Despre unul

Sa facem politica? E prea dimineata, cum altfel e si pentru bauturi spirtoase; si ceva ma face sa cred ca astazi, la noi, politica se poate inghiti doar cu un fel de schnapps in care-ai turnat si ceva picaturi de valeriana. Fara de ele creierul nu rezista, se irita. Se irita creierul, se irita omul. Se irita omul, se irita si creierul vecinului. Traim dezinhibat, cercetam cu minutiozitate viscerele cadaverice ale fiecarei sperante care a murit la intrare si-apoi aruncam osanza peste gard, traiasca vinovatul! Aseara a fost Afanasie, maine va fi probabil o noua sansa sa NU rezolvam un trecut inca proxim, trecutul prietenilor nostri, al prietenilor parintilor nostri. Am sa ma refer, plecand  (si) de la asta, la delatiunea mizerabila cu lovituri de bici impartite nenorocitilor acestora de profesori care cum de indraznesc ei, care NU PRODUC, sa ceara bani. Domnilor, sunteti cu capul? Pana si Afanasie stie ce este acela capital intelectual, ce este acela patrimoniu, pana si ultimul carpaci din Indonezia stie ca a sti sa scrii si sa citesti este un bun fara de pret iar ca sa PRIMESTI asta e nevoie sa mentii un sistem educational sanitizat. Lipsa de educatie face – printre altele – ca un premier sa vorbeasca ciung si aiuritoriu, sau ca om dupa om politic sa urle ca meltenii si-apoi sa-si suga maselele, sa-si goleasca gazul la mat pe bancheta din spate a unei masini care n-a sperat ea’n viata ei ca va duce un asemenea personaj. Or la ceasul adevarului cand demonizam educatia, acum in 2008, nu pot sa nu fac o paralela in timp si sa-mi aduc aminte de putimea de educatie (paradoxal) pe care o primeam inainte de ’89, de informatiile trunchiate, de obstinatia cu care literatura universala era prezentata drept fiind doar de culoare rosie, si cum in tot si’n toate trebuia sa transpire spiritul proletar. Si-acum sa zici ca profesorii nu produc decat inflatie este jignitor. Un simplu exemplu de logica reducerii la absurd, daca Romania continua sa se prosteasca pentru ca profesorii vor fi incremental mai prost, putem anticipa ca la un moment dat si emisiunile TV vor fi proportional proaste si hidrocentralele asemenea, si-o sa se stinga lumina si chiar de-ar fi n-o sa stie nimeni sa emita dobitoceniile domniilor unora, si-atunci va avea grija natura sa taie macaroana acestor indivizi al caror destin n-a fost altul decat sa se zgandare la posterior in vazul lumii, si-apoi ca maimutsa sa-si miroasa degetul.

Si-apoi ce stat e acela in care institutiile, precum copiii la scoala de corectie, insista sa-si rupa picioarele reciproc si-apoi sa rada ca ce prost esti tu, deci prin deductie logica ce destept sunt eu? Atata vreme cat nici unul, nici celalalt nu-si fac treaba cum trebuie, cu alte cuvinte nu sunt productivi, ia sa vedem pe ce principiu domnul parlamentar e vladica, iar educatorul e opinca? Departe de mine de a continua sarabanda lalaielilor initiate de jurnalistii cu biblia si pusca la chept, nu ma deranjeaza ca fruncea sa dea tonul si sa traiasca bine din banul public – atata vreme cat e un standard e bine sa fie sus, nu? Dar pute de la o posta ca fiecare-i pentru sine mancator de paine. Afanasie stie ca Florica si alde-ai lui nu s-au nascut in primavara lui 1990 in piata Universitatii. El stie si ca toti acesti domni (ce mai tipa Chitac despre cei neam cu el care-au intors armele ca la patuzpatu si-acum invart zerourile cu destiu’nmuiat in buza) nu doar ca nu vor avea scrupule in a-si ingropa fostii ciraci, dar la ora adevarului nu dau doi bani pe votant. Pentru ei nu exista alegator. Ei sunt alegatorii. Tu, eu, florareasa de la colt sau taximetristul divortat care seara se-mbata sistematic sa adoarma si sa uite cat de sarac poate fi nu existam. Nicaieri. Abstract sau concret noi suntem doar niste coincidente pe drumul dansului de la vila la palat, si de’andoarselea. In cel mai bun caz acesti domni traiesc intr-un univers paralel din care respira usuruati, precum badea de-a iesit din buda din gradina, atunci cand ies la o Tenerifa, sau o Antalie. Si vor stramba din nas, fir-ar al ciorilor, ca si cum altul va fi fost de vina, si daca se mai gaseste cate un balaoaches de prezentator sa-si doreasca prima de inteligenta pe post vor da si replica, doar ce sunt ei mai prosti? Nu, nu sunt prost, sunt destepti. Nativi. Ei n-au avut nevoie de profesori, desi pana la ultimul daca-i intrebi iti vor spune cum, ca eu mi-am educat copii sa iubeasca invatatura, sa aiba pofta de carte (parol, cine?) si uite ca toate odoarele au cel putin o diploma de facultate. Difer, aici si sa ramana stabilit, de denumirea ofertantului de media cum ca ar fi “smecheri”. Nu sunt nici pe departe smecheri, nu ne confruntam cu un fenomen de tip “Pacala” iar ce fac acesti domni nu mai sunt de mult smecherii. Cu cel mai mare drag pot spune ca acesti domni formeaza o patura sociala a caror prezenta pervaziva face sa avem palmieri in Bucuresti, de exemplu. Sau tot felul de aranjamente florale imbecilep pe centrul drumului, in loc sa fi plantat un copac mai acatarii. Sau femei de servici platite mai bine decat mine, si cu siguranta mai bine decat unii dintre dumneavoastra. Sunt oameni care si-au convertit ignoranta intr-o antifilosofie inspirata din Paulo Coelho si trilulilu, asculta manele in sisteme Hi-Fi si-apoi impart dreptatea pe principiul micului arbitru. Nu exista MARE arbitru. Nu exista compas moral, exista doar justitie in Bermude in urma careia rezulta ca cine imparte parte-si face, nu-i asa domnule ministru?

