E pur si muove

Acesta este un text pe care l-am inaintat redactiei EvZ pentru a fi publicat. Il consider mai mult decat un drept la replica, il consider o chemare la bun simt.

 

Randurile care urmeaza fac referire la articolul recent din Evenimentul Zilei „Despre pacatul sinuciderii” semnat de Florian Bichir. Le scriu nu ca unul amator de-a critica „pravilele” practicate de religia crestina ortodoxa in 2011, ci ca suicidolog, adica psihiatru cu supra-specializare in comportament suicidar. Imi asum o pozitie de expertiza si sunt pregatit sa elaborez pe marginea fiecaruia dintre argumentele pe care le prezint in urmatoarele, daca va fi nevoie.

Sa clarific, avant la lettre, motivatia de-a combate formula sinucidere = pacat. Ofertantul de religie spune asa: Dumnezeu a dat suflet omului, Dumnezeu a dat viata, omul nu are dreptul sa o ia, este stipulat in regulamentul X, Y si Z de catre autoritati incontestabile, adica Iisus Hristos si Dumnezeu insusi prin Decalog. Mai mult, lucru mentionat de domnul Bichir in articolul sau, animalele nu se sinucid, dovada ca doar omul, care poseda suflet, este „tentabil” de acest pacat caruia ii pica prada. Dincolo de retorta implicita propozitia comporta o doza de adevar, dar si de absurd. Suicidul dintr-o perspectiva cognitivista, adica a mortii planificate de propria mana, presupune o abilitate de a avea in „interiorul” mintii o apreciere asupra ce inseamna viata, „darea” si „luarea” ei. Or un oricare animal, cu exceptia omului, nu poseda o teorie a mintii atat de elaborata incat sa isi defineasca viata ca obiect abstract, si deci luarea si darea ei.

Pe de alta parte, omul impartaseste toate genele lui, tot materialul lui ereditar, cu oricare alta fiinta vie intr-o masura oarecare si deci partajeaza si o „bucata” de suflet cu restul vietatilor. Daca spui ca „doar” omul are suflet, adica univers interior abstract, adica o minte in minte, dar doar omul, te afli deja intr-un loc periculos pentru ca asta inseamna ca un caine, sau o pisica, sau o ciocarlie nu au deloc suflet, si atunci de fapt lipsa sufletului lor prilejuieste absenta suicidului; carevasazica si omului, daca i-am „lua” sufletul, l-am vindeca de suicid caci n-ar mai avea ce ucide.

Dincolo de argumentul epistemologic vine insa si cel cronologic. Pravila de la Targoviste sus invocata de domnul Bichir si des intalnita mai ales cand religia e chemata sa remarce despre comportament suicidar, dateaza de la jumatatea secolului al XVII-lea, mai exact 1652. Un reper istoric rezonabil pentru a plasa un astfel de codex in starea Europei la acea vreme este probabil Galileo Galilei, care murise cu 10 ani inainte; cu alti aproximativ 10 ani inainte avea loc legendarul dialog cu Inchizitia in care i se cerea sa admita ca Pamantul, si nu Soarele, stau in centrul Universului creat de Unul Dumnezeu la care Galilei raspunde, exasperat, e pur si muove, adica „si totusi se misca”, adica Pamantul totusi graviteaza in jurul Soarelui, si nu invers!  Putem admite ca intr-o astfel de configuratie a lumii sinuciderea, luarea vietii, tradarea legamantului cu Divinul, nu poate fi explicata intr-o altfel de nota decat cea religioasa, in care suicidul este sacrilegiu si deci merita pedeapsa cea mai severa. La epoca respectiva, cu aproximativ 200 de ani inainte de Philip Pinel si primii muguri ai psihiatriei, 200 de ani inainte de primul manual de psihiatrie romanesc scris de Alexandru Sutzu (Soutzo), 250 de ani inainte de Marinescu si seminala lui coloratie argentica pentru tesutul nervos, este rezonabil sa gandim ca paralela suicid = pacat se impunea ca cea mai plauzibila explicatie inafara uneia mai adecvate.

