Sunt sigur ca sunteti la curent, azi fiind deja de 7 ore si 13 minute dupa ceasul meu, cu faptul ca s-a mai batut un cui la legalizarea drogurilor usoare si-a “sexului comercial”. Bineinteles Romania (sic!) e scandalizata. Presa exploateaza copios oportunitatea, droguri si curve, curve si droguri, tara arde si babele se piaptana. Si da-i, si infrastructura, autostrazile, prioritatile care de dreapta, care de stanga, economia, criza, crizele, crizele de infrastructura, crizele de autostrazi, de prioritati, care de dreapta, care de stanga. Oamenii care sunt (spre deosebire de primarul care este), care mai de care scoliti in sintaxa si molfologie, s-au apucat sa-si justifice salariile anale printr-o pozitie “de principiu”. De principiu, carevasazica, si drogurile, dar si curvele, sunt daunatoare societatii in acelasi fel in care gandacul de Colorado face rau la curpeni, deci si bulbii lor. Adevaretele regine ale magiei albe, procurorii DIICOT, mai si avertizeaza, pe deasupra, cum ca legalizarea “fenomenului” ar duce la “fenomene periculoase”.
Cu mare pardon, acesti oameni e de o maxima incultura de la varf, pana la fanere. Dumnezeule mare, imi zic si-e abia dimineata, ar fi oare posibil ca, pana la a da sentinte, vreunul dintre ei sa se dea macar un pic pe goagal ca sa studieze cu ce se mananca? Uite, de exemplu, Mircea Badea peroreaza, in timp ce eu scriu, si-si pune intrebarea (retorica) despre “diferenta dintre o tigara de tutun si-una de marijuana” din punctul de vedere al “nocivitatii”. Imi pare rau, de obicei il evit, de fapt am sa-l evit in continuare pentru ca isi merita audienta si viceversa. E un cap compas, sa fie sanatos. Dar pentru ca s-a ridicat problema analogiei, s-o deslusim un pic.
Exista o mare diferenta intre o tigara de tutun si-una de marijuana. E ca si cum ai spune ca berea seamana cu uleiul pentru simplul motiv ca se gasesc la sticla. Dar, duhh, se fac din lucruri diferite. Dar, duh, au efecte spactaculos diferite. Mai mult, chiar daca la incadrarea internationala tutunul si marijuana sunt incadrate la clasa “soft”, efectele lor asupra organismului “cu bataie” sunt diferite. La populatia maxim vulnerabila, adica la adolescenti, fumatul creste riscul de cancer iar marijuana de schizofrenie. Punct. Ce e curios – si-asta chiar e curios – e ca si cand fumezi una, si cand fumezi alta, apar cam aceiasi produsi intermediari de ardere si nitrozamine care ar fi cancerigene. Take that, research! Dar sa revenim la esential, anume ca mai e o diferenta intre tutun si marijuana, caci una e voie, alta nu.
Motivul incriminarii marijuanei a fost unul politic de la origini si pana in prezent. De fapt motivul incriminarii oricarui drog a fost acela care nu a cautat sa coupeze consumul, ci traficul, o tentativa a statului de-a obtine o bucata buna din profit si, mai mult, de a putea sa aiba o moneda de negociere cu acele organizatii care pe-o parte vindeau vise, pe cealalta finantau conflagratii. Marijuana, cannabis-ul, dar si cocaina, heroina, sunt substante cu proprietati farmacologic active care se supun aceluiasi percept ramas de la Bernard incoace. Orice substanta e toxica in dozele potrivite. Toate au potential daunator. Suntem in viata, paradoxal, pentru ca biologic am supravietuit anumitor punti in care fara astfel de substante ne-am fi prapadit ca mustele. Un corolar e ca in dozele potrivite inca le folosim in farmacopeea noastra ca TRATAMENT.
Sa luam de exemplu marinolul, un extract lichid de marijuana care se administreaza sub forma de picaturi ca medicatie analgezica in forme terminale de cancer. Sau sarurile de amfetamina pe care le administram in ADHD, sau lidocaina, alt derivat de cocaina, cu proprietati antiaritmice. Sau tramadolul, sau hidromorfona, sau oxicodonul, sau codeina, toate surori bune cu infama heroina.
