Arza'i'ar focul

Diana Marcu ne intreaba, de dimineata, intr-un banner al ziarului Gandul: “Aveti incredere in spitalele din Romania?”. Am o problema cu natura intens debila a unei astfel de intrebari astfel incat, dupa ce m-am racorit apocaliptic in titlu, sunt liber sa urmaresc tema increderii aplicata la centrele de asistenta tertiara cu aplomb si  – sper – o umbra de logica.

Incep prin a observa, in asteptarea copilului nostru, ca nevasta-mea a inceput sa-si faca provizii, pe langa sosetute, body-uri, hainutse cu ciucuri si diverse pijamale si scobutil, no-spa, perfuzoare, sonde urinare, cateter de peridurala etc. Lista de achizitii e cu atat mai simpatica, imi spuneam zilele trecute, cu cat nevasta-mea si cu mine suntem medici si cotizanti la CAS in acelasi timp. Aseara chiar radeam ca are ea o pacienta comandant de unitate la nu-stiu-ce-unitate-militara si care m-o fi citit pe vremuri ca o tot intreba “doamna doctor dar eu de ce trebuie sa merg in privat sa dau bani pe analizele astea, eu nu mi le-am platit deja?”.

Inapoi la chestiunea spitalelor din Romania si managementului lor, am sa afirm doua lucruri testabile si re-testabile in conditii de experiment. Spitalele din Romania au trebuit sa gireze multi, uneori foarte multi bani, de-a lungul ultimilor ani cel putin. Evident onoratul domn Astarastoae, om de etica si adancit in buchea cartii, va flenduri sofistul argument “dar la Viena bugetul este mult mai mare”, iata de ce la Vascauti nu se traieste. Ce e surprinzator este ca pe cat de multi bani au intrat in spitale, pe-atat de boland, ca sa nu zic nemernic, au fost ei cheltuiti. Tichia de margaritare a functionat de fiecare data in ritmul decadentei si nepasarii multor scuipatori de seminte, fie ei medici, personal administrativ sau chiar pacienti; oh, da, chiar pacienti! Mie ca om mi se pare o jignire la adresa bunului simt ca tu spital sa dai sute de mii, milioane de euro pe aparatura care apoi nu poate fi folosita pentru ca “nu ne mai ajung banii de consumabile”. E ca si cum ti-ai fi luat Mercedes si-l tii in parcare ca n-ai bani de benzina! Si totusi e situatia de facto, si n-am auzit pe nimeni sa spuna, fie la nivel de spital fie la nivel de minister, okay n-aveti bani le vindem si ne luam banii pe ele! Volusoane, RMN-uri, laparoscoape, endoscoape, mici roboti de bucatarie care iti fac transplant de organ, sunt scule cu care sa te lauzi la vizitandul strain cu siguranta. Cum s-ar traduce asta in comprimate de aspirina de exemplu? Dar role de leucoplast? In vreme ce colegul meu si bun prieten medic rezident medicina de urgenta trebuie sa-si faca “provizii” cand merge in garda la UPU la spitalul Universitar putem sa contemplam, cu totii, eventual sa punem si-un poster la intrarea in spital cum onoratul Creier calauzitor a considerat de cuviinta sa dea bani pe acele lucruri, in loc de altele.

Cum o fi fost posibil sa inventezi reguli de asepsie si antisepsie pe vremea lui Davila, si-a lui Cantacuzino, si sa faci medicina de razboi pana intr-atat incat sa ai un sistem functional in nici 20 de ani de la “lansare”, si-acum niste oameni care ca si mine au semnat un contract de conduita morala, si etica, si inalta demnitate in fata lumii ca doar, la dracu, suntem MEDICI si nu conteaza cat suntem platiti, cumpara carcase de aur in timp ce pacientii lor se zbat in noroi? Ce demon al achizitiilor bantuie prin majoritatea farmaciilor incat de ani de zile sa nu poti asigura un protocol decent de tratament pentru ca suntem tara tichiilor de margaritar, si-a ciresilor pe coliva? Nerusinarea nu e a medicului de pe sectie, nerusinarea e a celui indrituit sa “inteleaga” nevoile unei sectii, a unei comunitati.

