Vai de domnul Boc

Rareori mi-a fost dat sa vad, si sa am si-o strangere de inima cu aceeasi ocazie, premier mai stingher decat onoratul domn Emil Boc. Pana la urma cred ca nu-mi ramane decat sa ma resemnez si sa il simpatizez asa cum simpatizezi catelul schiop si cu un ochi scos sau pacientul englez din filmul cu acelasi nume. Ca om pot chiar spune ca il compatimesc pe domnul Emil Boc. Ca aproape pot sa zic ca are o miscare din poignee buna pentru ascutitul coasei, abilitate cred neimpartasita de predecesorii sai. De la inaltimea celor cateva zeci de centimetri peste suta actualul premier al Romaniei se zbate, doar doar loviturile care vin din toate partile, in avalansa, ii vor eluda partile esentiale. Dar, of Doamne, in rest vai de domnul Boc.

Observam, de exemplu, evolutia tonului oratoric al domniei sale. Dupa ce si-a dat drumul cu harzobul in fraze monosilabice, alfredhitleriene, quasi-atinse de parkinson, se pare ca domnia sa si-a gasit o noua cadenta maresala, bine punctata, asa cum invatam eu pe vremuri vals. UUUUUn-doi-trei UUUUN-doi-trei. Probabil si domnul Boc, ca si mine, nu e un foarte bun dansator de vals dar a luat note bune la matematica astfel incat la numaratoare, cand deschide gura, tonul vocii ii iese din ce in ce mai armonios in ultima vreme. Va mai aduceti aminte de primele sale declaratii dupa ce-a aflat, cu stupoare, ca e noul Hercule? Ra-ta-ta-tam. Ra-ta-ta-ta-m. Aveti trei intrebari la dispozitie. Huh? Pai, domnu’ premier….ra-ta-ta-tam ratata. Tam. Am terminat. Ne vedem data viitoare.

O juma’ de an de tranta dreapta cu criza si ideile iluministe ale domnului ministru Pogea l-au cizelat insa pe micutul baci rachitean care din doua una. Fie a) a obosit sa ratatatam fie b) cineva i-a soptit, pe sistemul Emil Bobu, ar fi cazul sa vorbesti mai rar. Nu, nu in sensul practic adica mai mult sa taci dar atunci cand vine vremea sa rostesti cuvintele mai asa, ca Ilarion Ciobanu. Da, stim ca nu te identifici cu Ilarion Ciobanu din motive lesne de inteles si totusi glasul lui din povestea cu ardelenii ti-l aduci aminte? Ei, ala. Astfel incat mult-incercatul nostru premier, din varful boantelor, a inceput piano, pianissimo, dupa ce l-a facut si domnul Teodorescu sa planga ca-i frustrat ca nu se poate sa se faca totusi chiar asa misto de el le zice mai chibzuit. Si tot ce se poate ca acesta va fi secretul guvernarii Boc. Anume muzicalitatea discursului.

Pentru ca pe la noi pe ogoare, de cand cu viziunea cum ca si-n biserica nu trebuie sa stii versurile cat linia melodica asa, aproximativ, nimanui nu-i pasa foarte mult ce zici, ci tonul vocii cu care-l zici. Daca lalaiala e placut adianta pe la urechi desi aduce vesti catastrofice romanul, frate cu codrul, va apleca privirea si-n mainile tale, Doamne, imi pun banii de la ciorap cei intru totul puturosi. Uite Marian Vanghelie, de exemplu. Acel om a prestat cred ca cea mai mare concentratie de imbecilitati pe centimetru cub din ultimul secol, poate cel mult devansat de Silvio Berlusconi. Ca si acesta insa domnul Vanghelie a spus tampenii cu zambetul pe buze, in pas de lambada, astfel ca pana si cel mai bine incercat intelectual calat ca va executa cu sange rece primul ratatam de-l prinde a atipit un pic pe notele serenadelor lui Marean. Sau Vadim. Vadim e de rasul plansul, cred ca si in cusca cu lei nu l-ar aprecia pre amult rozatoarele. Da’ ce frumos le zice, nu? Cu patos. Cu athos porthos si aramis. E crestin? E patriot? Andri Popa redivivus.

Domnul Boc – se poate spune – a avut de unde invata politica. Si la el in partid, si-n altele, in toti acesti ani de cand s-a pravalit de la 2 metri viu la Gheorghe in emisiune si n-a iesit decat cu capul spart, a avut de unde fura meserie. Pana si Gabriela Vranceanu Firea, o alta candidata la ratatatam, sau Andrea Marin, care trebuie sa ratatam ca altfel o da pe solfegiul Sofia Vicoveanca, ar fi fost bune surse de inspiratie pentru premierul actual al Romaniei. Dar nu, domnia sa insista ca singurul moment de accent e acela in care vorbeste de salar’. Salarul, pentru cine nu stie, e o curcubitacee hibrid iesita din imbinarea incestuasa dintre salariu, si salam. De preferinta cu soia. Nu e corect – zice domnul prim ministru – ca unii sa primeasca salar atata, si ceilalti salar atata. Pe el l-au facut unii, l-au facut altii, si-a declinat competenta la vocativ de cate ori i-a fost posibil si-asta cu constienta teribila ca de fapt, ca si la partid, singura lui mare calitate care il tine in prim plan politic e abilitatea de a indura violuri repetate inclusiv prin acele orificii care n-au fost destinate de natura unui astfel de act vrajmas, cum ar fi buricul si oficiul auditiv extern.

Ce-i poti dori unui asemenea om? Multa fericire, sanatate, putere de munca, implinirea tuturor dorintelor si un cald “la multi ani”. Ca doar n-o sa-i doresti sa-i fie tarana usoara, nu? Desi, la cat s-a facut rahatul praf…

G.

Advertisements

One thought on “Vai de domnul Boc

  1. eu sunt undeva la mijloc intre mila si sila in ceea ce-l priveste pe domnu’ prim. Cind il vad mi-e mila, ca se vede pe fata lui ca e complexat. Da cind auzi ce debiteaza imi vine sa-i dau cu ceva in cap.
    Dar, oricum, fata de un Videanu, un Flutur, o Stolojana (ca asa-f fetele, mai nehotarite), Basescu & co fata de care am sila clara, e ceva.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s