Ce separa inexorabil variantele benigne de cele maligne e a) felul in care ele sunt manipulate si b) calitatea lor de a fi traficate. Acum, sa nu fim naivi, se traficheaza si medicamentele pe care le dam noi care au “valoare de strada”. Pustii nu iau doar droguri de designer, iau si droguri de MemoMed si nu de azi, dintotdeauna. Si pe vremuri se lua vodca cu emetiral, de exemplu, sau se puneau antialergice in visinata. Alcoolul este liantul unor astfel de povesti. Si pe vremuri se luau fiole de cafeina sau piracetam ca psihostimulante. Pur si simplu odata cu inventia lor Pandora a fost scapata din cutie si suntem ramasi cu obligatia, inca din antichitate, de a regla cumva aceasta fina balanta intre substante adictogene si aceia care sunt predispusi la adictii.
Pentru ca boala, dependenta de substante, precede si postcede substanta. Exista o baza larga de evidente ca nevoia de substanta este adanc inradacinata in biologia individului si ca are caracter adaptativ, evolutionar. Simpla restrictie, sau permisie, de acces la substanta e de natura sa atinga nu simptomatologia aceluia atins de acest morb, ci cel mult o psihoprofilaxie primara in care “ce nu stii nici nu poate sa-ti faca rau”. Bien entendu, o viziune de principiu in astfel de chestiuni poate fi preferabila cand te adresezi unei mase de oameni nepregatiti sa cugete serios asupra problemei. Zi-le asa, sau asa, si-o sa faca.
In ceea ce priveste prostitutia, fenomen comparabil (!!!!) ca prevalenta cu consumul de substante adictogene in randul populatiei masculine, strategia e de a aduce, pe principiul rusesc, prostituata inapoi in sistem. Acum, sa fim seriosi, putea fi adusa si altfel decat cu carte de munca dar cand nu te duce mintea merge si sa “legalizezi” ceva. Si-asta pentru ca prostitutia in sine e un kraft, o meserie, dar – din nou! – traficul de carne vie in vederea sechstrarii si coercitiei la prostitutie nu e. Mai nou, inteleg, cine fura fata din sat cu promisiunea ca va castiga 500 de Euro pe luna va fi antreprenor, ba chiar patron. Va plati taxe, banuiesc. Se va preocupa de sanatatea angajatelor lui. Tot ce se poate ca vom avea si noi un partid al prostituatelor cum se cuvine, sau cel putin un sindicat. Macar de le-am avea, avand in vedere ca multe cocote inca circula in haine de politician fara sa le fie recunoscute identitatea.
Nu pot sa nu zambesc, in cele din urma, aducandu-mi aminte de care a fost ultima decizie de mandat a lui Ion Iliescu, una care i-a ramas in istorie ca una evocatoare de personalitate autentica. Daca va aduceti aminte, Ion Iliescu l-a gratiat pe Miron Cosma, vechiul sau complice. Sa intelegem ca acum Traian Basescu face acelasi lucru?
G.
andreanum & co 
Imi place mult ceea ce scrii deobicei, dar azi… hm.
Vorbesti de efectele nocive ale marijuanei – ok, sigur face f. rau. Pe urma zici de dependenta de substante. Dar conform studiilor de care am auzit, correct me if I’m wrong, marijuana nu creaza dependenta. (da, poate una psihologica, dar nu mi se pare corect sa vorbesti de marijuana si dependenta in aceeasi liga cu heroina).
cit despre prostitutie… who are we kidding… ea exista, de toate felurile si culorile, indiferent cum ii numesti pe… intreprinzatori. Faptul ca lumea ar putea vorbi deschis despre astea, fara falsa pudoare, ar putea sa le ajute pe… angajate, sa nu mai fie ostracizate, daca au probleme sa nu le fie rusine sa ceara ajutor, si, in general, fenomenul sa poata intra sub un oarecare control.