Atunci cand un popor bolnav e tratat prost, el va deveni si mai bolnav. Povara bolii agravate e net superioara celei in faze initiale. Logica, sper, nu e circulara si nu induce un fals sentiment de alarma, cum ca suntem bolnavi “inutil” fata de cum ar trebui sa fim. Dar, vai, suntem. Si suntem pentru ca suntem tampiti, ne-educati, indiferenti, bolsevizati si fatalisti, ne rugam la icoana in timp ce ne putrezeste piciorul, si vinde-ca-ne cuvioaso Paraschiva ca medicamentele sunt hapuri, si doctorii sunt felceri. Iar in capitalism n-ai voie sa dai vina pe pacient deci n-am sa o dau, ci redau aici doar un fenomen in habitatul lui natural. Am sa-mi aduc aminte, insa, ca atunci cand tata a fost operat a treia oara la spitalul Bagdasar, si a trebuit sa ramana internat 4 zile, am petrecut acolo in veritabile conditii de razboi, intr-un imens coridor in care erau aglomerati sute de bolnavi, pat langa pat, duhoare langa duhoare, geamat la geamat, despartiti de o perdeluta in vreme ce asistentele umblau nauce de colo colo. Doua sectii comasate pe-un lung hol, oare nu le-o fi fost rusine? Se vedea in ochii doctorilor ca, imperturbabil, isi fac datoria odata ce vor fi abdicat de la logica. Medicina poate fi, pana la urma, si-un gest masinal. Am sa-mi aduc aminte cat traiesc ca anestezista, dupa ce tata a intrat in sala si ne-am luat la revedere si mi-a spus “sper sa ne revedem”, la 10 minute dupa ce noi ne-am inceput travaliul asteptarii, si-al sperantei, a iesit si ne-a intins o reteta. Ne pare rau, nu avem anestezic. Poftim? Da, imi pare rau ni s-au terminat fiolele de anestezic, mergeti la farmacie vis-a-vis si luati. EU? EU sa merg la farmacie vis-a-vis, stimata doamna? Dar dumneavoastra, spitalul, unde ati fost in tot acest timp? Nu dumneavoastra, colega cu mine, ci restul “colegilor” unde au fost? Si de ce nu sunt capetele lor aliniate, simbolic, la intrare dimineata urmatoare cand se intampla asa ceva?

In viata, si in moarte, oamenii reactioneaza asa cum si bacteria se retrage daca o electrocutezi. Dar ce e uman in ei presupune viziune, si o gandire in avans, si o abilitate de predictie cum ca daca faci asa, risti consecinte asa. Nu la noi. In cel mai dulce neocomunism o seama de ghertsoi care si-au facut “partid”, si s-au facut “alesi” pe cate-un kil de zahar si-un kil de ulei, si-apoi defileaza in costume de fitse si lansaza lungi discursuri aberante despre legi, si ordonante, si amendamente si exceptii de necunstitutionalitate, insista ca o tara de 20 de milioane de oameni se conduce la fel ca un tractor, ce mare smecherie, si ca daca am avut butic asta ma face om de afaceri, si daca am niste baieti care imi strang gunoaie asta ma califica drept ecologist.

