suspensia in doru' lelii

intrucit au aparut oarecari neintelegeri cu privire la subiect si cum mie imi plac lucrurile clare, raspicate si bazate stiintific, in acest post am sa lamuresc inginereste (dar pe intelesul tuturor, stati linistiti) cam cum vine treaba cu suspensiile si efectele lor in viata noastra.

primul rol al unei suspensii este sa permita o legatura flexibila (sau elastica) intre un sistem fix si unul mobil (care se afla in miscare fata de sistemul fix). al doilea rol este sa preia din socurile si tendintele create in sistemul in miscare si sa le atenueze pe cit posibil, in ideea ca acestea sa nu cauzeze disconfort sistemului fix. al treilea rol n-a fost inca definit, dar oamenii de stiinta m-au asigurat ca-si dau toata silinta.

la inceput, cind omenirea nu cunostea roata, singurele moduri de deplasare erau de-a busilea, per pedes sau calare pe diverse animale sau neveste, unele mai blinde sau mai salbatice ca altele. bine, limitat la arealuri restrinse, se mai practica si zborul; acesta putea fi pe distante scurte (catapultat de vreun inamic mult mai inzestrat fizic) sau pe distante lungi (de cele mai multe ori masurate in plan vertical), in cazul in care omul preistoric alpinist alegea sa sara gol in gol decit sa fie micul dejun, prinzul sau cina mai stiu io carui carnivor necivilizat. un caz particular al zborului pe distante lungi era evadarea din ghearele pterodactilului, sport practicat cu mare pasiune de reprezentantii vremii, disparut astazi din cauze logistice.

imediat dupa descoperirea trusei de unelte, omul preistoric a inventat roata. io cred ca, inventind roata, omu’ si-a cam bagat un bat in cur, pentru ca asta a declansat nevoia de numeroase alte inventii adiacente sau complementare, inventii care intr-o buna zi vor culmina cu revenirea in forta la vremurile cind roata nu era inca inventata. teoria asta nu se aplica la civilizatiile din america latina si de sud, care au disparut inca inainte de-a simti beneficiile rotii. asta e varianta oficiala, pentru ca, intre noi fie vorba, ce naiba ar fi facut mayasii, incasii sau aztecii cu roata prin junglele alea? avind in vedere gradul lor inaintat de civilizatie (ati vazut doar pe descoperi ce orase, piramide si piramidoane au construit p-acolo) este posibil ca ei insisi sa fi inventat suspensia la un moment dat, dar, neavind ce face cu ea, au aruncat-o la cosul de gunoi al istoriei si, cine stie, l-or fi ucis chiar pe inventator in chinuri groaznice pentru aiureala aia nefolositoare; ignobelul s-a descoperit mult mai tirziu. aceeasi teorie se aplica si in cazul sagetii, care a fost inventata cu mult inaintea arcului si a stat asa, in suspensie pe vreun perete prafuit, sute de ani de zile, pina cind un baiat destept a intins un matz sucit de porc intre capetele unei crengi indoite. cum credeti ca au inventat chinezii praful de pusca? ei descoperisera deja glontul de secole bune, aveau si sistem de clasificare a calibrelor, dar cum sa-l arunce oamenii, cu prastia? cucuie la inamic puteau face si cu ghioaga, care era mult mai indeminateca si prezenta un factor de bagare in sperieti net superior. logic, dupa inventarea prafului de pusca a venit si pusca, cind un chinez nedus la biserica sau ce-or avea ei acolo a intrebat nedumerit: “da’ de ce se cheama praf de pusca? ce-i aia pusca?”

cind a fost inventata caruta, osiile acesteia erau fixate direct de sasiu, batute in cuie, facind corp comun cu acesta. faptul respectiv nu s-a dovedit prea avantajos pentru carutasi si (mai ales) pentru urmasii lor care, de multe ori, nici n-au mai existat din aceasta cauza. in mod sigur, neavind cunostinte de fizica aplicata, carutasii au fost aceia care au inventat suspensoarele, in virtutea preceptului “cind cauza ti-e necunoscuta, elimina efectul” (precept imbratisat de multe ghilde de meseriasi de atunci si pina in zilele noastre – as aminti aici mecanicii auto si medicii de familie). nefiind sexist si respectind analogia, in mod sigur carutasii au fost aceia care au inventat si sutienele, dar, din motive lesne de inteles, au ales sa tina inventia ascunsa. mai tirziu, cind au aparut parlamentele si s-au votat toate legile fizicii, situatia a devenit cu totul alta si oamenii de stiinta au reusit sa explice cu formule matematice care-i treaba cu amplitudinea, frecventa si factorul de amortizare, lucru exemplificat aproape la perfectiune in serialul stiintific baywatch. da’ pina atunci mai era vreme lunga si oamenii de stiinta au decis sa lase totul in suspensie pina la aparitia unor auspicii favorabile.

fiind in stare naturala, sau, in cel mai bun caz pietruita, pe vremea aceea drumurile erau foarte accidentate (erau cam cum sint azi in romania, pe alocuri chiar mai bune), lucru care a dat numeroase batai de cap sau de sale (precum si alte efecte in zone anatomice la care nu facem referire din lipsa de falsa pudoare) sinucigasilor care se incumetau sa urce in caruta neechipati cu suspensor si ignorind faptul ca lipsa suspensiei inca nu fusese descoperita, demonstrata sau calculata matematic. de aici presupun ca a izvorit si vorba: “te-a nascut ma-ta-n caruta”, veche zicere romaneasca ce atesta faptul ca suspensiile au patruns destul de tirziu la noi in tara, mult dupa descoperirea limbajului articulat (avantajul este ca, la noi in tara, vorba este inca in circulatie si avem privilegiul de-a vedea zilnic la televizor fauna ce confirma teoria).

