Soarele care (se) invarte

Buna dimineata. Astazi soarele a rasarit la fix sase si cinci minute, si va apune diseara la opt si treizecisiopt de minute. Stiu asta pentru nici un alt motiv decat acela ca am o pasiune pentru scule si unelte web. Intre timp, este notoriu, soarele face mici volte pe bolta cerului, mare cat o mamaliga, mai un nor, mai un vant de la est, dar pentru observatorul de miriste el se invarte incet, si sigur, de colo pana dincolo. Pamantul e plat, luna luminatorul cel mic, Doamne Doamne sus de paza. Iar undeva, intr-o tara mica si indepartata unde curgea numai lapte si miere, numai ca nu curgea niciodata pe unde trebuie, unui om cu funia i s-a dat sarcina sa educe poporul despre minunile stiintei.

Studiul privind “credintele” romanilor a facut mult mai putina valva decat in mod normal. Ne-am obisnuit sa fim prosti, talambi, imbecili, boule esti un bou bai boule, orbi in tara chiorului si atat de darnici incat din putinul nostru le dam multul, si din multul lor pastram putin. Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti si nu ravni la magarul fratelui tau. Sau la femeia lui. La care ti se pare mai de ravna. Am tot ravnit, din secole innumere, de-am obosit si-acum din doua una, or ne-am inchis in cutia celor patru sinapse prin care mai privim lumea, or – hapsini ca invadatorii turci de odinioara – cotropim la tot pasul sub semnul meltenismului. Meltenismul va ramane in istorie drept un curent cultural al vremurilor prezente la paritate cu iluminismul, sau poporanismul (titlu de trista inspiratie dat fiind ca riscai, la lectura degraba si cu glas tremurat, sa-i zici poponarism, ceea ce inflama obrazul subtire al educatorului, care la vremea respectiva n-avea funie, dar avea rigla). Cuvine-se insa, si-am sa scriu un pic in raspuns la rezultate, sa exploram “de ce-urile” procentelor “alarmante” de drept credinciosi care inca opineaza ca soarele se invarte in jurul pamantului, sau am fost contemporani cu dinozauri, si-asa mai departe. Teologii s-au grabit sa-i spuna la randu-le “analfabetism religios” si sa reclame confuzia “regretabila” dintre religie si ocultism (dar de ce stimabililor?) si chiromantie, intre prorocul Isaia si datul in bobi sau – si mai rau – intre Judecata de Apoi si Horoscop. Afirm raspicat ca acesti domni ar trebui sa fie pregatiti sa vina si sa sustina aceasta ipoteza, cum ca intre religie si astrologie exista o diferenta, si ca amandoua nu influenteaza in aceeasi directie educatia.

Suferim de-o perversitate a contradictiilor. Vrem si cu dansa intr-ansa, si cu sufletul in Rai. Nerusinarea datelor este ca traim “cu frica lui Dumnezeu” (95% cred, Slava Lui! in caz ca se uita) dar ne mai gandim cu privire la rai/ iad/ viata de apoi/ originea omului (65% dintre repondenti mai c-ar zice ca totusi ne invecinam cu regnul animal) sau dinozauri. Este efectul alfabetizarii de trust, hai sa-i zicem asa, una in care omul n-a mai pus mana pe o carte de cand s-a inventat telecomanda, si-atunci undeva intre Taraf TV, Trinitas si National Geographic se creeaza o supa primordiala din care nu te mai scot toti funerii, in timp ce scolile se imputineaza iar biserica prospera pe spinarea natangilor. Sa nu-mi spuna cineva ca preotul isi va asuma rolul de educator in stiinte exacte, sau ca prelatul e un fel de celula stem a societatii de secol XX care, la fel ca Divinul pe care il slujeste, e omniprezent, omniscient si omnipotent.

