Decenta in scaun cu rotile

Guvernul Romaniei, prin persoana ministrului educatiei, tineretului si sportului, si-al cercetarii in acelasi timp in fundul bobului de ovaz, o fi monocotiledonat, of fi dicotiledonat, a hotarat recent ca toate celalalte Academii inafara de cea “Romana” sa nu mai primeasca finantari de la stat cu exceptia a ce produc ele. Apoi a cumparat papusi cu handicap de 9 milioane de lei noi . Logica este la indemana si unui prescolar, anume ca minorii fragezi, cu mintea neteda si predispusi la traume psihice (la tot pasul) ca doar asa zice si domnii psihologi, se vor acomoda la ideea ca viitorul le aduce din ce in ce mai multi colegi cu dizabilitati neuromotorii. Si-asa mai bine o iau din pripa. Urmeaza papusile de etnie roma, papusile gay, papusile de alte orientari religioase sau (piei Satana!) papusile necredincioase; papusile doctor in Romania, papusile politist la Baicoi si, nu in ultimul rand, papusile functionar public. Sa stie omul la ce-o sa stea la cozi, si sa inceapa intr-un fel ludic, adica asa, in joaca, la sanchi, copii vreti sa va spun o poveste? A fost odata ca niciodata un om pe care l-a calcat trenul si azi merge intr-un carut. Sfarsit.

Ca un prost arunca o piatra nu-i nimic. Ca alti douazeci se arunca sa o scoata, de-aici incepe odiseea anilor recenti intr-o tara care afirma, cu entuziasm, suntem tampiti sa traiti! Bine? Evident domnul cu funia s-a acoperit anume ca proiectul e “din bani europeni”. Adica statul nu da “decat” 4.5 milioane de lei noi, adica peste 1 milion de Euro pentru ca Goguta din Cosereni sa afle cum e cu handicapul. Provocarea este de la cine va invata cum e cu handicapul cata vreme acelasi minister a hotarat, in frunte cu onoratul nostru conducator, ca profesorii sunt materie dispensabila si-atunci sa plece. Sau sa stea. Pe salariu de 150 de Euro pe luna. Ca asa e la tinerete, poti sa te descurci, iti mai iei un job (n’est pas, monsieur le president?), mai dai o meditatie, mai culegi o coacaza, o mai vinzi la piata, daca esti femeie (fara handicap, atentie) iti gasesti barbat cu bani, daca esti barbat de ce dracu’ te-ai facut profesor, ca e treaba de muiere. Nu e o aruncatura departe de cu piatra sa sugerezi ca acesti copii vor invata despre handicap prin jocul cu papusile sold la sold (shoulder to shoulder) cu educatorul lor sugestibil, si carele probabil va avea acelasi moment Kodak adica, ioi, vorbeste maimuta.

Alunecam, onctuos, in dementa. O dementa a deciziilor strambe si vesele, nepasatoare. O dementa a prejudecatilor si-a ofensei sublime, anume hm, cum rezolvam noi problema discriminarii in Romania, faptului ca injuram cu sarg tot ce prindem, tigani, unguri, poponari, drogomani, si da-i dracului si pe profesori, si pe doctori, si pe politisti, si pe politicieni, si pe ma-ta care mai citesti? Simplu. Hai sa ii incurajam sa se exprime ludic, si cand merg acasa sa-i intrebe mama si tata ce-ai facut azi la gradi ? Ne-am jucat cu papusi handicapate. Vorbeste frumos, magarule! Da’ de ce ca asa le-a zis si doamna educatoaresi uite, n-aveau maini/ picioare/ locomotie! Oare care dintre papusi va supravietui, sau va deveni o fan favorite? Papusa cu inima de tiganca? Papusa cu urme de ace la incheieturi?

Onoratul ministeriabil ar fi facut bine sa-si aduca aminte de vechiul banc politistic despre cum se planteaza brazii. Anume cu verdele in sus. La fel si domnia sa ar fi putut investi – zic si eu carcotas – niste sume de bani in oameni care sa evalueze interventii alternative la scoala, si acasa, si in primul rand ar fi contabilizat o nevoie de materiale in aceste bune stabilimente de sanatate si educatie; anume ca eu, parinte, NU am nevoie ca tu, stat, sa-mi cumperi jucarii la copii cata vreme tu, stat idiot si cretin, nu-mi mai dai nimic pana atunci adica nix medicamente gratuite in sarcina, nix resurse la nastere (ba chiar din cand in cand imi si explodezi copilul cu tot cu maternitate), si-apoi zero resurse pentru mama (citat, din nou, din clasici in viata, anume ca daca te-ai hotarat ca te faci parinte trebuie ca ai si cu ce sa-l cresti, spunea un anume capitan de vas). Te trezesti, culmea, sa-mi inveti copilul cum e cu discriminarea tocmai TU, stat bolnav? Dar tu nu ma descriminezi pe mine, si pe toti actualii, sau viitorii parinti? Ce decervelati functioneaza la guvern ca nu sunt in stare decat sa estimeze viata unui om la 2000 de lei, sau sa reduca sanatatea mintala a unor copii la papusi cu retard? Nu vrei sa facilitezi accesul, ma gandesc si eu asa, om sarman cu ochii praf de la statu’ prin carti, la servicii de sanatate bazale ale acelorasi copii carora vrei sa le infigi un Barbie pe gat sa-si tina gura?

