Treisprezece intrebari

Lui Dickens, scrie Chesterton, nu ii displacea argumentul acesta, sau celalalt, despre opresiune. Lui ii displacea opresiunea pe de-a intregul. Ii displacea o anume privire pe figura omului atunci cand se uita de sus la seamanul lui. Si-acea privire este singurul lucru de pe lumea asta cu care trebuie sa ne luptam, intre aici si focurile iadului.”

Rabbi David Wolpe – On Faith Panel (WP)

M-am hotarat ieri, dupa ce-am constatat cu regret, la sfarsitul muncii, ca am aruncat prea putina cenusa pe rezultatele studiului STISOC, sa ma intorc asupra rezultatelor acestuia intr-un format mai larg. Cine este STISOC, ma veti intreba. STISOC e un acronim care, precum in bancul cu Terente, in forma erecta se citeste Stiinta si Societate (StiSoc), Interese privind cercetarea stiintifica si rezultate cercetarii. Proiectul face parte din agenda mai larga de dezvoltare a Ministerului de Resort Roman care, in colaborare cu Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie, Autoritata Nationala pentru Cercetare Stiintifica (da, stupoare in sala, exista si o astfel de autoritate), si Arhiva Romana de Date Sociale s-au gandit ca ne trebuie o aliniere la Eurobarometru si in domeniul cunoasterilor de stiinta. Pe site-ul proiectului exista un raport extrem de detaliat, peste 80 de pagini, care ne situeaza, mutatis mutandis, la coada plutonului. Si saraci, si condusi prost, si idioti pe deasupra. Pai sa nu plangi? Sa nu suferi? Sa nu pleci cat mai departe de tara asta e dobitoci? Ce ofensa adusa insa mamelor tuturor acelor copii care au vrut sa mearga la scoala sa invete despre uraniu, si plutoniu, astronomie si legea lui Coulomb, si-a lui Ohm, esti om cu mine daca sunt om cu tine (sau invers?), cat face pi patrat pe raza cercului sau la ce e bun un antiseptic, anume ca acum, dupa ce-am inchis scoli si-am desfiintat posturi de profesori, si ne-am batut joc 20 de ani de educatie, constatam “ingrijorati” ca prolifereaza idiocratia.

In ante scriptum la urmatoarele, si o spun aici raspicat, ce porcarie sa scrii 84 de pagini in concluzie la 13 (treisprezece) intrebari! Caci atat le-a luat acestor domni sa concluzioneze ca sunt(em) analfabeti stiintific.

Dar am sa incep cu lucrurile bune. Acest studiu, carevasazica cercetare, carevasazica ancheta sociologica, s-a concentrat pe un “esantion stratificat multistadial probabilist”. Formularea in sine iti taie respiratia odata ce realizezi ca oamenii au stratificat (dupa ce, nu stim?) in mai multe faze (multistadial, ca doar nu le-o fi iesit de prima oara) pe baza unei ecuatii de probabilitate (probabilist) cum ca asa e si la scala nationala. M-am chinuit, n-am gasit substrat pentru nici unul dintre aceste cuvinte, recte NU stiu dupa ce au stratificat, NU stiu cate faze aufost, NU stiu care e ecuatia de probabilitate. Dupa multe dificultati am gasit, la coada documentului, precizarile metodologice, anume ca “tinta” esantionului a fost de 1200 de chestionare la “orase si sate” (nu stim care, unde, cum, cand), iar metoda in sine, de esantionaj, a fost asa: (sa ne radem cu Stan si Bran)