Se pune problema, insa, in raport cu ce ar trebui sa ne fie rusine noua? In raport cu trecutul glorios, sau cu alte tari? Daca n-am spune educatie, si-am zice literatie, pre-rechizitul oricarui act de educatie alta decat pe cale orala, am afla cu stupoare (poate) ca stam mai prost decat cei din Georgia, Kazakhstan, sau fratii nostri de peste Prut, dar mai bine decat Portugalia sau majoritatea tarilor africane unde ne-am fi dorit sa emigram cand candida Bombo. Iar in istoria noastra recenta, citez, “Ateismul stințific a luat locul religiei, iar materia despre studiul sovietic a devenit foarte răspândită. Cele mai multe științe sociale au fost suprimate complet, sau comasate – sociologia a fost aproape interzisă, psihologia, dreptul și filozofia au fost reformate pe baza dogmei staliniste”; in replica, in ultimii 20 de ani, am combatut “ateismul stiintific”, am reinstaurat religia ca autoritate vociferanta in domeniul public, dar am reinstaurat si expertiza sociologiei si a psihologiei. Cele doua categorii sociale din urma prolifereaza indeosebi, dar nu numai, pentru ca facultatea de psihologie e mai ieftina decat propria psihoterapie (si in anumite cazuri mai ieftina).

Dar hai sa pun punctul pe un i care mie-mi da dureri de cap. Lasa Soarele sa se invarta in jurul Pamantului si lasa oamenii sa creada ca ne tragem din argila de Tismana daca vor, pana la urma. Credintele fac parte din acele drepturi individuale unde dupa Primul Amendament al tuturor, anume libertatea cuvantului si-a gandirii, vine si libertatea de-a nu le folosi pe nici una dintre cele anterioare. Dar nu construi “educatie” pe un teren putred si putrezind, pe-un popor lanced si lancezind, si cu mijloace in cele din urma de opresiune, nicidecum de devenire. Da-i alfabetizare, accesul la servicii bazale cum ar fi apa curenta si canalizare, electricitate, servicii de sanatate primare, secundare, si tertiare, adica de la cabinet la spital undeva la 30 – 45 de minute distanta (si nu invariabil “la Bucuresti”) si-abia dupa aia discuta daca l-a salvat Dumnezeu, vraciul sau domnu’ doctor. Da-i scoala in sat si carti de citit, iar daca doar popii ajung acolo, tu BOR da-le ordin popilor sa imparta si-altceva decat carticele de rugaciuni. Daca biserica e sa fie vector de educatie cum a fost, de-a lungul Evurilor, si in Franta, si in Spania, si in UK (si intrucatva si la noi, Popa Tanda vine repede in minte desi era Slavici si era Transilvania), atunci lasa Biserica sa fie vector de educatie si nu de indoctrinare. Oricum nu-i iese foarte bine, in timp ce copiii patriei  (enfants de la patrie) copuleaza din ce in ce mai copios la varste din ce in ce mai fragede cu toata stradania de-ai transforma in tanari adulti abstinenti. Facem parada de-o multime de dezamagiri, frustrari, si veniri si plecari si bagari (si mai ales scoateri) dar mult prea putini dintre noi lasa umbra pamantului in veritabilul spirit comunitar, chiar daca stiu ce le-a provocat umbra. Traim pentru noi, si pentru contul nostru in banca, si pentru plinul de carburant, pentru binecuvantarea de canapea si vacanta “peste hotare”. O masina puternica, cruise control, mie sa-mi fie bine sau cel putin nu chiar asa de rau, iar pe restul de-i in sfrantz. Aici vestea saptamanii este ca ajutoarele pentru sinistratii din Moldova ajung, mai nou, la sate riverane caci amaritii cu pricina, colac peste pupaza, refuza sa primeasca.