De cand traiesc nu mi-a fost dat sa vad o adunatura de dobitoci mai consistenta, mai concertata, si in cele  din urma mai descumpanitoare. Anume ca spre deosebire de alti dobitoci acestia nu au insight, au convingeri si cu Dumnezeu inainte, vantul bate de la pupa, ziua linge, noaptea linge, dimineata linge iara. Ce mi se pare, mai departe, aberant este ca totusi cand testez realitatea, cand ma uit imprejur, cand vorbesc cu oamenii din reteaua mea de egali despre oamenii din reteaua lor de egali aflu ca, in buna majoritate, dar parcelar, cetatenii acestei tari au minime cunostinte intelectuale. Le spun de “bun simt”. Carevasazica acesti oameni pot sa verifice, unii cu ceilalti, ca sunt guvernati, administrati, de o minoritate de incompetenti cu foarte mult tupeu, foarte putin respect pentru functia in care au ajuns, determinati poate sa o dea cotita, sau sa faca si ei “ceva bun” dar in rest pas. Si dupa aia?

Pai dupa aia nimic. Bine.

Dupa aceea continuam sa ne traim vietile, sfiosi si in tacere, ca nu se fluiera in biserica. Aceasta biserica ne invata de bine, de diverse sarbatori si influenta lor asupra narodului (narod, in original, e popor in slavona, pardon, exista si un website narod.ru, de exemplu), de cum ii fentezi pe vecinii de trafic sau de competetie in afaceri/ cariera/ amor, si daca poti sa o calci pe mama-ta pe cap in proces fa-o fara remuscari, are ceafa groasa. Si daca poti sa-ti bati nevasta, da-i drumul, femeile din Romania sunt focoase si rezistente la intemerii; si daca poti sa bei, bea, alcoolul n-a omorit pe nimeni. Nici fumatul. Nici obezitatea. Sunt toate basme. Noi credem in Dumnezeu dragutul care ne salveaza de hipertensiune si ne fereste de contaminarea cu sange impur, fie ei tigani, unguri, sau alte natinalitati conlocuitoare. Dumnezeu dragutul ne invarte planeta Pamant in directia de-o doreste dansul, tot el ridica soarele pe cer si luna, sora cu soarele care e ca un banut de aur dar numai cand vrea ea, si nu stim de ce are patrare ca doar no fi umbra pamantului proiectata asupra-i. Nu. Si tot Dumnezeu dragutul o sa ne dea de mancare, si caldura la iarna, ca noi de la Iov incoace stim ca aceste incarcari bovine asupra-ne au un sens, si-o directie, si de traim si de-om muri rasplata noastra mare fi-va in ceruri.

Suntem mergatori cu duhul, unii dintre noi, dar Doamne rau mai suntem statatori cu mintea.

Un copil invata ce este acela “ban”, la ce foloseste, si care este valoarea banului, undeva catre 8 – 10 ani. Bine, el stie mai din vreme forma banilor, semnificatia lor, faptul ca banii iti cumpara diverse lucruri, dar ca de exemplu nu cresc in copac sau nu-i fabrica tata in dormitor. Le spunem povesti cu banul muncit, cu ursul pacalit de vulpe, cu ocaua lui Cuza si-alte minuni de gen cu scopul declarat de-ai raporta, corect, la ochiul dracului astfel incat sa nu le fie de deochi. Or eu suspectez ca multi dintre oamenii care azi taie chitante au un IQ financiar sub 50, anume un retard moderat, spre sever, in domeniul aferent. Da, in aceasta paradigma inteleg cum un cretin ar putea sustine ca toata lumea e cretina, si hai sa ne jucam cu totii cu papusi ca doar tara arde. Dar nu ma simt obligat sa ader la asa ceva.

Nu e un gest de eroism sa vina ziua in care vei fi covarsit de prostie ambientala, si tu sa spui “e o prostie”. E doar un gest de decenta. Decenta in scaun cu rotile.

G