Sefeuri

Dragul meu titlu,

Ce mai faci? Bine, sper, sanatos voinic, cand m-am gandit prima oara la tine si te-am plamadit ca pe-un adam din praf si scuipat nu mi-am imaginat macar o secunda ca va veni un moment cand prezenta ta, pronuntia-ti emancipata si eleganta fonemica vor face sa tses dimprejuru-ti, precum o arahneee debila, o poveste despre semi-plagiat jurnalistic, si fii atent cum se desfasoara. Daca ai rezistat prin sintaxa frazei ce tomna’ s-a gatat, nimic nu te mai doboara. Asadar, stimate sefeu, prietenul meu, ochelarul meu de soare cand ma uit catre Est, colacul meu de salvare cand imi spun printre dinti ca maine va fi mai bine, sifonul meu impuscat in shpritz la umbra gigacaloriei solare….in aceasta blanda dimineata, pe cand umiditatea atingea cota de 95%, m-am apucat sa-mi beau cafeaua. Nimic mai lipsit de noutate aici, doar imi beau cafeaua in fiecare dimineata. In fiecare dimineata, in timp ce-mi beau mai sus mentionata cucuta au lait si-mi zbarnaie placut la urechi stirile audio-vizuale stau si mai frunzaresc virtual, cu pointul si clicul, jurnalele mi(ori)tice. Ei, si in interesul unei bune si coerente experiente mediatice incep dintr-o parte, si termin cam in aceeasi parte, doar cateva randuri mai la vale eventual centrat pe o poza, figurina, sau cel putin model repetitiv floral. Mie-mi plac motivele florale, animalele de preerie si inca mai reflectez, in momentele mele de singuratate, asupra destinului ornitorincului pe limba engleza platipuss(y). Dar divaghez, ma intelegi ca doar nu degeaba te cheama cum te cheama. Dar draga sefeu, in aceasta blanda dimineata mi-a cazut privirea cea gingasa usor edematoasa pe editorialul fostului meu maestru, specialist in scrisul cu stiloul intr-o lume de taste si capsloace. Ei si face ce face, si face ce face mai bine domnia sa, da foc la holde si otraveste fantani. E vocea profetului in pustie. E Europa Libera in editia de buzunar. Stiti de cine vorbesc, dar hai sa lasam link-ul sa vorbeasca. Articolul, onorate titlu, se numeste sugestiv: “Se fraudeaza deja alegerile parlamentare!” si contine urmatorul pasaj care mie mi s-a parut vag similar unui lucru pe care tocmai ce-l citisem deunazi. Zice maiastrul:

“Despre importanta felului in care se decupeaza colegiile s-au scris deja carti. Nu exista vreo carte sa nu avertizeze asupra asa-numitului fenomen: gerrymandering. Cuvantul vine de la numele guvernatorului de Massachusetts Eldbridge Gerry si de la salamandra.

Guvernator de Massachusetts  intre 1810 si 1812, Eldbridge Gerry a decupat in asa fel colegiul pentru votul uninominal incat sa castige doar partidul sau. Pentru ca decuparea avea forma unei salamandre, Boston Gazette din 26 martie 1812 a luat atitudine reproducand forma de salamandra a colegiului si dand fenomenului porecla ramasa celebra: gerrymandering. Gerrymander defineste astfel formula de fraudare a alegerilor nu la numararea voturilor, ci la decuparea colegiilor.” (Jurnalul National, 9 iulie, 2008)

Am incheiat citatul. Am continuat sa frunzaresc marunt marunt, dar fantoma gerimanderingului ma urmarea, stimate sefeu, precum o boala dintre acelea rusinoase si datatoare de mancarimi in zone ferite de soare. Si ca orice om cu mancarime, dupa o perioada de acalmie nu m-am mai putut abtine si, iti spun cu aplecarea unui om care in frageda-i pruncie a fost dus excesiv la biserica, m-am scarpinat. Da, recunosc, esti multumit acum? M-am scarpinat, si inca nu asa, ci cu nesatz, cu nesatzul omului care tocmai a mirosit o manarie. Si apoi m-am intors cu privirea spre trecut, intr-o alta zi, un alt univers, o alta cota termica si-un alt indice humidex. Nu mai devreme de ieri, scria Pavel Lucescu, in Cotidianul: “Gerimendaring, cu baroni isteti”.

“In 1812, Elbridge Gerry, guvernator al statului american Massachusetts, punea la cale primul blat din istoria alegerilor libere. In calitatea pe care o avea a semnat un act prin care a redesenat harta colegiilor electorale de pe teritoriul statului in asa fel încat Partidul Democrat, pe care-l reprezenta, sa fie avantajat în fata republicanilor.” (Cotidianul, 8 iulie 2008)

Mai fir-ar al dracului de sefeu! Si-asta, frate? Doar ca Pavel Lucescu scria asta ieri, 8 iulie 2009, in vreme ce dincoace timpul naratiunii se petrece o zi mai tarziu. Cum de-o fi fost posibil? Se frecventeaza domnii respectivi? Sau poate frecventeaza aceeasi Mama Omida prevestitoarea de dezastre? Poate au citit aceleasi carti de pulitologie. Poate au avut aceeasi revelatie in timp ce stateau intr-o stare de adanca transa menita sa inlature efectelele jilave ale caniculei. Sau, in bunul stil care defineste deja cele doua trusturi ghidante (voila, dragul meu sefeu, ca am impuscat si-o licenta literara proprie, de la verbul a ghida, ghidon, ghidant,  ghidand, ghiseu, si-asa mai departe), se copiaza hunii pe haltii, iar in ceea ce priveste alarmismul, soparlismul si una peste alta editorialismul de dezvaluire mai ales in zonele de deal si de munte, maestrii sunt maiastri.Ziend.

