La categoria Viata bate criza
– Buna ziua.
– Mdea (n.red. asta cu ‘mdea’ cred ca s-o fo’ inscrisa in ADN in ultimii ani)
– Vreau sa cumpar si eu niste varza.
– Mdea… Cite ?
– Pai… Nu stiu. 20? 25?
– Mdea…
Musiu’ isi pierde interesu’. (Probabil ca esti considerat cleent bazat doar de la 2 papuci (sau 1 Aro juma’) de varza, de parca toata iarna n-ai altceva mai bun de facut decit sa crosetezi la sarmale sau sa alergi dupa giste slash rate prin curte ca sa le jumulesti si sa le asezi pe pat de – normal – varza)
In sfirsit, treci peste pozitia de inferioritate in care te gasesti (deja) in relatia client – ofertant si purcezi la o negociere (timida, ca sa nu il superi pe Excelenta Sa, Vinzatoru’):
– Pot sa… ? Stiti, platesc in plus.
– Nu
– Stati !
– Mdea…
– Deci…
– Mdea… Vreti sa le alegeti, nu se poate.
– Stati !
– Nu stau, uite, doamna din spate vrea
– Stati
– Haididomle, n-auzi ? Asta e marfa
– Sefu’…
– Nici un sefu’, hai, da-te la o parte ca s-o servesc pe domnita. Deci, doamna, cite sa fie ?
– Ma, minca-ti-as, tu realizezi ca banu’ e la mine-n portofel si varza e la tine-n papuc ?!?!
– Ba, stii ce ? Ia du-te tu la altii care vrea sa-ti dea varza p-alese ca la mine, acilea, e cleenti.
Morala: e criza, frate
Morala ++: nu-i mai bine, mah, la supermarket, unde nu te f*te vinzatoru’ (… decit Doamna de la casa…)
… pe banii tai ?
andreanum & co 
pai si ce e incorect? fiecare tovaras producator si vinzator are propria strategie de marketing: daca e proasta nu-si va vinde marfa (sau o va vinde celor care incep sa ceara varza prin “ma scuzati ca va deranjez, as vrea si eu un kil de…”), nu va incasa, marfa se va strica si la revedere bani de iarna. Vor aparea altii mai destepti, care vor vinde bine marfa de calitate si vor da pe putini bani marfa mai vestejita. Pina la urma, cind vor vedea ca stau cu marfa si nu vind nici un gram sa vezi ce te lasa sa alegi, te indeamna chiar, te roaga, te implora, numai sa nu iei de la vecinu’ 😀
Eu am piata din Chitila foarte aproape si intotdeauna mi-am ales ce vreau, am pipait toata marfa, am intors-o cu susul in jos, am mirosit-o, dupa care am platit-o. Si atunci cind cumpar brinza gust de fiecare data, desi iau mereu din acelasi loc si aproximativ aceleasi sortimente.
asta vroiam sa spun si eu, ca am gasit multi vnazatori de legume ‘bio’ care nui te imbie sa o sugi