Cornel Dobre si Ilie Pumnea

Nu sunt microbist. Nu sunt, nu scriu despre microbisti si mai ales nu scriu pentru microbisti. Personal consider ca aceasta specie e straina de piscina mea genetica (si nici macar nu cred ca undeva in trecutul ei s-a urinat, scuzati, vreun microbist in ea desi ar fi avut ocazia probabil). Mi-aduc aminte de Ilie Dobre, insa, cu al sau “gol, p**a gol!” si-apoi de Cornel Pumnea care si-a luat multe scatoalce cu prilejul mineriadelor de blanda dar marsava amintire. Si sub obladuirea lor am sa imi aduc si eu obolul can-can-ului de tocmai ce-am terminat de citit. Va invit la urmatoarea secventa de pase-pase (in fotbal, pentru microbisti dar si la tablagii se practica daca n-ati observat ecolalia, e de duble, se joaca pase-pase,  apoi mai vin secventele acelea magistrale cu sut-bara-bara-gol, daca esti mai ‘ntelectual in suflet mai schimbi formula pase-pase cu “schimb de pase” si tot asa. Inchid paranteza. In fapt, mi se pare ca si multor altora ca fotbalul e un lung sir de pase-pase-sut-bara-bara-gol.) In cotidianul Cotidianul citesc despre Cretineti si Gurnalisti, dar de fapt nu e vorba de ei ci de Cristian Tudor Popescu de la Gandul, Victor Ciutacu de la Jurnalul National si Traian Ungureanu, de la Cotidianul (fost, proaspat plecat in Europarlamentare impreuna cu Angela Mungiu, o alta mare dezamagire existentiala de-a mea). Citesc, ridic o geana, ma duc si la editorialul original al lui CTP din cotidianul altul decat Cotidianul. Adica iar Cretineti si Gurnalisti. Si da-i, si protesteaza, si din text reiese o linie directoare cum ca suficient au terfelit aceste personaje tagma presei si incepand de astazi ar trebui sa isi revizuiasca profund, si proanus, atitudinea. Smell it?

Cu o ultima mirare fac si ce n-ar trebui sa fac, dupa ce in prealabil imi pun o pereche suplimentara de manusi ca nu stii niciodata, poate se ia si prin taste boala asta, si ma duc la onorat Ciutacu pe blog. Unde domnia sa raspunde sarjei lui Pumnea…pardon, Popescu cu un bombeu bine tintit in stai putin, onorabile (adaugata de la mine, pacatele mele care cred ca macar in bunul spirit al lui Caragiale am putea macar sa ne injuram mai inteligent?) dar nu te supara, daca ochii vad, inima cere eu ce sa fac? Daca oamenii vor mui mui falusi si mai ales dat fiind ca de la dumneata a plecat totul (argument dublu, si de trimitere la autoritate si de referinta la origini…sau invers?)

Deci piua.

E cazul sa denuntam ridicarea fustelor in presa editorialista de curbura ca fiind o tentativa jalnica, dar nimic mai mult, sa atraga mai mult atentia asupra lor in anticiparea cursei electorale din acest an. Se scuipa, se stupesc, se masoara cu sublerul dar la sfarsitul zilei imaginea pe care o proiecteaza publicului cititor e una dezolanta. Sunt oameni care se spala pe dinti cu fecale si mai apoi se intreaba reciproc cui ii miroase mai tare gura, isi critica idiosincraziile dar n-au facut niciodata cel mai mic gest sa si le trateze pe ale lor si, nu in ultimul rand, sunt direct responsabili ca bagajul vocabular al acestui popor se ingusteaza de la an la an. Fac ce faceau si parintii de i-am avut ieri in cabinet care s-ar fi asteptat ca baiatul lor sa-si creeze singur un regim de vizitare acum ca mami si tati au divortat. Ca sa intelegeti analogia pana la capat, editorialistul vulgar se apara, invariabil, de faptul ca romanul care a descoperit google sau care inca mai are bani de dat la taraba se foieste mai cu spor in bucuriile lui fudule cand identifica porcarii tabloide, cand cineva i-o spune altcuiva mai cu foc. Ce inteligenta? Ce intoarcere din condei? Ce linie eleganta de argumentatie care sa invite cititorul nu doar sa citeasca, sa si gandeasca saracan de el? Nu. Acesti jurnalisti predica presa de pasa-pase-sut-bara-bara-gol desnudata de orice rusine. Se tipa. Se gargariseste. Se arunca de-o parte si de alta castana incinsa in timp ce oamenii mici, anonimii care n-au talent nici la a scrie, nici la a citit, si nici de vorbit nu vorbesc prea elevat (dar fir-ar naibii, cand vine vorba de pus in practica sunt maiastrii Arenei cu Trei Cercuri) inmagazineaza din nou si din nou cacofonia acestei natii, pestilenta si frustrarea acestor domni care si-ar gasi mai bine locul pe canapeaua unui psihiatru si nicidecum in public.