Suntem in 2011. E vremea unei explicatii mai potrivite. Cred ca Biserica Ortodoxa Romana are oportunitatea sa priveasca evidentele. Cred ca practicantul de credinta are prilejul sa evalueze realitatea si, in masura in care realitatea ii ofera un raspuns mai bun decat cel original, sa il admita.

Suicidul este o boala. Ca anumite boli inca pot fi considerate pacate de biserica nu caut sa dezbat aici, vreau doar sa prezint evidente pentru anterior numita afirmatie.

O boala recunoaste cateva caracteristici esentiale. In primul rand e vorba de manifestarea ei care e relativ stabila de la individ la individ; simptomele seamana intre ele; se deosebeste prin granite relativ clare de „alte” boli cu care se poate afla, sau nu, in asociere; are o reprezentare intr-o populatie geografica pe axele de timp si spatiu; si  poate cel mai important, este tratabila si/ sau curabila.

In reprezentarea unui model de suicid ca boala probabil primul mare adevar e ca suicidul este o afectiune in buna masura genetica. Evidente despre un astfel de adevar incep acum 25 de ani in munca lui Jan Egeland cu familii Amish in America de Nord. Egeland a observat ca printre minoritarii Amish, populatii inchise genetic, in care membrii nu se casatoreau cu „straini” si deci pastrau un bazin genetic stabil de-a lungul a 5 – 6 generatii anterioare, suicidul nu era un fenomen sporadic, ci „agrega” in familii. Aceasta agregare familiala facea ca riscul de sinucidere a unui progen cu un parinte suicidar sa creasca, exponential, cu un factor de multiplicare de 4 – 5 ori. Aceasta calitate era independenta de practica laica si/ sau religioasa a adultilior Amish, crestini mennoniti a caror organizare – si aici ma intorc la pravila de la Targoviste – dateaza de undeva din aceeasi  perioada.

Evolutia cercetarii in genetica psihiatrica a explodat odata ce Mary Asperg a aratat, la cativa ani distanta, ca in lichidul cerebro-spinal al persoanelor moarte prin suicid exista niveluri scazute ale unui produs de metabolism al serotoninei. Pentru prima oara, dupa munca lui Egeland, cineva facea trecerea de la o ipoteza ca suicidul e o boala genetica la un posibil mecanism biologic care sa explice o astfel de agregare. In interiorul a 10 ani, in perioada 1990 – 2000, literatura a beneficiat de o crestere exponentiala a analizelor genetice pe acele structuri responsabile de sinteza, si metabolizarea monoaminelor (adrenalina, dopamina, serotonina). Toate au aratat ca in creierul persoanei care se sinucide exista o anomalie genetica semnificativa, omniprezenta, in gene responsabile de functionarea lobului frontal & temporal care genereaza alterarea dispozitiei, tulburare de somn, comportamente impulsiv-agresive pe termen scurt si exitus prin autoliza, adica tentativa de sinucidere. Acest model teoretic a putut fi replicat in conditii de laborator si extins, in ultima decada, si la alte componente ale functionarii creierului, anume sistemul glutamatului si al poliaminelor.

Laboratorul din care fac parte, Grupul McGill de Studii asupra Suicidului (MGESS), din cadrul Universitatii McGill, Montreal, Canada, este unul dintre cele cinci agreate  pe mapamond de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru elaborarea unei intelegeri sistematice asupra bazelor neurobiologice ale suicidului. In ultimii 10 ani Grupul MGESS a publicat peste 150 de articole in jurnale de prestigiu in care am aratat ca a) 95% din persoanele care se sinucid sufereau de o boala psihica diagnosticabila la momentul decesului; b) virtualmente toate persoanele moarte prin suicid aveau o dereglare in functionarea genelor pentru serotonina, adrenalina, dopamina, dar si altele cum ar fi gene pentru leptina, pentru receptorul pentru corticotrofina, gena trkB implicata in influxul de calciu rapid astrocitar, sau SSAT, responsabila de moartea prin apopotoza a anumitor celule, c) mecanismele cele mai probabile prin care suicidul se transmie pe verticala, la copil, sunt legate de trasaturi impulsiv-agresive si rigide cognitiv; acestea la randul lor sunt determinate de reactivitatea la stress a individului respectiv.

