pentru ca se poate

Cred ca fiecare dintre noi, atunci cind pleaca in vacanta, isi doreste sa ajunga intr-un loc cu verdeata, nu, nu locu’ Ala cu verdeata, cu aer curat si, in care peisajul sa fie predominant asa cum l-o fatat mama natura si, daca se poate, cit mai putin aglomerat, ca sa nu ne simtim totusi ca in traficul de pe magheru.

Si astazi o sa va povestesc despre regulile restrictive de constructie pe care le-au impus grecii propriilor cetateni. Si, sa nu uitam, turismul face cam 85% din PIB-ul lor, deci interesul statului ar trebui sa fie sa incurajeze constructia de pensiuni si hoteluri si de amenajare a plajelor, pentru ca poporul sa prospere. Ei bine, nimic mai fals. Statul elen, nefiind la fel de imbecil ca al nostru comunistoid, nu pune problema asa, ci accentul cade pe calitatea turismului si protectia mediului, nu pe profitul, altminteri deloc de neglijat.

In regiunea Halkidiki (zona “bogata” a Greciei, unde se mai poate vedea un copac, o iarba, un ceva care creste), asa cum va spuneam anul trecut, exista 3 peninsule care patrund in mare. Suprafetele nu sunt mari, dar tarmul este accidentat si peisajele sunt spectaculoase. Cam asa:

Desigur, din loc in loc mai vezi si plaje cu nisip, fie cu intinsura si nisip fin ca la mamaia, fie cu pietris mai tocit, destul de placut la atingere. Cam asa:

Ei bine, regulile date de greci sunt doua, dar mari: 1 nu poti acoperi cu constructie mai mult de 5% din terenul pe care il ai si 2 nu ai voie sa faci nici o modificare permanenta tarmului marii. Asta inseamna ca daca ai 1000 de metri de teren poti construi o casa cu amprenta maxima de 50 mp. Iar nivelul de inaltime este de vreo 7 metri in cele mai multe zone. Asa ca iti trebuie niste hectare de teren ca sa-ti permiti pensiune. Dupa aia, cu modificarea marii: nu ai voie sa construiesti diguri, sa muti bolovani, sa spargi bolovanii, sa faci pontoane; ca sa simplificam, nu ai voie sa misti o piatra din locul ei. Cei care au modificat tarmul au facut-o pe barba lor si periodic primesc amenzi pentru asta (e mai eficient decit sa-l puna sa demoleze ce-a facut, care are insemna sa schimbe iar fengshuiul marii).

In prima pensinsula intilnita venind dinspe Thessaloniki, pre numele sau Kasandra, regulle nu erau atit de drastice cind s-a inceput turismul grecesc, asa ca e plin de localitati, discoteci, pontoane, pensiuni una linga alta. In Sithonia, doua peninsula, cea dintre Kasandra si Athos, regulile functioneaza si in general sunt respectate: mult mai putine pensiuni, de obicei pline, si tarm neamenajat (cu mici exceptii, am locuit intr-una din ele).

Pe bratul Athos regulile nu sunt doar respectate, cred ca sunt de-a dreptul sfinte, pentru ca in afara de Ouranoupoli care are un ponton de unde pleaca ferry-boats catre Muntele Athos nu e nici o plaja amenajata. Ma rog, prin amenajat inteleg ceva mai mult de geamandurile plutitoare care delimiteaza spatiul de inot de cel de navigatie.

Dar care e treaba? De ce apa Mediteranei e asa curata? Pai in primul rind pentru ca zoaiele umane nu se varsa in mare fara a fi prelucrate si epurate. Si in al doilea rind pentru ca au grija de apa, o tin curata si o protejeaza zilnic de pasiunile azvirlitoare ale popoarelor cu educatia in chiloti, cum ar fi romanii, care simt nevoia viscerala de a arunca orice pe geam, de la mucul de tigara la pampersii folositi de plod. Vintul poate duce asemenea mizerii in mare, lucru de care grecii au grija sa nu se intimple, sau daca se intimpla sa dureze cit mai putin. Nu-i vorba, si grecii arunca sau lasa pe plaje diverse ambalaje si cacaturi, dar diferenta e ca dimineata, pe majoritatea plajelor, ingrijitorii vin cu o sita si cern stratul de la suprafata nisipului. Cert e ca spre deosebire de marea noastra, a astora e brici. Am vazut pescari care agatau pungile care pluteau pe apa, am vazut copii care extrageau din apa hirtii si le aruncau in cosul de pe mal sau in scrumiera parintilor. Ca sa nu mai vorbim ca exista cite 3 tomberoane imense in toate locurile care s-ar preta la picnicuri, oricit de abrupte ar fi, astfel ca omul sa aiba unde arunca, daca e ceva de aruncat. Si gunoierii lor curata non stop orasele si plajele, tomberoanele nu au timp sa se imputa. Pare simplu. E simplu.

