tin minte cum, cind eram copil, bunica-mea imi dadea 20 lei si ma trimetea la piata, de unde ma intorceam cu 5 kile de cartofi, 2 piini, 3 sticle de lapte, juma’ de kil de brinza, 10 pliculete de ceai si 6 oua. si imi mai raminea si rest, de care imi cumparam io ce voiam. acum nu mai poti face asa ceva, au bagat astia camere de securitate peste tot.
andreanum & co
provincialii sufoca capitalistii. provincialismul e un mod de viata. capitalismul se invata
andreanum & co 
asa e, sunt nostalgica, cu 20 de lei luai si 2 sifoane la cosulet de sirma, proaspat acidulate cu capsule, si o sticla de sirop plus ceva salam victoria si tot raminea de ceva oranjade la plic.
Dar da, de cind a evoluat tehnica nici nu mai exista sifoane si nici oranjadele nu mai e ce a fost. Acuma vine camionul cola-coca si zboara cu mos craciun pe cer.
da tracto, si eu imi cumparam de rest ce vroiam. De la libraria de peste drum de scoala 😀 Erau pe rafturi, unul langa altul 😀 Mai am si acum, o sacosa plina…
Profit de ambianta incarcata de serenitate pentru a va transmite d-voastra si tuturor cititorilor d-voastra, Sarbatori Fericite si la multi ani. Spiritul Craciunului sa va insoteasca pretutindeni, acasa, in lume, pe blog, in suflet, iar anul nou sa va aduca tot ceea ce va doriti. Cu drag, al dv. dl. Goe.
La multi ani si tie, dle Goe. Sa ai un an frumos si bun si plin de prieteni buni.
a.
urarea mea pentru andreanum.org e ca nasterea Domnului sa va fie cu folos. Doamne ajuta! Craciun fericit!
sandu, profit si io de titlul postului si de faptul ca-s admin si sterg cuvintele pline de raha… tilc ale mitropulimii sale bartolomeu. de ce? pentru ca nu suport asa ceva, eu, citeodata, sint foarte posedat. cind o vorbi direct dumnezeu poate am sa accept citarea, si asta numai daca le zice dupe inima mea, dar pina atunci tine departe de mine (cel putin) vorbele de duh ale tuturor profitorilor si imbuibatilor pe spinarile credulitatii altora. noi putem gindi cu capul nostru; pe cei care nu-s in stare de asa ceva ii invit sa se care pe ortodoxie.ro sau aiurea. io urez tuturor minte pe masura mileniului 3.
chiar mi-era dor de puseurile tale de sef. Recunoaste, in organigrama de la job nu mai e nici o casuta sub tine 😀 Nu-i nimic, te poti desfasura aici, posedat scump si mintos ce esti tu 😀 Taie, e moca.
iar mie imi era dor sa te vad victimizindu-te dupa ce scuipi agheasma pe peretii proaspat zugraviti ai unei sinagogi si te ia rabi la trei pazeste :))
Rabi tracto? 😀 😀 😀
Alah! Alah!
sandu, nu-s deloc puseuri de sef, sint doar reactii reflexe de aparare impotriva unui concept anacronic, impotriva fatarniciei oamenilor bisericii si a unor adepti ai lor, dar si un reflex de conservare a echilibrului mental si emotional in care traiesc. pur si simplu imi repugna si dau imediat reject la tot ce vine din sfera clericala, si cind spun asta nu ma refer numai la spusele lor, ci si la mirosul de statut sau nespalat, la sosurile din barba, la poalele pline de grasimea stearsa de pe degete si la privirile galbene de lacomie sau ciroza ale unor slujitori ai dumnezeului tau. aici nu e blog ortodox, noi vorbim cu pula si pizda, ba chiar punem si muzica diavoleasca; daca te rezumi la parerile tale si nu mai vii cu povete, pilde si invataturi religioase o sa-ti stea comentariul acolo unde l-ai pus. ti-am mai spus asta, eu stau bine cu memoria.
ca sa rezum o lupta absurda ce tine de citeva luni de zile: daca vrei sa fii inteles, fa un mic efort si pricepe ca nu sintem toti ca tine, incerca sa-i intelegi si tu pe cei din jur. respecta-mi convingerile, nu mi le mai macula cu tot felul de aberatii preluate din vorbele sau viata mai stiu eu carui bolnav mintal de atunci, sfintul de azi. pe mine nu ma intereseaza ce cale ti-ai ales tu atita timp cit nu incerci sa mi-o deviezi pe-a mea. ca sa ma raportez la gaura de colac prin care ne analizezi tu pe noi (desi tu crezi ca tii in mina un microscop): tu nu esti cel care ma va aduce pe mine pe calea cea buna, ci esti cel care, prin insistenta surda de care dai dovada, ma vei indeparta pentru totdeauna de ea. daca tu crezi ca sint inca in cautarea caii cele bune, te rog din suflet: lasa-ma sa mi-o gasesc singur. mai direct de atit nu pot sa ti-o spun, daca te superi pe mine macar apreciaza-mi sinceritatea.
tractoristu, pentru ca am fost candva prieteni iti promit ca n-am sa te mai deranjez deloc si am sa ma tin departe de blogul vostru dar si de tine personal. In amintirea vremurilor frumoase iti spun un sincer adio. Nu-mi place ce ai devenit si regret din adancul sufletului ca ne-am reintalnit peste ani stricand astfel niste amintiri deosebite. Imi va fi invatatura de minte.
sandu, mai mult ca sigur ca ai inteles gresit; cind am spus “bolnavul mintal de atunci, sfintul de azi” m-am referit strict la cei ale caror invataturi si spuse le iei tu astazi de bune pe nemestecate. comment-ul meu nu te caracterizeaza in nici un fel pe tine (doar la un punct se refera la insistenta de care faci risipa), ci doar descrie ceea ce simt eu despre situatia de fata. daca tu crezi ca rezolvarea sta in a rupe relatia, in loc de a face un minim efort de-a ma intelege, atunci eu am miinile legate si sint fara grai.
nu blogul de fata iti va arata tie ce am devenit; daca tu ma judeci, ca persoana, prin prisma blogului, atunci ma vad iar cu miinile legate si fara replica. as putea emite foarte usor aceeasi judecata despre tine cind spui ca nu-ti place ceea ce am devenit, dar n-am s-o fac pentru ca nu sint defel usuratic si “cine sint eu ca sa judec pe altul?” acum intelegi ca fiecare dintre noi percepem ceea ce se intimpla in jurul nostru prin propriul set de valori? eu nu te judec pe tine, tu de ce o faci? si de ce insisti sa-ti impui setul tau de valori in fata mea?
scopul blogului de fata se inrudeste cu “having fun”; insa, in momentul in care fun-ul dispare din cauza cuiva care impinge lucrurile prea departe, lucrurile pot lua si intorsaturi mai ciudate. depinde doar de noi ca sa facem diferenta dintre “fun” si lucruri serioase, lucruri care nu merita expuse si comentate cu si de niste identitati virtuale pe care, de multe ori, nici nu le poti asocia unui chip.
eu atit am avut de spus si nu sint de acord cu ruperea relatiei. tu faci cum iti dicteaza sistemul tau de valori.