Sa le zicem….vorbe

Uite cateva lucruri demne de luat aminte. Vorba asta o am de la bunica mea cea de-a doua, Ana, pe care n-am cunoscut-o niciodata, cu exceptia unicei ei poze si-a unei notite cu creion chimic pe o copie rufoasa a variantei romanesti a “Elevii scolii Suvorov”, carte draga copilariei mele mai ales intr-o vreme cand steluta rosie parea o insigna placuta ochiului, si nimic mai mult. Bunica mea considera ca exista “lucruri” demne de luat aminte pe care le insemnase pentru tatal meu. Nu bune la ceva. Nu utile. Acele lucruri, in speta vorbe, cuvinte, reprezentau pentru ea o sursa de demnitate pe cale de-a deveni utila copilului ei. Retorta este ca un cuvant demn ofera tranzitivitate posesorului, care la randu-i devine demn, si om intre oameni. Ceea ce e in sine un gand ghidus.

Astfel ca apare un clenci, anume ca din multitudinea de lucruri care ar putea, teoretic, demne sa fie luate aminte, o finitudine dintre ele vor fi selectionate de mai multi si lumea le va spune. Si le va spune. Si…le va spune. Si la un moment dat calitatea lor tranzitiva se va fi transformat in ceva perisabil, astfel incat insasi energia care le-a propulsat pe limba moale, carnoasa, umeda, sexuala a vorbitorilor se va fi mucezit intr-o lemnosenie fara de margini. Si-atunci da, ramane demn, dar eminamente neinteresant, sa continui sa vorbesti despre aceleasi, si aceleasi lucruri.

Dar cum, valorile! – uite-o vorba demna de retinut, care trimite la un obiectiv si mai eluziv, un fel de Sfant Graal al intelectului care-si doreste sa pacaleasca muribunzenia dansului, valorile sunt un “ceva” care nu raspunde perisabilitatii temporale. Valorile nu sunt mancate de viermi, nu sunt transformate in zglii prin care circula rame voioase. Valorile se impietresc ca marmura, se fosilizeaza cu tot cu continutul gastric al Cinei cea de Taina, devin pluralul de la Buddha in Bamyan. Si de-aici isi baga dracul coada.

Nu-i asa ca vrei sa inveti vorbe noi, sau sa deliberezi tu – ca “dumnezeii”- care e acel lucru care-ti confera stare de bine interior si stima de Tine, si daca vrei sa-ti bagi, sa-ti bagi, si daca vrei sa-ti scoti, sa-ti scoti? Si din vorba in vorba sa calaresti masa, si cum ai putea sa faci asta altfel decat prin doi pasi simpli, nu obligatoriu succesivi.

Pasul numarul 1. Sugereaza comunitatii tale ca exista bunuri, cum ar fi stiinta (urmata de putiinta inevitabil), care au o calitate de-a fi i) pe gratis si ii) la indemana tuturor. E mostenirea savuroasa a iluminismului la capatul unor evuri negre in care, ce-i drept, urangutanii stirbi ai ciumei bubonice n-au facut altceva decat catedrale frumoase, in rest mai bine sa nu ne aducem aminte.

Pasul numarul 2. Sugereaza ca, in ciuda celor mai bune eforturi, vectorii de informatie si de stiinta nu sunt altceva decat niste demoni impielitati care cauta sa tina “fructele puterii” doar pentru ei. Si atunci fa o Revolutie.

In pleava tranzitiei, nu conteaza de unde pana unde, polii demnitatii, si-ai identitatii, se schimba. Pierduti intr-un abis magnetic in care albul devine negru si negrul devine alb, saracul om abia acum isi dovedeste fragilitea morala, prins in flagrant de absenta propriei biologii a integritatii sociale. Pur si simplu nu suntem construiti, nici macar la nivel de vulg, de vorba, de vocabula, pentru demnitate si pentru prezervarea unei galea mediocritas. Tonul odata egal, introspectiv, “lucrurile demne de luat in seama” devin proiectile puturoase schimbate de guri inchizitorii, loyolace; pe buza robespierre-ismului se depune spuza prostimii care abia asteapta degraba varsare de sange. Ca veritabilele maimute care suntem, nu vom ezita sa calcam in picioare si bune, si rele, ale vechiului sistem in dorinta emancipatorie de evuri noi, vremuri noi, si noi demnitati.