Acesti oameni, care nu fac nici macar un bun acord intre subiect si predicat, au insa o mare calitate. Decid mersul banilor in sistem. Decid mersul oamenilor in sistem. M-am saturat in anii de cand m-am intors sa ma lovesc la noduri in retea de politruci. Si nu doar ca m-am saturat de asta, m-am saturat de privirile bovine, de abandon ale tuturor oamenilor de calitate pe care eu ii cunosc si care ridica din umeri, fatalist, ca turma de antilope care se arunca in gura crocodilului. Si-i scuturi, si ridici tonul la ei domnule doctor, doamna doctor, dar DE CE? Ei bine, raspunsul dragii mei e pentru ca au trait sub comunism. Sunt sub amenintarea fantomei. Asta e trauma psihica la distanta. Asupra lor domina inca nu doar marele URS, ci si omul de la cadre, functionarul de la partid, si nu conteaza ce partid e atata timp cat e partidul. Vin ai nostrii, pleaca ai nostrii, noi ramanem tot ca prostii. Dar libertatea gandirii, cea critica si ipotetico-deductiva sunt inca un lux al circumstantelor in Romania iara eu, ca medic, acuz medicii ca NU sunt o comunitate, ca NU gandesc liber si ca NU vehiculeaza altceva decat germeni ai unui arivism homo-erotic in care daca am bani multi si masina mare si-mi fac concediul in Tenerife sunt, brusc si dintr-o data, mai erect si mai fertil decat vecinul meu de parcela. Pe alocuri suntem mai rau decat sobolanii iar cand vine vremea ca acesti oameni sa vehiculeze idei cu – sa zicem – un psihiatru o luam razna. Psihiatria de transeu s-a pus in practica, pentru prima oara, in timpul razboiului din Coreea dupa modelul – ce-i drept – nazist al experimentelor dr. Mengele, doar ca de aceasta data nu s-a dorit doar experimentarea diferitelor substante psihoactive asupra soldatului ca sa lupte mai bine ci si pentru debriefing si rezolvarea situatiilor de trauma, si de boala psihica emergenta, la personalul combatant si administrativ. Cati dintre medicii din Romania vad un psihiatru? Eu tratez, si am tratat cativa de cand m-am intors. Si mai stiu o sumedenie care ar beneficia de servicii. Ce face comunitatea medicala pentru medicii ei? Tratate de bioetica? Birouri somptuoase si parcari dedicate unde daca vine altul ii blocam masina (tot experienta personala, tot spitalul Bagdasar). Sefi, si sefuleti, si sefuline, si toti sunt subalterni in acelasi timp intr-un experiment Milgram romanesc, am sa-i spun “un perpetuu experiment Pitesti”. Inainte de re-educare trebuie sa iti faci demascarea. Daca nu ti-ai facut demascarea vei fi batut, ingenuncheat. Daca ti-ai facut demascarea, si vrei sa-ti faci re-educarea, trebuie sa bati pe altul, si sa-l ingenunchezi. Rusinea care ii domina pe unii dintre “membrii de sistem” ii leaga de tarina intr-atat incat, o data plecati, nu se mai uita inapoi. Macar de s-ar uita inainte.

Las la final drama de la Maternitatea Giulesti ca si aplicare de caz la cele spuse mai sus. Lumea se intreaba de ce nu a ars nici o asistenta, de ce nimeni din personalul medical nu a fost afectat de suflul exploziei, de ce nu exista “eroi” care sa fi salvat “mai mult”. Intrebari foarte la indemna, dar in cele din urma intrebari imbecile care nu generaza altceva decat galceava, si un sir nesfarsit de liote si plansete. Exista un loc de plans, si exista un timp al doliului. Deocamdata e vremea intelegerii, si a comuniunii pentru binele pacientului. M-am simtit mandru ca am colegi ca cei care au intervenit ieri. Ei, din punctul meu de vedere, sunt colegii mei, comunitatea din care fac parte. Oameni care s-au oferit voluntari, oameni care au pus umarul. De aici pleaca insanatosirea mintala a unui grup de oameni, de la gestul retributiv, reparator, de la restabilirea nordului geo-magnetic. N-ar fi nevoie sa moara copii arsi, imi zic, pentru ca o comunitate medicala sa-si faca bine meseria. Nu e nevoie de calamitate pentru ca mintea omului sa faca pasul inainte spre emancipare, si intelect. Iar cand, in pofida oricarei oranduiri universale, secera cade, exista inca privilegiul de-a contempla raul dimprejur, si strambul dimprejur, si aberatia alegerilor noastre, si sa incepem un lung drum inapoi catre bine, si oranduiala, si functionare normala.

Voi mai scrie, sper, despre asta saptamana viitoare. Sper sa am vesti bune sa va dau vis-a-vis de un proiect inceput, unul care nu s-a mai facut pana acum in Romania. Dar exista intotdeauna sansa unui inceput.