Ce-ar fi sa facem un examen de parlamentar? Prezidat de profesori, de medici, de ingineri. Toti “oameni ai muncii” care nu produc. Nimic. Eu declar pe propria raspundere ca la sfarsitul zilei cel mult consum. Energie. Nervi. Empatie. Zambet in obraji. Ani din viata. Consum, domnule parlamentar Temisan, doamna deputat Zavoranu. Si daca am face un examen de parlamentar in care comisia sa fie una ubicuitar aleasa din aceasta masa amorfa a scufundacilor economiei care repara amaratii aia de “productivi”, zisi si muncitori zidari mineri invartitori de manivela, cam cum ar suna un subiect? O provocare?

Pai domnule parlamentar, nu vrei dumneata sa petreci o dimineata intr-o scoala din Romania si alta decat cele de la centru? Dar toti, nu vreti sa faceti coada la ore la ora 7 dimineata, sa luati dumneavoastra rata si-asa mai departe? Sau amintirile va chinuiesc?

Sau sa dormiti dumneavoastra in spitalele patriei in saloane de 9 sau 14 oameni, imbibati in mirosurile de tampoane, puroi si-alte arome imbietoare, adulmecati la intrarea in sectie de caini comunitari care azi va latra, maine musca, raspoimaine dati o dusca si-ati uitat? Sa nu mai vorbim, domnule parlamentar, ce-ar fi sa ai la examen o cota de cunoastere a geografiei si istoriei patratelei care te alege. Domnule Geoana, de exemplu, ce se intampla domnule la Dabuleni? Care e nevoia esentiala a cetateanului dabulean care ii place (ca sa folosesc o formula consacrata de guvernarea liberala) de dumneavoastra? Sau o sa cantati ca Mihai Constantinescu despre copacul secular? Eu, am spus si o repet, nu iubesc cainii vagabonzi. Urasc cainii vagabonzi, si-l urasc pe Mihai Constantinescu pentru ca a convins babele sa le dea de mancare. In primul rand ca mancarea aia pute de-ti muta nasul, sunt carcase de pui care adapostesc colturile blocurilor, sau sediilor de partid sau primarie de zici ca cineva a facut voodoo.

Nu in ultimul rand, la examenul de parlamentar as sugera catindatului sa treaca pe la psihiatrie. Pentru ca noi nu suntem ranchiunosi cum sunt dansii. Noi suntem multumiti, pe noi guvernul ne protejeaza. Si pe noi, si pe bolnavii nostri. La noi se vine pe furis cand e de rezolvat vreo criza existentiala. Noi suntem piua incremental implicata in litigiozitatea care a cuprins Romania proletara parvenita. Noi suntem consilierii procesomanilor. Iar eu ma simt fericit. Eu STIU ca voi avea de lucru din ce in ce mai mult in anii care vin. In ziua care vine. Si despre unul si despre altul, stiu ca se apropie momentul in care ne vor vizita, macar pentru depresia consecutiva caderii din gratii. Si domnul director de Agentie zburat ca s-a schimbat regimul, si politicianul scapatat ca pe el nu-l mai voteaza prostimea. Si mai ales nevasta lui, copilul lui cu retard mental pentru ca profesorii aia amarati si-au bagat picioarele in educatia lui.

G.

Advertisements

One thought on “Despre unul

  1. Nu intzeleg nimic da´mi place! faci deja parte din lectura cotidiana si vroiam sa-ti zic un umil bravo!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s