Pledoarie pentru Darwin partea I

LE: Pentru ca subiectul este atat de vast, m-am hotarat sa impart pledoaria mea pentru Darwin in doua sau trei parti.

Si iata ca a venit si momentul mult asteptat. Am avut emotii. Mi-am revizuit notitele. M-am uitat indelung in oglinda si-apoi am luat, preventiv, o dusca de sirop de tuse. E timpul sa punem pe masa (inca?) cea mai controversata idee a vremurilor noastre, atat de controversata incat niste domni foarte cerebrali de la ministerul Educatiei s-au decis ca n-ar trebui predata elevilor. Or nu numai eu, dar multi multi altii au spus: domnule, aceasta este poate cea mai mare tampenie de la povestea cu Burebista si vinu’ incoace. Si totusi Internetul e un mediu inca neatins de filoxera educatiei alternative, astfel incat pot, si am sa imi fac inainte de a purcede spre cateva considerente preliminare, datoria spirituala de a va spune:

Intreaga Opera a lui Charles Darwin este disponibila gratuit, online, la http://darwin-online.org.uk/

Iar acum sa ridicam cortina de pe teoria evolutiei prin selectie naturala stabilind cateva elemente de script. Nu toata lumea (nici macar Darwin, la vremea lui!) nu are o buna imagine despre ce este aceea “ereditate”, sau “genom”. “cod genetic”, “gena”, “codon”; cu atat mai putin se stie despre diferenta intre filogenie si ontogenie. Este crucial sa discutam despre ele inainte de a explica de ce teoria evolutiei a lui Charles Darwin este factica, si nu doar o ipoteza scolareasca pe care oricine o poate critica din varful corcodusului (sau amvonului, dupa caz). Ereditatea este o proprietate a informatiei de a fi replicata de la o generatie la alta cu un mare grad de fidelitate. Un calugar austriac, Gregor Mendel, a descris particularitatile diferitor generatii de mazare pe care le cultiva in conditii de laborator (nu-i asa ca ne gandim la aceeasi persoana?), fara ca sa aiba, le vremea respectiva, instrumentele care sa identifice mijlocul portant al ereditatii. Si totusi, el a observat ca anumite trasaturi se pastreaza cu sfintenie, deci daca bobul e mic la “tata” si “mare” la mama poti sa fii sigur ca generatia viitoare cam un sfert vor fi boabe mari, un sfert boabe mici, si jumatate boabe asa-si-asa. Mendel a descris si calitatea anumitor trasaturi de a aparea la fiecare generatie (dominante), in timp ce altele “rasar” doar din cand in cand (recesive) atunci cand sunt intalnite anumite conditii. Mendel a facut o serie de erori, pentru ca observatiile lui la vremea respectiva – stim acum – se refereau mai mult la fenotip (expresia manifesta a informatiei genetice la progeni dupa “confruntarea” cu  factorii de constrangere din mediu, cum ar fi clima, umiditatea, albedoul solar etc). Povestea genomului nu avea sa inceapa decat aproximativ 20 de ani mai incolo, concretizata cu magistralul expozeu al lui Crick & Watson din 1953 despre structura acidului desoxiribonucleic (ADN). Aici doar ii mentionez, cu siguranta va exista un moment cand am sa va pot povesti mai multe despre acizii nucleici. Charles Darwin, contemporan cu Mendel, a preluat insa “samantsa” esentiala din munca prelatului augustin, anume ca un “ceva” e trecut de la parinti la copii si care e responsabil pentru faptul ca mazarea e mazare si cinci generatii la vale, desi daca vrei mazare cu bob mare si alegi pentru reproducere doar mazarea cu bob mare s-ar putea sa obtii boabe din ce in ce mai mari.  Acest “din ce in ce mai mari” a fost, pentru Darwin (nu si pentru Mendel insa) una dintre primele revelatii in timp ce-si revizuia notitele si nenumaratele desene facute dupa faimoasa “calatorie pe HMS Beagle”. Cum e posibil, s-a intrebat Darwin, ca lumea aceasta vie dimprejur sa fie atat de variata, si totusi atat de asemanatoare? Sunt pestii, pasarile, reptilele, mamiferele cu adevarat parte din phyla diferente? E crucial  sa insistam, la acest moment, ca pentru Darwin aceata era problema de facto, una de clasificare si nu una de reinterpretare a unui complex biblic. Darwin era naturalist, si ca atare cu nasul mai mult in tarana decat in ceasloave. Un alt naturalist – despre care pun pariu ca stii mult mai putine – si care era contemporan cu Darwin (dar acum foarte rar pomenit) era Philip Henry Gosse. Cu doi ani inainte ca Darwin sa-si publice “Despre Originea Speciilor”, Gosse a oferit in Omphalos propria lui explicatie la aceleasi intrebari pe care si le puneau multi membri ai comunitatii stiintifice britanice, foarte importante pentru propasirea neamului victorian. De exemplu, au avut sau n-au avut primii oameni buric (“omphalos” in greaca)? Buricul le tulbura noptile, vedeti voi, prelatilor la acea vreme din cauza unui pasaj din Biblie care zice ca Dumnezeu l-a facut pe om “in chipul si-asemanarea lui”. Deci daca Dumnezeu i-a dat lui Adam buric, inseamna ca Dumnezeu insusi are buric. Dar daca Dumnezeu insusi are buric, atunci nu e exclus ca Dumnezeu sa aiba…o mama. Iar asta era o blasfemie care numai in gand si era suficienta sa te catapulteze in adancurile Iadului pe lumea cealalta. Raspunsul lui Gosse a fost ca Dumnezeu, in omniscienta lui atot-cunoastere (sic!) le-a dat buric lui Adam, inele copacilor, colti gata tociti porcilor mistreti, iepurilor sau hipopotamilor tocmai ca sa ascunda (“pacatul originar etc”) acestora calitatile lor divine antecronice, si sa le ofere un sincronism astfel ca postcronic neam de neamul lor sa fie la fel. Nimeni nu l-a luat in serios pe Gosse sau pe buricul domniei sale; cumva insa, terenul a fost minat pentru Darwin care, doi ani mai tarziu, isi prezenta munca despre Originea Speciilor in fata unei audiente care fantasma, pe furis, ca un Creator facuse acest efort incredibil de a-si ascunde urmele Creatiei.