E o schimbare la fata de sorginte religioasa, si cu orientare fanatica. Si in fiecare dintre noi creierul, lotusul nostru, in aparenta frumos si estetic pe emisfera cloceste sinistru, intr-ansul, tentaculele paranoiei. Paranoia nu e altceva decat identificarea proiectiva cu nedemnitatea celuilalt. Paranoia cheama la sechestrare identitara si reuniunea, de voie de nevoie, a oameni care altfel n-ar avea nici in clin, nici in maneca, vreunul cu celalalt, doar din goana de-a avea un inamic comun, fie el macar si imaginar, fie el si vreun Zeu mai razbunator.

E ce traim noi, in acesti douazeci de ani, in romaniile noastre hexagonale.

Advertisements

2 thoughts on “Sa le zicem….vorbe

  1. Odată o maimuţă din Evul anecdotic,
    Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic,
    A explodat: “Oroare!” sunt foarte ofensat,
    Că-n jungla de giubenuri şi de beton armat,
    A aparut o teză vădit maliţioasă,
    Cum că omul ar descinde din buna noastră rasă…
    Eu protestez sălbatic, umflat de entropie,
    C-am auzit în lume aşa “darwinărie”…
    Nu sufăr comparaţii, sper să n-ajung uman;
    Sunt mulţumit că totuşi, sunt pur urangutan.
    Şi cum Programatorul, maimuţă m-a facut,
    Sper să n-ajung ca Omul, un josnic involut…

    Deh! S-a auzit vreodată la noi atâta ură?
    Oare la noi se minte, se junghie şi se fură?
    Aţi pomenit vreodată divorţuri printre noi?…
    Copii lăsaţi pe drumuri sau imnuri de război?
    Nu veţi vedea, cât timp purta-vom coadă,
    Gorile divorţate sau prunci lăsaţi pe stradă!
    Cine-a văazut la noi în hoardă, bolnavi mintali…
    Drogaţi, lacomi de cărnuri şi homosexuali?…
    Excroci, bandiţi, gherile sau vreo tutungerie?
    În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie!…
    Ati întâlnit pe-o creangî vreun cimpanzeu beţiv?
    Gibon care să-njure sau pavian parşiv?…

    N-avem orfelinate, nici penitenciare.
    Şi n-am trecut la porno, căaci nu citim ziare…
    Noi nu ascundem droguri, nu traficăm muniţii.
    N-avem aşa “stiinţă”… n-avem nici superstiţii…
    Nici cârciumi, nici spitale, nici case de nebuni,
    Şi nu plătim pe nimeni să facă rugăciuni…
    Nu veţi vedea vreodată cât soarele şi luna,
    O minte de maimuţă dospind în ea minciuna!…
    Câţi cerşetori în hoardă şi câţi pomanagii,
    Bordeluri şi boutique-uri ticsite cu prostii,
    Câţi prizonieri pe viaţă ai sticlei şi ţigării,
    În neam la noi văzut-aţi vânduţi necumpătării?…

    Şi iată încă una din lumea lor de jos,
    La noi nu se întâmplă razboi religios!
    Nici ordini mondiale, nici naţionalism,
    Şi nici vreo îndoială ce duce-n ateism…
    Căci nouă bazaconii nu ne-au ieşit din gură;
    Eu vă invit pe toate acum la raţiune,
    În veci să nu admiteţi asemenea minune!
    Căci noi nu punem cărnuri, nici alcool pe masă,
    N-avem partide, dogme, nici lupte mari de clasă…
    La mondiale suntem cu mult în urmă noi,
    Încă n-am pus în scenă nici chiar un prim razboi…
    Lipsesc şi teroristii, n-avem eroi, nici duri,
    Nici regi nici prim-miniştrii pe care să-i injuri…

    Cât am bătut eu jungla, scuzaţi, n-am observat,
    În obştea simiască cocotier privat…
    Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foame,
    Sau omorâţi în taină de asa- zise “mame”!
    E drept n-avem miliţii în junglă, dar nici mafii,
    N-avem un staff al mortii, n-avem nici macar stafii!
    Chiar dac-aş fi silită de vreun laborator
    N-aş devenii “port-bâtă” şi nici informator…
    E trist s-ajungi vreodată privit la zoo-parc,
    Dar maxima ruşine-i să-i pui pe alţii-n ţarc!

