mixed feelings

M-am intors din vacana. Ca mii de alti oameni, nimic deosebit. Se repeta in fiecare an, mai mult sau mai putin in aceeasi zi (3 sau 4 ianuarie) sa ma intorc de la Budapesta la Bucuresti. Variaza doar traseul Nadlac-Bucuresti, fie Valea Oltului, fie Valea Jiului, fie a Cernei. Si mai variaza cit facem din Budapesta la Nadlac si in fine la Bucuresti: 10-12-15-17 ore. Anul asta am facut cam 15, cu tot cu opriri. Din care 12 prin Romania. Dar n-am mai fost asa de pornita pe nervi ca anul trecut. Adica da, eram dezamagita ca se mergea greu si pe un drum prost, cu gropi, cu pietoni abulici, cu betivi pe biciclete, cu tovarasi fara faruri sau cu prea multe faze lungi, sau dacii, lada si wartburguri din secolul trecut. Am remarcat toate acestea, e drept, dar cu un soi de relaxare, de resemnare: asta e tara noastra, frate, ce rost are sa comparam cu altii? Am tot comparat anii trecuti autostrazile, oamenii, starea trotuarelor, fatadele caselor. In fine, comparatiile veneau involuntar, conexiunile se stabileau ad-hoc, era o nevoie incontrolabila sa ma revolt ca de ce aia pot si noi nu.

Treaba asta a trecut. Intr-un fel e bine sa fim altfel, sa cultivam diversitatea, sa oferim alternativa cacat samd, sa se gindeasca tanti Udrea cum sa forumuleze principiile directoare ale turismului romanesc. Cum ziceam acum mai an: vrei sa testezi rezistenta noului tau jeep sau suv? Lasa tu avtastrazile si come to Romania, si vezi tu daca il returnezi pe garantie sau nu.

Anul asta am mers in vacanta la ski in Flachau, evident Austria, tara inventata pentru ca skiul trebuia sa aiba si el, ca si Mos Craciun, o patrie. Flachau se gaseste la sud-est de Salzburg.E un satuc ceva mai mare, cu citeva ferme, pensiuni si restaurante. Plus, desigur, pirtiile si instalatiile de ski, printre care 250 de tunuri de zapada. Nu stiu sigur, dar cred ca in toata poiana brasov nu sunt mai mult de 15-20, hai 30. E drept ca si domeniul de ski e mai mare, dar intii vine investitia si mai apoi banutii la tescherea. Ma gindesc eu, dar nu-i musai sa am dreptate. Poate e mai bine cum face nea Georgica cu Anele lui… Oricum, chiar si la ski eu cred ca am putea sa concuram Austria, pentru ca e placut si lejer sa schiez pe pirtii bine nivelate, fara crengi, pietre, gheata, pantofari, cirduri de mamaşe cu blana de nurca cu guler de vizon, cutii de red bull si alte chestii mai mici sau mai mari. Dar cind ai obstacole la tot pasul, mai greu cu concentrarea!

Frig, zapada, magazine care se inchid exact cind ai fii tu in stare sa iesi din casa (respectiv ora locala 1800) dupa ski+dus+ceva odihna de dupa, multi rusi, cehi si copii galagiosi. De toate natiile.

Austriecii sunt foarte incintati de turistii romani! Asta de-o zisei nu e gluma, nici exagerare, ci e un citat exact dintr-un austriac. Romanii sunt turisti/clienti model, respecta aproape toate regulile (curatenie, liniste, circulatie, ski), sunt decenti, vorbesc limbi straine, cheltuie mult si maninca in fiecare zi la restaurant lasind bacsisuri grase. Spre deosebire de neamtul care lasa, cind lasa, cam 20 de centi bacsis indiferent de valoarea notei, romanul lasa in medie cam 10% din suma de pe bon, care dintr-o masa de 4 persoane de 130 de euro inseamna, totusi, ceva, iar daca le place muzica mai lasa si cintaretului ceva (rareori monede, minim 5 euro). Desigur, nu exista turist mai bogat ca rusul, dar rusii nu sunt iubiti pentru ca sunt galagiosi, se imbata in gasca si fac dezastru, tipa, urla si ameninta daca li se reproseaza ceva. Temperamentali, deh. Dar milionari.