Cum ziceam si anul trecut, Grecia e una dintre tarile sarace. La posibilitati agrare cred ca e pe ultimul loc din Europa. La sinucideri e, insa, tot pe ultimul. Pamintul e de fapt o piatra rosie macinata amestecata cu un fel de nisip. Iar linga mare e nisip din pietre si scoici. Nimic nu creste de capul lui, poate doar buruienile cu tepi in loc de frunze, desi nici alea tot timpul, numai primavara, dupa ploi. In rest zac uscate sau se rostogolesc in vint. Si atunci, ca si evreii, tot ce creste in Grecia creste udat cu pipeta. Fiecare domeniu are cite un furtun lung, de citeva zeci sau sute de metri, care din cind in cind, linga tulpina unui maslin, are o intepatura prin care picura apa. In jurul radacinii maslinului e construit, din piatra, un zid, o terasa, care sa pastreze umiditatea care altfel s-ar imprastia in jur. Gradinile de zarzavat cresc tot asa, cu o prelata deasupra sa nu le pirleasca soarele si o musama pe pamint, prin care ies tulpinile, ca sa nu se evapore apa prea repede sau sa creasca buruieni. Nevoia te invata, dar cred ca prostul pina nu da tu cu capul nu invata.

Dar grecii n-au fost mereu asa si Grecia nu a fost mereu o destinatie turistica europeana. Abia de vreo 20 de ani s-au trezit. Nu stiu cum au facut, dar a existat o mobilizare generala a tuturor, au decis sa se axeze pe turism, pe reclama excesiva facuta produselor alimentare traditionale (masline, feta, mastica, ouzo, tzatziki, musaka etc), pe soarele care straluceste 8 luni pe an si pe marea curata si salbatica, pe muzica lor lipsita de griji si pe ruiunele unei civilizatii colosale. Nu sunt perfecti, sunt mai scumpi ca turcii, care din pacate au vindut in nestire rusilor coasta sudica, sunt citeodata aroganti si sar repede la bataie in problema cipru. Sunt nationalisti pina la Dumnezeu si pentru ei Ellada este tara perfecta, pe care o iubesc si se vede cu ochiul liber ca o iubesc, se simte. Vind scump fiecare pietricica din tara lor, fiecare amintire. Dar sunt atragatori, sunt seducatori si in tara lor revin mereu cu placere.

Advertisements
This entry was posted in andreanum, crossborder, imi place, vacanta by andreanum. Bookmark the permalink.

About andreanum

Nascuta in anul in care Iggy Pop lansa albumul "The idiot" poate nu intimplator de sex feminin, de orientare liberal-salbatica "neinregimentata" politic, par lung, ochi verzi, 60 de kile, stingace, rid des, am tatuaj, nu beau bere, merg des la cinema si coclesc aurul. Gata, ati zis little biographical.

2 thoughts on “pentru ca se poate

  1. acest articol e pe sufletul meu. acelasi lucru ma intrebam si eu cand am fost in malta si gozo. o tara mult mai saraca ca a noastra. dar cum mama lor au resusit din mare si apa sa fac ceva atragator, nici eu nu situ. tot respectul pt ei.
    un rapsuns ar fi ca au stiut sa-si valorifice ceea ce le-a dat natura si nu sa importe turism din exterior, cum facem noi cu palmieri adusi din afara. e ca si cum ai duce un portocal in laponia sau un ren in sahara.

    sunt f mandri de ceea ce au.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s