Peseu:

Stimate sefeu,

Sper ca acest eseu ilustrativ pentru o stare de fapt care nu doar ca este, dar si face, sa te puna pe ganduri si cel putin pe viitor sa fii un pic mai vocal. Am o incredere netarmurita ca, in momentele matale de claritate, un simplu muget extrapiramidal va fi suficient sa coupeze avantul histrionic al acestor domni care petrec prea mult timp in biblioteca, si tses prea des scenarii apocaliptice. Afara exista insa o realitate, un adevar care fie el senzational, sau nu, obliga la o cumpatare pe care sper ca am impins-o suficient inspre caricatural in cele de mai sus. Si-acum, ca sa devin serios fix pe ultima suta de metri, imi pare un act de o deontologie indoielnica sa faci tapaj de idei la concurenta. Nu ca nu s-ar practica in Romania (ultra)mediatizata. Nu ca nu s-ar trafica la greu sintagme goale de forma sau continut, veritabile bombarde in constiinta unei natiuni scalambaiata in cele mai josnice feluri de lipsa unei coloane vertebrale culturale. Dar si voi intre voi?

G.

Advertisements

15 thoughts on “Sefeuri

  1. ausi da poate s-a fost o iluminare colectiva a ziaristilor cu sediile sociale in casa presei, la asta nu te-ai gindit?

  2. bai, tata, bai…cit de bine i-am citit pe astia, bai! de ce spun asta? pentru ca, acum ceva vreme (http://sfinxstone.blogspot.com/2008/06/alegeri-cu-repetitie.html) am scris ceva referitor la un fel de repetitie pentru alegerile prezidentiale si parlamentare. o sa imi zici ca sufar de aceeasi scenarita cronica dar … mai discutam. nu e atit de avansata treaba la noi ca sa ajunga la decupatul colegiilor si taiatul unghiilor partidelor cu gheare mari. la noi treaba e mai din topor. de genul “daca voi nu ma vreti eu va vreu”. si daca e vorba de fraudare:cine a cistigat la Stefanesti? siguur ca ozeneurile cu martienii lor cu tot care vor face un sat stelar acolo in cel mai scurt timp…nu va suparati pe mine, prea tare. poate ar fi trebuit sa ramin la kapakcele mele de canal lipsa….

  3. eu am auzit ca niste ozeneuri au lansat o bomba si asa a aparut fenomenul tunguska pe la 1908. Cred ca asta a influentat definitiv alegerile parlamentare din toata zona europa-asia. Citati-ma va rog.

  4. si din new york dispar capace de canalizare, ba chiar si din milano (am vazut io capace lipsa acolo, cu ochii mei). deci e vorba de satelitii geostationari de tip spion americani, care stau pe orbita deasupra romaniei si se fac ca transmit emisiuni si emailuri dar, atunci cind poporul roman doarme (deci mai tot timpul), atrag capacele de canalizare vulnerabile si neasigurate cu ajutorul unui sistem de magneti foarte bine pus la punct, capace pe care le depoziteaza apoi ca pe lingouri pe prima naveta spatiala care trece prin zona. nu este exclus faptul ca ultimele cercetari in materie de teleportare sa fie testate pe capacele noastre de canalizare, mai ales ca sint, din punct de vedere STAS si psihologic, echivalente celor vestice, dar cu continut mai scazut in metale alcaline.

    fenomenul de la tunguska in care copacii s-a aliniat cu liniile mediane de tip magnetic pamintesc s-a intimplat la exact un an de zile dupa actiunea din romanul cu nume total diferit al lui liviu rebreanu, acest gorun al literaturii romanesti dintre cele doua razboaie interbelice si in care este vorba despre un taran numit petre la patrat care a proclamat nenumarate scandaluri in comuna si s-a dedat la placeri ilicite cu vedeta satului, nadine, pe care a muscat-o animalic de mameloane, motiv pentru care multi tarani au prins curaj si s-au indreptat catre mosier in ciuda ploii de gloante care cu ce avea fiecare si i-au taiat coaiele si i le-a pus pe piept sa-si faca ciorba din ele. diferenta de un an dintre cele doua capodopere ale umanitatii este graitoare prin prisma tuturor enigmelor care persista inca si din cauza care nu stim care e rostul vietii si al mortii, moment in care trebuie sa luam o pauza si sa ne deconectam de stres admirind minunatiile lumii in care traim de cind ne-am nascut si pina azi.

  5. dar cea mai misto faza e ca nu stim daca ne-am vindecat, desi incercam sa ne comportam ca si cum ne-am fi. ma rog, cel putin io. :)))

  6. eu nu beau ceaiuri, m-am lasat de fumat si imi cultiv cu grija atit personalitatile inascute, cit si cele dobindite pe parcurs prin forte proprii sau primite cado. deci si eu cred, ca si antepostatorul meu, ca am scapat de bolile copilariei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s