Chiar si in abisul prostiei nu avem voie sa abdicam de la bun simt, si de la nordul magnetic pe care il reprezinta “binele”. Devreme ce nu e nici bine, nici rau, sa crezi intr-un Univers heliocentric, dar e rau sa crezi ca poti sa fierbi lapte radioactiv si-apoi sa-l bei, sau ca e rau sa bei apa dupa un infectat cu HIV, sau un canceros, pur si simplu toti trebuie facem pasul inainte in a profera acest bine, iar daca nu-l stim sa facem bine sa-l aflam. E un imperativ, o intrebare care ar trebui sa te tina treaz noaptea: “ce-o fi bine?” sau “o fi bine”? E bine sa scuipi seminte pe jos? E bine sa injuri in timp ce te scarpini la prohab? E bine sa faci sali de spor in sate fara diguri de inundatii? E bine sa platesti un profesor cu 150 de Euro pe luna? Sau un chirurg cu 300 de Euro pe luna in timp ce doar flotila de transport a unui demnitar oarecare, maruntsel, dar important in satrapia lui, ar ajunge pentru un an de provizii pentru asistenta medicala? E bine sa dai spaga la groapa, sau sa vina preotul sa-ti refuze oficiul inmormantarii daca te-ai omorit si nu s-a gasit vreun psihiatru sa iti puna diagnostic? Unde au fost psihiatrii sa vina poate si sa dea cu subsemnatul, sute, mii, poate atunci niste domni din BOR s-ar fi sesizat ca si-au gresit meseria cu cateva secole? O fi bine sa cheltui cu doua maini, si sa strangi cu bombeul de la pantof? O fi bine sa furi? O fi bine sa ai o lege pe calapodul fiecaruia, si sa uiti de ocaua lui Cuza? O fi bine sa oferi pornografie pe paine copiilor? O fi bine sa nu ai diagnostice de abuz, sau strategii de interventie, pentru patologia de sexualitate in 2010? E bine ca aproape jumatate din tara asta e beata, iar restul mananca bataie? E bine sa stai? O fi bine sa pleci?

In tip ce un soare rasare, un soare apune, prea putini dintre cei pe care ii stiu mai pun in aplicare instinctul lor altfel prezervat de bine si bunatate. Bunatatea e pentru prosti, pentru fraieri, pentru aia care ajung sa curete coji de cartofi la micul dejun. Or nu, nu spune asa ceva si-apoi sa vii sa reclami ca poporul e prost, sau crede in ce stiu eu ce bazaconii. Poporul, ca intreg, e marca ta. Poporul esti tu. Nu vecinul tau, nu ala pe care il arati cu degetul cand spui nu, eu nu sunt asa, ce bine ca eu stiu toate astea iar el traieste in mizerie. Si in vreme ce mai cauti straturi in care sa te salvezi de la vina, si sa afirmi sus si tare ca nu e vina ta, ci e vina lor, priveste ce lasi tu in urma. O fi multumire? O fi satisfactie? Cineva imi spunea ca a-si controla calitatea actului medical facut depinde de cate datorii are la sfarsitul lunii, sau cat de aproape e cutitul de os. I-am raspuns ca are oricand si alte optiunii decat sa deverseze frustrarea lui pe patul pacientului. Omul nu vine la doctor sa afle de ce probleme a mai avut omul ala in halat in viata lui. Salut, doc, ce mai faci? Rau? Vai, nu-mi vine sa cred…

In concluzie la cele mai sus vin cu un indemn. Unul pe care l-am mai propus cand vorbeam de “acte de bunatate la intamplare”. Nu inveti sa fii mai bun decat facand bine. Ce-ar fi ca o zi pe saptamana, pe langa tot ce faci, sa mai faci si cate o fapta buna? Poate sa fie sa treversezi o batranica strada, sau sa dai o matura pe culoar, sau sa dai buna-ziua taxatoarei, sau sa intrebi un coleg de servici ce mai face, sa iti pese de ce se petrece imprejurul tau. Si daca tie iti pasa, si lor le pasa, atunci restul universului va concura, iar Pamantul va incepe sa se invarta in jurul Soarelui.

G.