor” care anul asta primesc drept de vot pentru prima oara sunt complet anesteziati civic. S-a mai remarcat, am sa o mentionez si eu, ca jocurile electorale se fac in continuare de pensionar, si de taran, cu alte cuvinte “vechile” mentalitati pe care multi le demonizam, dar mai apoi ne lepadam de trei ori de Satana cand vine vorba sa dam cu stampila. Au de ales eliberatii dintre un Oprescu si-un Blaga? Poate da, poate nu. Dar pe de alta parte nu ar fi prima oara in istorie cand trebuie sa alegi musai intre doua rele, si munca nu e atat de simpla incat sa dai cu stampila pe un buletin de vot. Ar fi cu adevarat interesant si ar echivala unei “treziri la realitate” daca electoratul tanar ar fi mai atasat ideii ca votul inseamna putere, si ca votul inseamna responsabilitate. O mentiune pentru Sibiu, de exemplu, unde primariul (de felul lui roman neaos, nu-i asa?) a rupt gura concurentei cu 90% adeziune populara. O alta mentiune pentru comuna Batrana unde, aparent, prezenta la vot a depasit 90%. Acestora, prinosul nostru de recunostinta. De remarcat de asemenea in comuna Batrana numarul mare de candidati, mai exact jumatate din populatia comunei. De remarcat vioiciunea lui Victor Ciutacu de a “echilibra” sansele lui Oprescu dupa ce a promis ca, in lipsa unei campanii corecte, o da dracului de neutralitate si se “da” cu doctorul. Uimitor, mai ca ai crede ca o campanie de defaimare si una de afirmare s-ar putea anula reciproc. Parol.

Acestea fiind zise, si impresiile mele terminate, am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa, si-am incalecat pe-o capsuna si v-am spus o mare…

G.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s