Rhapsody of Fire – The Frozen Tears of Angels (2010)

Am spus in cateva randuri ca am placeri vinovate. Fac si penitenta de pe urma lor. Ma surprind zambind la imaginea mea de om serios care se imbraca la un numar de ace, are niste casti delicate in urechi si nimeni nu stie ca in spatele lor se ascunde o muzica deloc pretentioasa. Bombastica, da, i s-ar putea spune, desi multi s-au grabit sa trompeteze ca este vorba de un nou gen, hollywood symphonic. Si asta pentru ca Peter Jackson a schimbat pentru totdeauna perceptia despre elfi si hobbiti si dwarfi si goblins si orcses si, dupa Peter Jackson, toata lumea stie ca limba din Mordor nu se vorbeste pe toate drumurile.

Rhapsody of Fire nu sunt primii care sa cante despre o lume Tolkien-like. Inaintea lor, prietenii stiu de ce, nemtii de la Blind Guardian au scos un album absolut magistral (Nightfall in Middle-Earth) care ramane si-acum unul dintre favoritele mele ca bogatie a compozitiei. BG, pe de alta parte, nu erau buni vorbitori de limba engleza ca italienii de la Rhapsody. Nu foloseau epitete ca maiestuos, sau furibund, sau epic. Cacofonia unei astfel de butaforii ar parea, si chiar asa si este, de-un maxim ridicol atunci cand vrei sa iti vinzi muzica unui adult care-a facut cica si o facultate. Adica mie. Dar Rhapsody of Fire nu vine sa-mi hraneasca intelectul, ci sa mi-l adoarma. Iar FTOA este o veritabila renastere dupa ce ultimul album a fost practic ingropat post-productie si decimat de Joey De Maio, basist Manowar emeritus si bagator de seama pe la Magic Circle, si cu care Rhapsody se afla inca in dispute legale pe teme diverse. De aproape un an ROF isi suspendasera chiar activitatea, timp in care Fabio Lione a revenit la formatia lui de bastina (Vision Divine) si se parea ca gata, s-a dus cu magia din Dar Kunor.

Dar nu era sfarsitul.

Pentru cei care habar n-aveti cine sunt Rhapsody, n-aveti decat sa cautati pe Wikipedia. De aici aflati ca e proiectul mirobolant al unui anume domn Luca Turilli, in opinia subsemnatului cel mai bun chitarist neoclasic in viata, dimpreuna cu Alex Staropoli, Alex Holzwarth si Patrice Guers. La voce si ocazionale racnete domnul Fabio Lione, un bariton bine dotat probabil din aceleasi motive cu Luciano Pavarotti. La dorinta lui Turilli de-a scris o epopee analoga lui Tolkien, dar pe portativ, Rhapsody (ulterior “of Fire” dintr-o tampenie de CRA) si-au facut loc repede pe o nisa de power-metal unde nu se gasea mare lucru prin anii ’90 inafara de sus-numitii BG (din care face parte, incidental, Oliver Holzwarth, fratele bateristului ROF). De la lansare, albumele ROF sunt remarcabile prin coperta bogata in dragoni, flacari, unicorni, draci cu lancea-n mana, iar interiorul muzica de cea mai buna calitate ca sa ude dulcegaraia aceasta cum se cuvine. Versurile sunt ridicole pe absolut toate albumele anterioare FTOA, un motiv suplimentar de zambet parsiv caci intuiesti ca, in procesul de creatie, cineva trebuie ca a stat cu un dictionar caci, nu-i asa, la acea vreme nu se inventase translate.google.com.