Mi s-a parut ciudat sa aud ca romanii sunt turisti model. Asa ca m-am hotarit sa observ putinii romani de acolo, inclusiv pe noi insine. Daca acum 4 ani despre Romania se stia Hagi, Popescu si Steaua, azi se stie si de Dragostea din tei, Delta, Bucuresti, Marea Neagra. Ceea ce e un progres, iar despre cei care te enerveaza nu vrei sa stii multe. Despre rusi garantat nu stiau decit Moscova, Katiusa, Votca si Stalin, eventual si Lenin si ceva despre comunism. Oricum, nimic de bine, sunt convinsa. Credeam ca doar noi ii urim pe rusi, pentru violul in grup care a durat zeci de ani, dar iata ca nu suntem singuri.

Da, romanii au ajuns sa fie cit de cit civilizati. Romanii care viziteaza des alte tari din vest se comporta intocmai ca cetatenii acelei tari: vorbesc respectuos, nu scuipa pe strada, nu arunca din masina mucul de tigara, nu vorbesc tare, folosesc cu convingere, parca de cind lumea, containere separate pentru gunoiul menajer, plastic, sticla si metale. Si, mai mult decit atit, sunt calzi, vorbesc, comunica, danseaza unde se poate si leaga prietenii. Asa e. Daca cititi cronicile mele de vacanta de anii trecuti veti vedea ca natia pe care o uram cel mai tare din lume era a noastra. La concurenta cu rusii. Ei bine, nu mai e cazul, sunt chiar optimista in privinta sanselor noastre de a ne civiliza. Pentru prima oara in viata mea.

Din nou n-am avut acces la stiri (decit in germana pe care nu o pricep neam), stirile despre Romania oricum nu ma interesau (in privinta “stirilor” televiziunilor noastre despre ce rahat au mai mincat politicienii nostri ramin la aceeasi parere), dar din intimplare am dat peste un BBC care prezenta breaking news-ul Israeli attacks Gaza in timp ce eu citeam despre nasterea statului Israel in “Poveste despre dragoste si intuneric” a lui Amos Oz. Intimplare, neintimplare, eu empatizez cu acest popor evreu din mai multe motive. M-as bucura ca acest razboi sa insemne un prim pas pentru o pace zonala, dar ma indoiesc. Evreii sunt natia care naste cele mai multe si mai puternice sentimente de ura in sufletele celorlalti. De mii de ani, la fel. Antisemitismul, in grade diferite, exista si la noi, si la nemti, si la arabi si la toti ceilalti. Nu fiindca ei l-ar fi omorit pe Iisus. Ci fiindca sunt oameni de succes. Chiar si evreii saraci sunt oameni de succes. Au o forta si o mobilizare care chiar cred ca le sunt proprii si exclusive. Daca e sa dau un exemplu l-as da pe asta: au reusit sa faca un paradis in desertul care era tara pe care s-au asezat. Au muncit si au folosit fiecare picatura de apa si au reusit. Ma indoiesc ca razboiul impotriva evreilor se va opri vreodata. Daca va fi sa se opreasca se va opri numai atunci cind nu vor mai exista fie evreii, fie arabii. N-am avut timp sa aflu, inca, de cind dureaza aceasta ofensiva, care e bilantul mortilor, citesc acum ce scrie Israelianca pe patruped.

Iar ca sa inchei in stilul titlului aceasta insiruire de fraze, iaca si o poza cu norii asezati de-a-ndoaselea, sub noi.

Advertisements

4 thoughts on “mixed feelings

  1. chiar acum citesc comentariile. Dureaza mult, fiindca aveti multe trimiteri. Dar razbesc eu 🙂
    Bafta multa acolo si sa scrii cit de des poti.

  2. ma incalzeste la inima sa vad oameni ca tine care stiu ca nu am furat tara nimanui si ca am facut pustiul sa infloreasca.
    Iti doresc un an minunat si plin de impliniri, cu sanatate si bucurii si excursii la mare si la ski (iata ca imi ies si versuri) si mai pofteste pe la patruped. 😀

  3. Despre furat nici nu poate fi vorba (poate de cumparat de la ei insisi la suprapret peticul ala de pamint, banii mergind in alt buzunar – daca mi se permite exprimarea sucita).
    In ultimii ani am citit mult despre Israel de la inceputuri (alea biblice, la care face toata lumea referire ca la povestile cu zmei) si pina azi, via Holocaust si 1948. Ma intreb daca orice alt popor in afara acestuia ar fi supravietuit tuturor timpurilor si celor care li s-au pus contra, tinind cont ca au fost altii mult mai mari care au fost exterminati in 2 clipe (la scara istoriei). Trebuie ca e ceva cu evreii astia :))
    Cit despre poftit pe patruped: zilnic.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s