Just my 2 cents – in alte tari e posibil, de ce e altfel in Romania?
Dreamer,
Multumesc pentru aprecieri, si cele bune si cele critice. Am sa-ti ofer un feedback, tot doi centi. Dependenta de substante este o conditie caracterizata de doua lucruri: a) toleranta crescuta la compusul activ care impune consumarea de cantitati incremental crescute pentru obtinerea aceluiasi efect si b) aparitia sevrajului la intreruperea consumului. Functie de i) rapiditatea cu care se instaleaza aceasta toleranta si ii) severitatea manifestarilor de sevraj Organizatia Mondiala a Sanatatii a construit un sistem de clasificare in 4 clase, notate de la A la D, unde A sunt drogurile inalt adictogene (prima eroare de formulare) si D sunt drogurile slab sau deloc adictogene (a doua eroare de formulare).
In taxonul englez dependenta e suprapusa peste adictie, concept mult mai larg si care nu necesita cele doua conditii pe care le-am zis adineauri ci doar x) comportament de cautare a drogului ca recompensa si xx) afectare functionala deci distress legat cauzal de primul punct. Un corolar la adictie este prezenta craving-ului, sau “nevoia de drog” care nu este una si-aceiasi cu aceea de “a consuma cantitati incremental crescute” desi intre cele doua exista un oarecare paralelism.
Si-acum aplicat la marijuana. Marijuana este un drog care, in comparatie cu heroina, asociaza mai putina dependenta dar este cel putin la fel de adictogen comportamental, si-aici sunt factori de care n-ama dus aminte dar care contribuie la prezenta ei intre principalii factori asociati morbiditatii psihiatrice si co-asociat altor tulburari de consum de substante (inclusiv heroina). Pe de alta parte, exact la fel ca si heroina consumul sporadic de marijuana creaza premisele formarii unui endofenotip familial. Prin asta merg cu gandul catre aceea zona de evidente care arata ca urmasii consumatorilor de substanta X au propensiune la a avea adictie tot la substanta X, vs. Y. La asta ma refeream cand spuneam ca dependenta are caracter adaptativ, evolutionar.
…
In ce priveste prostitutia, suntem pe aceeasi lungime de unda in privinta ostracizarii, stigmei etcaetera. E okay cu mine sa avem o diferenta de opinie.
G.
Problema concreta e mai complicata, si datorita faptului ca statul roman nu are capacitatea de a implementa politici publice pe bune, in care beneficiile pentru societate sa fie mai mari decat costurile. Case in point, in ambele cazuri, efectele nocive concrete nu sunt combatute eficient (consumul de fiecare creste), consumatorii sunt la risc, fie de inchisoare pentru un biet spliff fie de STDs si violenta, si se creaza grupuri ilegale puternice care se imbogatesc pe chestia asta, chiar si in interiorul statului, la care sa adauga gramada de oameni care iau salarii degeaba in sistemul judiciar, adica fara efecte sociale pozitive. Also, toti banii astia ar fi mult mai bine investiti in tratamentul consumatorilor (educatie, medicatie or wtv:)), la nivelul comunitatii locale mai degraba decat national.
Argumentul e vechi si libertarian, plusul contingent este insa ca statul roman nu functioneaza, si orice schimbare care-l degreveaza de responsabilitati (si pe noi de costuri si ineficienta) creste probabilitatea ca la un moment dat sa devina realmente reformabil. Other than that, 100% de acord cu opinia pe cele doua subiecte:)
Statul e o sleahta de hoti.
Aia din varf promit fara sa se tina de cuvant si fura pe rupte. Aia de la baza se multumesc ca le intra vai-de-mama-lui-de-salariu pe card si se iluzioneaza cu urna de vot. De fapt e care pe care.
Din fericire cipurile biometrice or sa faca turma perfect controlata si noi n-o sa mai pierdem timpul vaicarindu-ne online iar ei n-or sa mai piarda timpul justificandu-se la tv. Zau asa, prea mult pesimism. La munca!