“Sat-centru de comună – prima adresă se va alege în primul imobil aflat lângă primărie, în partea stângă a acesteia.”
“Sat-periferic (sat component al comunei în care nu există primărie) – se porneşte din marginea satului venind din direcția centrului de comună şi se alege prima gospodărie de pe partea stângă a drumului principal”
Acum sa ma bata Precista dar eu nu inteleg rationamentul, LOGICA prin care cineva a stabilit ca reprezentativ pentru Romania e omul care sta in centrul satului (unde, apropos, de obicei e biserica cu tot cu casa parohiala, cantorul, mai sta si vreun tsarcovnic) si-apoi la satucurile format catun, pe coline, se ia prima gospodarie de pe partea stanga a drumului principal. Oricum e suficient de aberant incat sa tina apa. Dar nu va fie teama, anomalia de abia acum incepe, principiul “multistadial stratificat probabilistic” (inversiunea imi apartine, caci e mai decenta) inseamna asa:
La fiecare adresă se aplică un chestionar cu un singur membru al gospodăriei, ales din rândul persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, care fac parte din gospodărie. Din cadrul gospodăriei va fi aleasă persoana a cărei zi de naştere urmează să fie sărbătorită la data cea mai apropiată de luna/ziua în care se desfăşoară cercetarea. Dacă persoana care îndeplineşte criteriul de selecție nu este în gospodărie la momentul vizitei operatorului, acesta va stabili o altă oră şi zi la care va reveni pentru a completa chestionarul. Daca persoana care indeplineste criteriul de selectie lipseste pentru mai mult timp din gospodarie se va alege persoana a carei zi de nastere se sarbatoreste la data imediat urmatoare.
Mie asta imi suna a gogomanie, sa imi fie cu iertare. Era mai simplu sa imi fi spus “am dat chestionarul fiecarui adult care se intampla sa fie acasa la ora la care am sunat la usa”. Si cum in tara asta o minoritate de oameni alfabetizati stiintific inca mai trudesc pentru sudoarea fruntii lor exista o sansa ca repondentii, in buna lor masura, erau prin curte TOCMAI pentru ca erau tampiti. Dar ma grabesc cu concluziile. Hai sa mergem pe firul apei si sa intelegem ce-au facut investigatorii odata ce au esantionat esantionul, si-au stratificat stratul. Le-au dat 13 intrebari oamenilor si i-au rugat sa-si dea cu parerea daca e adevarat sau fals:
1. Antibioticele distrug atat virusii cat si bacteriile
2. Genele tatalui sunt cele care determina daca copilul va fi o fata sau un baiat (scuzati cacofonia, e din original)
3. Laserele functioneaza prin concetrarea undelor sonore (laser, frate!)
4. Toata radioactivitatea provine din activitati umane
5. Laptele radioactiv devine sigur pentru baut prin fierberea sa
6. Primele fiinte umane au trait in aceeasi perioada cu dinozaurii
7. Electronii sunt mai mici decat atomii
8. Fiintele umane, asa cum le stim noi, au evoluat din specii stravechi de animale
9. Pamantului ii trebuie o luna sa inconjoare soarele
10. Soarele se invarte in jurul Pamantului
11. Centrul Pamantului este foarte fierbinte
12. Continentele pe care traim se misca de milioane de ani si vor continua sa se miste si in viitor
13. Oxigenul pe care il respiram provine din plante
Onorata audienta, va rog, luati-va un moment de cumpatare. Inchideti ochii, deschideti mintea, si-apoi repede deschideti ochii sa nu se inchida mintea la loc. Sunt indignat pana peste poate de inexactitatea unora dintre intrebari (omul nu a evoluat din specii STRAVECHI, mocofanilor! iar oxigenul pe care il respiram NU provine doar din plante) care impieteaza logica elementara prin finalitatea lor, a la Radio Erevan (e adevarat ca Ivan Ivanovici a primit o Volga de ziua lui? Radio Erevan raspunde…), pana la (limita) false prin propunerea afirmativa, anume ca unele antibiotice au actiune bactericida si viricida, altele bacteriostatica s.a.m.d. Atata timp cat, spune logica, ai o exceptie de la propunerea care infereaza “intotdeauna” raspunsul nu poate fi decat fals. Or la cel putin 3 dintre intrebari (adica 23.1% din chestionar, ca sa para mai umflata cifra) situatia e flagrant aidoma.