odata cu inventarea suspensiei, din fleac, calatoria a devenit un lux; pretul biletelor a urcat instantaneu si numai aristocratia si birocratia isi mai permiteau sa se deplaseze cu trasura, caleasca sau docarul. acest fapt este confirmat de mai toate filmele de epoca, precum si de bunul meu prieten romeo fransoa, cu care m-am consultat telefonic inainte de-a scrie fraza. stim cu totii ca aristocratia calatorea in trasuri luxoase, in timp ce cetatenii cu venit normal, zero sau negativ (da, erau si din astia, nu au aparut in zilele noastre), se multumeau sa mearga pe jos, cu coasele pe umar, sperantele zdrobite si privirile inlacrimate plecate in tarina, motiv pentru care, din cind in cind, mai complotau si ei, ca baietii, sa organizeze cite o rascoala inabusita in singe de soldati. bine, mai si cistigau citeodata unele drepturi, printre care as enumera pe cel de-a se da pe rind, ca lemmingshii, in suspensiile vreunei cocoane aristocrate, lucru ce explica perfect aparitia comunistilor (copii creati la comun), ale caror mame – mneasha? – au fost bunuri ale intregului popor.

suspensiile sint de mai multe feluri si n-am sa stau aici sa le enumar pe toate, ci am sa exemplific doar citeva, mai cunoscute. am sa incep cu un caz particular: suspendarea. suspendarea presupune atirnarea unui obiect sau a unui idiot de un sistem fix, fata de care se poate misca cum vrea muschii lui, dar de care nu poate scapa, doamne fereste. desi diferentele sint oarecum infime, exista multe exemple de suspendare, de la suspendarea cirnatilor pe facalet pina la suspendarea presedintelui de catre parlament. unele sint prevazute in constitutie, altele nu, dar ambele se supun unei binecunoscute legi fizice, de care, mai devreme sau mai tirziu, ne-am lovit cu totii: cu cit te apesi mai tare, cu atit se rupe ata mai repede. legea respectiva nu se aplica si in cazul bataii cu suspensoare ude, lucru care era sa-l coste pe tractorel pasiunea pentru volei, operatie care nu este gindita sa atenueze sau sa preia din socul sistemului mobil, ci tocmai sa i-l induca, intru sudarea unor relatii de afectiune reciproca intre sistemul fix format din colegii de echipa si cel mobil, victima temporar imobila. dupa cum observati, suspensia are numeroase aplicatii, unele izvorite dintr-un termen numit necesitate, altele din vointa celor care nu pricep termenul respectiv, dar se straduiesc sa compenseze. alt exemplu de suspendare este cunoscutul cintecel cu elefantii ce se leganau pe pinza de paianjen, cintecel pe care il fredonam de mici copii fara sa stim ce-o sa se intimple dupa evenimentele din ’89. sint curios care o fi urmarea cintecelului, pentru ca niciodata nu am trecut dincolo de 10 de elefanti, atunci ne plictiseam (ca si acum, dealtfel, desi acum elefantii sint cu sutele); de fapt ma intereseaza sa stiu cum o sa fie dupa ce se rupe ata si cad elefantii.

cele mai cunoscute aplicatii practice ale suspensiei sint suspensiile-arc de la dacia sport. pe drumul dintre faclia si satu nou, cum vii de la cernavoda spre medgidia, acestea sar intotdeauna din locasul special amenajat de proiectant si dau masinii un aspect de care se minuneaza chiar si mecanicul auto platit special ca sa nu se minuneze. alta aplicatie a suspensiei ar fi cea literara; in momentul in care scriitorul isi da seama ca i s-a terminat talentul sau ca, pur si simplu, bate cimpii gratios, el poate folosi puncte-puncte pentru a lasa fraza in suspensie (de fapt pentru a stimula imaginatia cititorului intru realizarea efectului propus, efect pentru obtinerea caruia autorul n-a gasit suficiente resurse proprii). alta aplicatie ar fi cea din domeniul chimiei, unde suspensie este ceea ce se obtine la dispersia unui solid intr-un fluid in momentul in care rata de absortie a fluidului tinde spre zero. n-am sa va plictisesc cu prea multi termeni tehnici, asa ca am sa va spun simplu ca este cam ceea ce se vede in veceu inainte sa trageti apa. chimistilor!

hai ca am batut cimpii destul, ia luati d-aci o suspensie literara …

6 thoughts on “suspensia in doru' lelii

  1. am ras cu pofta, faina prelegere!

    sa nu uiti tracto de “sus pensie” adica de pensiile alea de sus pe care vrea Boc sa le taie. Treaba cu sus-pensiile a ramas, desigur, in suspensie.

  2. Foarte exact, colega.
    Sa mai facem o corelatie: daca intre “boc” si “sus” exista o contradictie de netagaduit, ne putem indrepta atentia catre impreunarea roata-suspensie-caruta-magar, adica un mijloc de locomotie complet. De la magar preluam indemnul surugiului, renumitul “ciu”, care impreuna cu “boc” ar putea da un putin fortat “ciubuc” dar, si aici colega te rog sa apreciezi maiestria demonstratiei, citit-alaturat de la coada la cap iese “bocciu”! Quad erat demonstratum!
    Sa ne retragem in aplauze, in holul aulei se servesc gustari calde. Multumesc.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.