Dar destul cu istoria. Sa vorbim despre FTOA. Veti remarca, titlul placut limbii, in continuare peltic pentru surtucul englezului de la New York. Lacrimile inghetate ale ingerilor, caci nu puteau fi altfel, este continuarea epopeii (neterminata vreodata) din Symphony of Enchanted Lands II. Nu va plictisesc cu povestea, e savuroasa. Sper insa sa va conving sa dati un spin acestui album. Si nu pentru Luca Turilli, sau pentru Lione, sau pentru Holzwarth. Nu. Sper sa il ascultati pentru ca e un privilegiu. Un regal. Un recital de virtuozitate in power-metal dupa doi ani cand industria a stagnat, Within Temptation si-au pierdut amps-urile si ulterior bateristul, s-a destramat After Forever, Sirenia s-a procopsit cu o fatuca slaba si la propriu si la figurat, si lista poate continua (iar de Nightwish nu vorbim ca isi vor taia domnisoarele venele). Prin prezentul efort, Rhapsody of Fire revin mai puternici decat au fost vreodata. Evident tema e una si-aceeasi, dar a trecut suficient incat sa ne fie dor de ea. Ce impresioneaza insa, de la primul play-through, este energia si convingerea cu care acesti oameni s-au aruncat in material. Totul, dar absolut totul, e plasmuit cu migala si mixat asa cum, de exemplu, noua Avantasia a lui Paeth nu a reusit sa fie. Desi au aproape 15 ani si cateva albume bune la activ, ROF imping standardul catre o noua culme. Luca (Turilli) trebuie apreciat indeosebi caci in FTOA e stelar. Imagineaza-ti un Yngwie Malmsteen chiar posedat de fantoma lui Beethoven si care are patru maini, si 50 de degete si vei obtine o schita buna de Turilli. Nu cred ca in ultimii 10 ani chitara lui a sunat mai vie, mai curioasa la sunete alternative si arpegii ascunse. Nu viteza frapeaza la Turilli, sunt multi chitaristi apti de riffing & shredding. Luca e un artist care chiar crede in fantezia lumii despre care canta (si cariera lui solo e un argument suplimentar poate). In Danza di Fiuocco E Ghiaccio ai un adevarat moment kodak intr-un allegretto cu Luca gen Tarantulla, dar bine invechit.

Al doilea premiu de excelente trebuie ca merge, mai apoi, la Fabio Lione. Rhapsody scoate untul din el, vocal, mult mai bine decat a facut-o proiectul Vision Divine lansat anul trecut (9 Degrees West of the Moon), iar combinatia e magica. Lione nu e un grande al genului, exista o duzina de nume care-mi vin in minte si care suna mult mai interesant; el, insa, poate sa sune heavy si classic cu multa gratie, pentru ca mai apoi sa alunece in solfegii de canzoneta. Pe FTOA nu are niciodata un pasaj Lamento Eroico si totusi e, predictibil, mereu la inaltime aruncand tot arsenalul in lupta. Ultima oara cand l-am simtit atat de implicat a fost in Bloody Rage of the Titans. Fabio ma face sa zambesc pentru ca pulseaza testosteron prin axile cand canta, si e 100% meridional, dar totusi un produs premium, nu kitsch, nu ieftin. Si reprezinta fara doar si poate vocea Rhapsody.

Iata, deci, ca primavara incepe frumos cu un album magistral, epic, inimitabil ca sunet si atmosfera, imersiv, comercial si totusi “produs de cunoscator” in care fanii se vor regasi cu usurinta dar nu numai ei. Rhapsody razbuna ghinioanele din ultimii ani in cel mai bun fel posibil, prin arta si maiestrie.

10/10

GD

Advertisements

28 thoughts on “Rhapsody of Fire – The Frozen Tears of Angels (2010)

  1. holy fucking damn piece of FROZEN shit on a stick… asta da review O_o

    mda, nu prea am ce sa comentez. Doar ca suna foarte bine albumul, desi n-am trecut nici de prima ascultare. Momentan parca cel mai rau imi place Crystal Moonlight.

    Desi nu-s prea de acord cu ideea ca ar fi cel mai bun album de pana acum (am inteles ca tu te-ai referit la “puternic”… aici s-ar puteai sa fiu de acord). Nu cred ca va intrece “DawnOfVictory”-ul… Nimic nu prea are sanse sa faca asta.