Foarte important, toate aceste elemente apar independent de alte boli psihice si/ sau fizice, de etnie, rasa, orientare politica sau religioasa. Varietatea prevalentei suicidului in diferite populatii, de la foarte rar cum e la populatiile meridionale la relativ des cum e in populatiile ugro-finice (Ungaria, Finlanda), tine de expresia acestor gene in aria respectiva.

 

Nu ma astept ca Biserica sa inteleaga, pe nemestecate, ce este acela un polimorfism al transportorului pentru 5-hidroxi triptamina. Nu ma astept ca Biserica sa inteleaga ce inseamna neuroticism. Ma astept ca Biserica, intr-o epoca departe de Evurile Negre, sa-si reciteasca acele pargrafe de pravila care sunt rusinoase prin ignoranta lor, prin cruzimea pe care o arunca in randul unora pe care-i imparte la mijloc, sau la margine de cimitir. Devreme ce „boala mintala” este o scuza pentru suicid, dar suicidul e pacat, hai sa admitem ca suicidul este o boala mintala si sa ii ingropam pe acesti oameni dupa buna lor contributie la comunitatea din care au provenit, nu ca pe niste ciumati. Imi pare ca suferinta, stigma, indepartarea supravietuitorilor din comunitate prin atitudinea ostila a Bisericii e o ignorare formala a realitatii de care am adus aminte, punctual, in cele de mai sus. In Romania, in fiecare an, se sinucid aproximativ 3000 de persoane. De-a lungul ultimilor 20 de ani de libertate sansele sunt ca au murit, prin suicid, cam 60 de mii. Fiecare din acesti oameni avea o familie care, in medie, numara 6 – 8 persoane. O jumatate de milion de oameni, in Romania, in ultimele doua decade numai, au fost afectate de suicidul cuiva drag.

In parcursul unei vieti aproximativ 75% din populatia sanatoasa se va gandi cel putin o data la sinucidere. Unul din 10 oameni va incerca, cel putin o data, sa se omoare. Suicidul este prima cauza de mortalitate prematura a omului tanar, a adolescentului. Calea finala catre suicid, depresia, afecteaza una din 3 persoane! Aceste cifre cu siguranta nu erau cunoscute la anno Domini 1600, dar sunt cunoscute acum. Ce va face BOR cu astfel de evidente? Cui le va lasa? Imi pare o impunitate cel putin la fel de mare ca cea care l-a fortat, pe Galilei, sa exclame „e pur si muove”. Asemenea am sa zic si eu despre o boala numita suicid, si totusi exista.

Gabriel Diaconu, MD, psihiatru, investigator asociat McGill Group for Suicide Studies, Membre associe CRISE (Centre de Recherche sur le Suicide et Euthanasie), lead analyst UNICEF.

17 thoughts on “E pur si muove

  1. Excelent, ca de obicei.
    Apropo, ma irita ca de la o vreme nu mai pot vota, ca nu-s “registered member” whatever that means…

  2. Acum trebuie publicat acest articol si de dat in cap la preasfintit..poate intra asa, ca prin citit ma indoiesc ca au sa inteleaga ceva cat de cat pana la ideea ca trebuie sa schimbe ceva in dogmele crestine.

  3. Excelent articol.
    Si daca imi permiti, as mentiona ca BOR ar trebui sa-si schimbe regulile si cu privire la copiii morti inainte de a fi botezati, copiii care se nasc fara viata si avortonii. Este o suferinta inimaginabila pentru o mama care a nascut un copil mort sa nu poata sa-l ingroape crestineste.

