Articol nenumit despre

<

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}

Abuz.

[…]Sa recapitulam. Romania e o tara in care scandalosul se vinde pe paine, toate urdorile si pestilentele se scurg pe micul si pe marele ecran, iar omul de rand este intr-o masura (in)variabila abrutizat si, daca mai „sensibilizeaza” pe cineva, desensitizat. Desensitizarea, adica scaderea pragului de sensibilitate in a percepe coerent prin simturile pe care le avem, dar figurativ si o veritabila lehamite emotionala, duce la doua mari consecinte. Una este curiozitatea data de supra-excitare. Cine sa zicem a auzit de dimineata de accidente mortale, la pranz de crime si violuri, iar seara de felatii si deflorari sunt sanse bune ca daca va ajunge pe la biblioteca scolara in curand nu va cere seria Ciresarii, sau La Medeleni. Sansele sunt ca nici nu va ajunge la biblioteca. Sansele sunt ca va face ce vede, din curiozitate. O a doua consecinta este ca acel om va rata oportunitatea de a perpetua, in micul sau nucleu familial fie ca vorbim de nevasta si copil, fie ca vorbim de prieteni sau colegii de servici, o atitudine orientata moral chiar daca sa zicem in sinea sa o intuieste. Daca toata lumea scuipa tiganul de la intrare care apara institutia, abrutizatul va scuipa si el pentru ca e un totem social. Oamenii ca si comunitati organizate sunt predictibili daca nu prin altceva atunci prin masa critica pe care trebuie sa o atinga anumite fenomene ca sa devina reguli de orientare sociala. Xenofobia de exemplu, chiar daca ne inflamam impotriva-i in cercuri selecte, e perpetuata pe strada sau la colturi, la cozi, la super-market, pentru ca prin intermediul unui atare comportament ramanem in sfera de beneficii latente de la cei din jur. Avem nevoia de a obtine lucruri, favoruri de la oameni. Prin asta suntem egoisti. Prin asta dovedim rezistenta la educatie prin exceptie, ci tindem sa ne obisnuim cu „reguli” precum ca traim undeva, si-asta ne ocupa un „ceva”. Sau ca unii oameni sunt rai, sau alti oameni sunt buni, fara sa ne pese foarte mult de criteriul de la interfata de separatie. […]

Restul cititi in Ziarul Copiilor de azi.

G.