GD

26 thoughts on “Arza'i'ar focul

  1. lasand gluma la o parte, pe voi, comunitatea asta a doctorilor, de care esti asa de mandru in finalul scrierii de mai sus, nu v-au invatat la scoala de “placebo”? De “autosugestie” ai auzit, macar in pauzele dintre cursuri? Hai sa-ti zic io, inginer de profesie, cum functioneaza: vezi ca-ti putrezeste picioru’, te inchini la icoana ca sa te ajute Dumnezeu, pleci la doctor, iei reteta, vii acasa, cumperi leacul, te ungi pe picior cu leacul si mai spui o data, de doua ori sau de mai multe ori “Doamne ajuta!” Daca esti loaza, te bazezi doar pe leac. Daca esti alta loaza, te bazezi doar pe icoana. Omu’ destept se bazeaza pe amandoua. Pricipit dom’ doctor?😀

  2. (publicitate)
    Multumesc. Vad ca ai descoperit in comentariile mele o inteligenta si o prospetime care dureaza, si dureaza, si dureaza. Tinta lor este durerea. Sunt primele comentarii din lume cu eficacitate garantata 48 de ore. Acum, cu noile comentarii de doi litri, viata devine mai frumoasa. Sper ca, citindu-le in aceasta noua formula, cu molecule inteligente, vei deveni la fel de destept ca mine. Pentru ca meriti!😀

  3. priest groupie, vezi ca pe 26 luna asta vin la mare cu treaba.
    sa nu te puna ala necurat sa nu vii la o bere. sau a inceput deja postul craciunului?

  4. ar fi bine daca ar fi doar pe baza de CV😀 arborele genealogic, analiza sangelui, apartenenta politica, religioasa, rasa, sex etc etc… nu stiu voi, bucurestenii, beti bere asa una-doua care cu cine apuca??!

  5. noi, la oras, mergem in general la terase private, unde vin si alti oameni in afara rudelor noastre.
    nu stiu cum e la bufetul comunal de la sat, probabil in continuare nu au acces femeile si raspopitii😀

  6. ai nimerit-o, la noi la bufet femeile stau afara, n-au coraj sa patrunda, si cand mai vine cate unul sa intre il roaga frumos “ia vezi, al meu e inauntru? Spune-i ca a luat foc casa/a murit vaca/a disparut porcu’/au dat turcii”. Dupa o vreme, ala care a intrat iese iar si striga la muierile de afara: “Maricica/Frasina/Leana mai este?” “Este” vine raspunsul. “A zis Ion ca sa pleci in beep beep -tii si sa-l lasi sa-i tihneasca berea!”

  7. vezi ca prin partile alea apa are de doua ori mai multe molecule de hidrogen decit de oxigen, sa nu te imbolnavesti; mai bine bei bere.

  8. tracto, e cifrat mesaju’😀 acum “apa” e “la butoaie”… ia sa vedem daca dezlegi ghicitoarea: bem apa la butoaie si mancam mazare pe windsurf😀

  9. andreanum, am primit mesajul de la tracto, multumesc de invitatie dar se anunta un weekend neasteptat de incarcat si cred ca ne vom rata😦 dar lasa ca mai sunt zile

  10. rade ciob de oala sparta😀
    parca nu as sti scopul berii😀 nu v-a mers!
    De fapt ar fi fost mai simplu sa ma rogi sa nu mai comentez contra ta si nu sa-mi trimiti jertfe feminine😀😀😀

  11. Ca sa zic asa pe asta ai cumpanit-o mult. Si-apoi nu cred eu ca Andreanum e ușor sacrificabila, ba mai mult aveam emoții pentru tine🙂
    G

  12. parca o vedeai, ca in thrillere, cum se ridica de pe altar si-mi infige pumnalul, spune drept😀
    oricum, nice try😀

  13. acu’ pricep…te-ai gandit ca din vorbe ma face :D:D:D:D:D
    verba volant comentariu ramane.

  14. “tinerii patriei ar trebui sa stea mai mult in biblioteci decat la terase sau cluburi” Emil Boc, premierul Romaniei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s