Rusine, domnilor, va mai aduceti aminte ce e aia? Rusine. Rusine atunci cand va asezati sa mai scrieti ceva, rusine pentru ca s-a inventat intre timp tratament si pentru aciditate la stomac, ulcer, hemoroizi sau Dumnezeu stie ce v-o mai mana in lupta sa fiti atat de besmetici, atat de vitriolici, atat de penibili in fond si la urma urmei. Rusine pentru ca afirmati sus si tare ca presa e a 4-a putere in stat cata vreme, daca VOI sunteti presa, atunci despre ce putere sa discutam in fapt si de drept? Facultatea cui ati facut-o voi? Cursurile CUI sustineti domniile voastre ca le-ati absolvit? Despre domnul Popescu macar stim ca are formatie de politehnist, la sfarsitul zilei iti mai scapa un cristelnita ma-sii cand dai cu pila la strung, ca oameni suntem. Dar il zici printre dinti, printre carii, printre scuipati, printre picaturile de sudoare. Atunci cand intre tine si om se afla o simpla foaie de hartie si tu esti doar unealta unui proces de scriere nu se cuvine oare sa adasti mai mult asupra mizeriilor pe care tu le oferi posteritatii, mult inainte poate de a te si semna sub o astfel de latrina editoriala?

Singura pavaza a lui Victor Ciutacu este aceea ca el isi imprastie IQ-ul supraliminar pe un domeniu public privat al carui scop e sa-i promoveze personalitatea si nevroza, daca asa doreste dansul. Cu siguranta e dreptul domniei sale, este un blog si nimic mai mult. Ca fostul presedinte al CRP, alt microbist, se “ia” de el intr-un cotidian sub semnul de la Hamangia e deja o nefericita decizie dar ca mai apoi se largeste plasa la titlu de stire (preluata de Cotidianul) e semn ca acesti oameni n-au toate piulitele stranse, si undeva le zdrangane mecanismul.

Cornel Pumnea, mi-aduc si-acum amintea, sangera profuz de la nas si-avea si-un cucui teribil. Se pare ca minerii nu-l cunosteau foarte bine ba l-ar fi si confundat cu nu stiu cine din structurile de partid si de stat feseniste. Era teribil de speriat cand a iesit pe sticla, mai ales ca-l burdusisera ortacii parca mai cu foc chiar daca la Petrila nu se juca fotbal de mare calitate. Nu stiu, oare o mai trai? Sa-mi spuna cineva. Si, daca mai traieste, ma gandesc ce-o fi gandit Cornel Pumnea cand a aflat ca Ion Iliescu a fost scos de sub urmarire privind mineriadele din ’90? Ce retributie e asta pentru epistaxisul lui Cornel Pumnea obtinut sub marca fragezinda a bastonului de miner cu patru clase caruia, nu-i asa, i se adreseaza cretinetii si gurnalistii domului Popescu mai-sus-mentionat?

G.