  4. Daca ii luam in considerare si pe sinucigasii cu furculita, tigara, paharul si cu drogurile, BOR o sa ajunga sa moara de foame, pentru ca de batranete moare chiar foarte putina lume, si inmormantarile sunt o sursa importanta de venit, nu?

  5. Pingback: polimedia.us/fain/

  6. religia nu va pieri atita vreme cit vor exista analfabeti. Si cum nr. astora e in crestere, religia va fi din ce in ce mai tare. Trist, dar am un feeeling ca asa e.

  7. Filosofic vorbind, suicidul ca posiblititate este garantia libertatii individului, si ca atare o chestiune mai importanta si decit Biserica, si decit un laborator oarecare (intre cele cinci agreate de-o organizatie oarecare) si decit disciplina psihologiei si decit medicina cu totul.

    Ca suicidul ar fi un comportament cu radacini in genetica e pina la urma banal : toate comportamentele omului precum si toate comportamentele in general au radacini in genetica fiintei de se comporta. De-aici si pina la a declara suicidul o boala, pe foarte subreda punte a teoriei ca boala e deosebirea de medie si cum majoritatea oamenilor nu se sinucid rezulta ca cei de se sinucid sunt bolnavi e un pas cam mare.

    Nu zic mare in sensul ca asa un pas ar schimba ceva despre comportamentul respectiv, ci pur si simplu pentru ca pune neaparat in discutie credibilitatea intelectuala al pasitorului. Daca-i pina acolo, majoritatea oamenilor sunt femei, asta nu inseamna ca barbatii-s ceva patologic (chit ca tot niste psihologi se ocupa si cu incercari de-a rationaliza parastiintific demasculinizarea tot mai pronuntata la care sunt supusi in special copii din lumea civilizata).

    Deci, ca sa simplificam : mi-e destul de clar ca unii dintre nebuni se sinucid. Imi pare naiva parerea ca toti cei ce se sinucid sunt nebuni.

    Sau ma rog, bolnavi, sa ne tinem de eufemistica, nu-i ca si cum ne putem permite sa fim barbati cit timp purtam halate albe si ne laudam cu agreerea cine stie carei organizatii irelevante.

  8. De ce sinuciderea e neaparat boala?
    Paote unii oameni au motive sa moara, motive reale.
    Altfel animalele nu se sinucid pentru ca la ele, atunci cand au motive sa vrea sa moara, chiar mor. Moartea fizica la ele coincide cu cea sufleteasca. La oameni poate ai conditii sa subzisti, dar esti mort inauntru…Iar cand ajungi sa vrei sa mori, parerea bisericii nu mai conteaza, adica ai o durere mai puternica decat instinctul de conservare, dar iti pasa de biserica?

  9. @Mircea, boala NU e deosebirea de medie, e mult mai mult de atat.
    Uite ce zice wiki🙂
    “In humans, “disease” is often used more broadly to refer to any condition that causes pain, dysfunction, distress, social problems, and/or death to the person afflicted, or similar problems for those in contact with the person.”
    Suicidul indeplineste toate conditiile astea.

    Gandeste-te ca oamenii astia salveaza vieti. Ei nu contesta posibilitatea de a muri si nu obliga pe nimeni sa ramana in viata impotriva vointei lor ci ii ajuta sa gaseasca o alta cale spre rezolvarea problemelor pe care le au, o cale care sa nu implice moarte. Macar pentru asta tot merita respectul tau.
    Stii, in lumea civilizata OMS chiar este o organizatie relevanta.

    @G., uite ca Mircea Popescu nu a inteles mare lucru, ba chiar nimic.

  10. Nici eu nu cunosc vreo chestie care sa fi murit din cauza timpului. Timpul e doar necesar pentru ca boala sa se declanseze si sa-si faca treaba. Moartea de batranete e un mit🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s