  2. Dupa ce l-am ascultat vreo 2 zile, si dimineata si seara, ii dau dreptate intru totul lui mutsunake: e un album incredibil de melodios, bine facut si care suna al naibii de bine de la inceut pina la sfirsit. Merita ascultat si reascultat.

  3. chiar ca-i faina, io o ascult la maxim cand merg cu tancu’ prin Bagdad. Doar la semafor o opresc ca sa pot auzi daca n-am prins pe careva printre senile.
    Voi si zguduiti din cap cand o ascultati in metrou? Ca am vazut multa lume cu arcada sparta 😀

  4. auzi sandele, e drept ca e putin diferita muzica asta de imnurile de inmormintare lalaite pe nas de voci de barbati apasati de grija colivelor cu colacei deasupra, scaldate in fumuria lumina a luminarilor maro de parafina, dar las-o naibii, chiar sa zici ca e muzica de metrou… Si asa, ca chestie, unde aveti voi metrou la Mazare city mah. Alea nu e alea de le zice submarine sau santuri de aqua magic si se circula prin el in chiloti sau bermude cu palmieri pe cur?

  5. unu la mana: bre, deci io n-am zis ca-i muzica de metro(u), autorul articolului scria ca are niste casti delicate in urechi la care asculta. Asa ca mi-am inchipuit ca face asta in metrou, tramvai sau autobuz ca daca era vorba de masina proprietate asculta la boxele din portiere, nu?

    doi la mana: imnurile alea de care zici e departe de priceperea ta asa ca nu am sa te cert, toate la timpul lor.

    trei la mana: radeti voi de Mazare da’ n-am vazut decat numere cu B in Mamaia zilele astea. Si, sa ma ierte Dumnezeu, nici o limuzina nu emitea din 2×500 Watts muzica lu’ dom doctor. De aia zic ca o fi muzica de subteran.

  6. dom doctor sunt constient in obnubilarea mea ca nu poti cere tinerilor de pana in 15-20-25-30-35-40 de ani sa asculte in noaptea de 1 mai Radio Trinitas 😀 Da’ nici na-na-na-na-na-na-na din asta de-a dumneavoastra nu ascultau. Era ceva gen… stai ca incerc sa fredonez: bum-bum-bum-bum.

  7. stai asa ca mi-a picat fisa: io cred ca sandu e karmaghidon, ca prea vrea sa ne ghidoneze karma. io zic sa fim vigilenti.

  8. pai da, am ajuns ca Stefan, tin singur piept la toata paganimea… 😦

  9. 😀 😀 😀 prealuminata cunoscatoare a sufletelui de om care esti! Cum ma bunghishi tu pe mine precum bulgarii limuzina lu’ primarele din Clejani 😀

  10. datul jos al pantalonilor e o miscare mult mai complexa decat isi inchipuie consumatoarele de chipandale 😀 si la lenea mea…

  11. ziceai ca ne zici doar de fapte bune, sandele. pai e ea, lenea, o virtute, o fapta buna s-o ai? ce scrie la cartea cartilor despre asta?

  12. bre, am gasit un pacat mai mic, lenea, si l-am folosit drept pretext (minciuna… se merge din pacat din pacat dupa cum observi) ca sa ma eschivez de la exhibitionism, un pacat si mai mare.
    Cand copiii tai vor ajunge la varsta scolara au sa invete la orele de religie ca sunt pacate si pacate, vezi cazul hotului care si-a mintit mama pe patul de moarte spunandu-i ca a ajuns un om mare, respectat si cinstit.
    Desigur, e la fel de posibil ca pana atunci sa fie scoasa religia din scoli si atunci vor invata pilda lui tracto, cea cu vanatorul care rata, consecvent, ursul din padure 😀

  13. sandule, asta ce e, una de plecare? 🙂

    probabil ca tu n-ai vazut decit vulgarul din pilda mea, pentru ca, imi pare mie, tu tot n-ai priceput-o. 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s