Gogoasa maxima, insa, este ca in urma unei astfel de aberatii sa tragi concluzia ca “romanii” au un “deficit cognitiv” (?????) nici mai mult nici mai putin stiintific! Dat fiind ca nu stim ca antibioticele nu se dau in viroze respiratorii (inexact, apropos, viroza respiratorie schimba dinamica cililor vibratili si datorita florei bacteriene din gat, din gura, datorita cariilor dentare si-a mucilor trasi viguros caile respiratorii se supra-infecteaza, deci DAI antibiotice in viroze respiratorii) vom concluziona rapace ca “romanii nu au cunostinte medicale”. Acum, departe de mine sa nu speculez, ca medic, acelasi lucru, dar nu sistematic, in urma unei analize statistice. Dansii ce fac aici este PSEUDO-stiinta, adica mai rau decat sa iti dai cu parerea. Pun, in spatele unor opinii preconcepute, un chestionar menit sa confirme ipoteza de lucru si nu sa o cerceteze, anume “nu-i asa ca romanii sunt prosti? Wow, fii atent, chiar avem dreptate!”. E un algoritm rusinos de prost, e o metoda defectuoasa si, astazi, ma vad obligat la randu-mi sa fac pasul inapoi de la propriile mele citatii ale rezultatelor acestui proiect odata ce am avut acces la raportul final.
Ca nota de subsol, domnilor, si Europa, in general, are tembelii ei in materie de cercetare; “intrebarile” pe care oamenii le pun sunt derivate dintr-o curicula scolara, cu un anume grad de penetranta, pe un anume esafod de promovabilitate etc. Analfabetismul stiintific nu poate fi evocat decat in conditiile unei bune evidente a acoperirii educationale pe grupe de varste, si pe zona geografica. Ce relevanta are daca badea Gheo de la Capalna a auzit de lasere sau de bosonul Higgs? Ce logica va anima, mai oameni buni, sa constatati ca in Romania exista creationism? Acum eu sunt evolutionist, lucru stiut si langa care raman, dar astazi iau partea creationismului, anume ca nu e totalmente “analfabet stiintific” sa nu inghiti pe nemestecate formule magistere cum ca omul “se trage din specii stravechi”. Sa va fie rusine, sunteti oameni de la universitati si v-ati pus logo-uri in capul raportului, si-ati invocat si “autoritatea” nationala de cercetare. E une bataille de jeu, domnilor, nemaivorbind de faptul ca indiferent daca mergi, sau nu, pe tangenta pana la capat tot ramai cu intrebarea: “asa, si?”
Adica sa presupunem ca aveti dreptate, si doar 15% dintre romani sunt “alfabetizati stiintific” adica au raspuns la peste – sa zicem – 8 din cele 13 intrebari. Sa zicem. Ei si ce? Exista studii care spun ceva despre esantionale studiate, si-apoi sunt studii care spun ceva despre autorii care le-au scris. Mie, acum, in timp ce scriu aceste randuri imi rosesc obrajii, ca unul care a publicat, si publica, alaturi de alte nume in psihiatrie, anume ca de fiecare data cand a venit vremea sa emit concluzii la propriile mele rezultate ne-a luat mult, foarte mult, poate cel mai mult sa alegem cuvinte cu delicatete, sa nu sune final, sa nu sune adevar absolut, sa lasam si pe altii sa verifice ce-am scris noi, sa replice metodologia, si sa valideze inependent ce-am gasit noi. Mi-am facut de zeci, sute de ori propriul proces de metoda, anume ca am stiut ca nu e perfecta, am stiut ca nu exista esantionaj care sa nu dea rateu, iar cand vorbesti de o populatie, oricare ar fi ea, scuipi si in san sa nu stigmatizezi, domnilor, sa NU stigmatizezi! Or ce face acest imputit de raport? Aud? Se iau 1200 de oameni, care din centrul comunei, care din prima casa pe stanga, care de la parterul blocului din intrarea Mantuleasa care era acasa la ora 14 cand am ajuns noi acolo, il intrebam daca laptele radioactiv mai e radioactiv dupa fierbere, omul isi da cu parerea si gata, avem o imagine despre ALFABETISMUL stiintific al Romaniei?
Hai sa ne intelegem. Cate scoli? Cate biserici? Sunt curios care e rata analfabetismului stiintific in zone acoperite educational vs cele neacoperite educational. Oare, daca nu sunt diferente, mai avem nevoie de scoli sau lasam omul sa aprofundeze prin “scoala vietii” ca avem tectonica a placilor sau ca oxigenul vine din plante? Sa-l lasam sa reinveteze roata? Sa faca focul prin frecarea betelor? Vom lasa omul sa salbaticeasca odata ce l-am salbaticit destul?
G

4 thoughts on “Treisprezece intrebari

  1. Wow, multumesc de trimiterea la Festinger! Disonanta si dismetria cognitiva sunt concepte cu mare relevanta in munca mea din ultimele luni.

    Astazi am avut o mare, mare bucurie. Pacienta mea care a venit acum 2 saptamani la mine, ale carei ganduri erau “galbene” si mi-era teama sa nu ma sune sa-mi spuna, stii s-au inrosit si-acum se fac negre, cand am intrebat-o la sfarsit “ce culoare au gandurile tale” mi-a raspuns stii, de cateva zile nu mai am ganduri de-alea.

    G

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s