Ce a propus insa bunicul evolutionismului? Am sa o spun pe cat de simplu, si totusi cuprinzator, se poate. Sunt doua mari propozitii, care au schimbat deja lumea:

1)Natura vie, copacii, florile, gazele si batracienii, si pasarile si gazela si tigrul si cimpanzeul, si mai mult decat orice, omul, suntem rude. Undeva, in trecutul intunecat al Pamantului, avem un stramos comun pe care-l putem creiona logic observand evolutia diferitor specii de-a lungul erelor geologice prin studiul fosilelor, dar si prin analiza comparativa a diferitor specii vii din familii diferite, ca de exemplu pasari vs. mamifere, sau pesti vs. reptile.

2) Mai mult, mecanismul prin care protobacteriile au devenit procariote, si-apoi eucariote, organisme multicelulare, protozoare, pesti, reptile si amfibieni, pasari si mamifere, omul au evoluat este acela de “selectie naturala”. Selectia naturala este mult mai mult decat “supravietuirea celui mai adaptat”, desi o circumscrie. Selectia naturala este un algoritm prin care, din multitudinea optiunilor extravagante in Spatiul de Design, sunt favorizate acele trasaturi care amelioreaza supravietuirea speciei. Aceasta ameliorare (voi argumenta in partea a II-a si a III-a) este una graduala, cu pasi mici, catre varful crengii filogenetice pe care se afla specia respectiva.

Aceste doua propozitii sunt cruciale pentru aprofundarea evolutionismului; tinta tuturor detractorilor; stalpul infamiei pentru fiecare creationist sau apologetic al unei cosmologii alterne. Se considera ca nazismul ar fi o emergenta directa si cauzal motivata in darwinismul social; comunismul la randu’i e considerat a fi o progenitura monstruoasa a aceleiasi doctrine. Toate aceste argumente sunt nu doar false, dar expresia unei angoase perpetue ca (asa cum mentiona un reviewer al primei editii a Originii Speciilor): “nu se poata sa apara un Ceva din Nimic!”.  Ramificatiile ei insa, ca si un “ce este” si “ce nu este” teoria evolutiei prin selectie naturala, neo-darwinism si revolutia codonica…. in partea a II-a.

G.

Advertisements

One thought on “Pledoarie pentru Darwin partea I

  1. pro domo! Laudabil efort, sustinem cu entuziasm… Este o rusine sa scoti asta din programa. Statul ne vrea prosti si bigoti…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s