    Noi n-am avut ev mediu, ci numai mediu pur…
    Lipsit de inchiziţii, de orizont obscur…
    Noi n-avem sfinţi pe ruguri, nici libertăţi în lanţuri…
    Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri!
    Pe noi nu ne pândeşte o nouă cruciadă,
    Spre convertirea hoardei în monştrii fără coadă…
    Tot ce-am văzut la oameni mai crud şi mai pervers,
    E conştiinţa-n lanţuri şi dogma pusă-n vers,
    Religia iubirii născândă din Scriptura,
    Prin secole-au redus-o la datini şi cult-ură…
    Încât creştinătatea, păgână sau atee,
    Se joacă tot de-a morţii cu sfinţi şi dumne-zmee…

    N-o sa-ntâlniţi în hoardă vreun cimpanzeu corupt,
    Avem mişcări rapide, dar nu pe “dedesupt”…
    Şi dacă facem salturi, nu trecem peste legi,
    Ca bi-ologii lumii, metempsi-hoţi strategi!…
    De veţi vedea vreodată c-am coborat din pom,
    Maimuţărind faptura care îşi zice “om”,
    Umblând cu baliverne, cu vreo găinărie,
    Scoţând ciudate “isme”, aşa, din pălarie…
    Să mă opriţi la vreme să nu evoluez,
    Şi ajungând ca omul să nu ştiu ce să crez…
    Iar de-ntâlniţi prin junglă niscai pitecantropi,
    Puteţi cata banane, mere, nuci pâna şi-n plopi!

    E-adevarat că omul, a coborât, ca soi.
    Dar nu, fiţi rezonabili, n-a coborât din noi!

    Toate creditele autorului, sursa: http://www.umor.ro/umor.php?page=1&category=20

  2. “Noi vedem nelegiuirile din jurul nostru şi tăcem. Vedem nelegiuirile din jurul nostru şi închidem ochii. Vedem nelgiuirile din jurul nostru şi n-avem curajul să spunem că nu-i bine. Vedem nelegiuirile din jurul nostru şi n-avem îndrăzneala să le arătăm ca nelegiuiri. Vedem nelegiuirile din jurul nostru şi ne facem că nu le vedem, că nu le ştim, ca şi când lucrurile acelea care se fac spre rău sunt spre bine. De ce facem noi aşa? Pentru că nu suntem întăriţi în bine.

    Să ştiţi că toate păcatele care se fac în jurul nostru şi pe care noi le ştim şi pe care noi nu le înlăturăm, sau nu ne arătăm cuvântul împotriva lor, înseamnă că şi noi le facem într-un fel. Şi noi suntem părtaşi la nelegiuirile care se fac în jurul nostru şi pe care noi nu le arătăm ca nelegiuiri, ci noi, cum am zice astăzi cu un cuvânt care circulă acuma, le tolerăm.

    Luaţi aminte la Sfântul Ioan Botezătorul care a stat împotriva fărădelegii! În loc să stea în pustie, acolo unde îi era locul şi acolo unde-i era rostul, s-a dus la regele Irod şi i-a spus: trăieşti în nelegiuire, nu faci bine! Noi nu putem face ceea ce a făcut Sfântul Ioan Botezătorul. Nici pentru cei din apropierea noastră, pentru cei din familia noastră. De multe ori lăsăm să se întâmple nişte lucruri pe care ştim sigur că nu le binecuvintează Dumnezeu.”

    Parintele TEOFIL PARAIAN – din cartea “Veniti de luati bucurie”, capitolul “Atitudini”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s