Prost sa fii, noroc sa ai

Expresia din titlu se refera la bulgarii care se ocupa cu pirtiile de ski si cu drumurile din Bansko, o localitate prezentata si vinduta ca fiind perla (yakk) skiului balcanic. Dar ea este o perla doar cita vreme este nepopulata: cind e full sezon e absolut oribil sa te depasezi prin orasel, atit pe schiuri, cit si pe jos sau cu masina, bicicleta, patinele sau descult. Si ca sa nu ziceti ca exagerez, am sa incerc sa va povestesc, fiindca exista niscai solutii de fuga si e bine sa stiti de ele.
S-o luam cu inceputul.
Am ajuns in minunata localitate pe 3 ianuarie, dupa-amiaza, de ziua mea. Obisnuita din alte parti cu economisirea timpului in favoarea activitatii placute a schiatului, dupa ce ne-am cazat si am aflat unde e camera de schiuri si cum se ajunge la pirtie, am purces la o sumara recunoastere a locurilor in care urma sa stam citeva zile. Am pornit spre gondola, singura cale de acces spre pirtii de la baza muntelui, cu gindul sa achizitionam skipass-uri. Ne-am asezat frumos si civilizat la coada (era 5 fara 25 PM si aveam in fata vreo 10 persoane) si am calculat ca reusim pina la ora inchiderii caselor sa luam cartelele cu pricina. Sa ti se faca o legitimatie dura mult, daca luai pe mai mult de 3 zile, fiindca trebuia sa iti dai numele scris pe o hirtie si sa ti se faca poza. Dar calculasem ca e timp, nu toti luau pe mai multe zile, majoritatea erau grijulii si cumparau doar pt. 1 zi, ca daca e vremea rea sa nu iasa din casa si sa nu piarda banii: ma rog, e si asta o optiune, dar mai bine pierd banii decit sa stau in fiecare zi la coada. Si, cum veti vedea, daca e ceva din abundenta in Basko, alea sunt cozile. E, si asa optimsta cum eram eu, numai ce vad ca in fata mea cu vreo 3 persoane se infiinteaza un grup de romanasi de-ai nostri: 12 sau 13, care sustineau ca le-a tinut un coleg rindul. S-au luat la harta cu toata lumea, iar din fata mea un bulgar foarte otzarit, dupa ce le-a strigat politicos ca nu e frumos ce fac, la mistourile baietilor din Carpati barbatul din Balcani le-a transmis un “beli-mi-ai pula” cu accent! Lol, zic, ce tare. Bulgarul a chemat apoi paza locala, un baiat la vreo 60 de ani, foarte incet si impaciuitor. Treaba s-a calmat cnd schimbul de amabilitati implicind organul masculin s-a potolit, fiindca s-a inchis casa de bilete si lumea a trebuit sa mearga spre circiumi. Asa nu am reusit eu sa imi iau cartela in prima zi. Si trebuia sa-mi fi dat seama ca jumatate de ora de coada e doar inceputul vesel, urma sa fie mai rau si chiar mai mult decit atit.
Si a venit a doua zi dimineata. Gondola incepea sa urce de la 8:30 AM. La 8:30 eram la coada. Asta era considerabila, sa tot fi avut vreo 300 de oameni. Obisnuita din alte parti, ma asteptam undeva la vreo 20-25 de minute pina urcam in cabina. Ei bine, am reusit sa ajung sus la 11:30AM! Si asta fiindca am luat un microbuz care urca pe sosea pina la capatul gondolei, de unde puteai lua celelalte lifturi pina la 2600m. Dar de ce asa?
Pai motivele e multiple si prezinta accente estice! In sensul ca in vacanta erau rusii, moldovenii, romanii si bulgarii, cam in ordinea asta. Moda ruseasca este ca rusii sa fie primii, chiar daca in general la coada daca ai sosit ultimul esti chiar ultimul. Asa ca rusii care soseau la coada se asezau fix in fata, protejati de conationalii lor care te asigurau ca sunt impreuna si le-au tinut rind. Parea ca toti rusii prezeti acolo erau o familie, toti cei 2.000.000 de rusi pareau a fi rude intre ei si aveau datoria familiala de a urca impreuna cu gondola! PRIMII.
Asa ca in prima zi am ajuns la 11:30, a doua zi am optat sa ma asez la coada de microbuz si am ajuns la 11:45 (fiindca si la autobuz aveau intiietate rusii si neamul lor extins), in a treia zi am zis am renuntat dupa 2 ore de stat la cozi la microbuz (fiindca drumul pe sosea era blocat din motive ca n-au bagat edilii plugurile), si intrucit gondola era asteptata de aprox. 5.000 de oameni (coada avea minim 500m) ningea cu spume si eram deja uzi leoarca (erau 2 grade afara si zapada se topea pe haine), asa ca am luat schiurile in spate si am urcat pe pirtie vreo 2 km, pina la primul teleschi, care ne-a lasat la primul telescaun, care ne-a urcat la statia intermediara a gondolei, care venea cu minim 1-2 locuri libere (ca sa vezi nesimtire, cind mii de oameni asteptau sa urce!) si asa am reusit sa ajungem sus in jur de 12:00! In urmatoarea zi am zis ca ii pacalim si ne-am asezat la gondola, ne-am strins mai multi prieteni si ne-am tinut si noi rind unii altora si, ghici minune, a fost pana de curent in toata zona si gondola mai intii a stat si apoi a pornit pe generator si s-a tirit pina sus in 45 de minute (noroc ca apucasem sa ma urc in cabina, altfel mai stateam jos inca 2 ore la coada, pina s-a rezolvat pana de curent), asa ca am ajuns usurel la 11:50 sus.
In ultima zi am adoptat tactica cistigatoare: rind pe rind ne-am strecurat in fata, direct la scarile gondolei, nimeni nu ne-a intrebat nimic, nu ne-a reprosat nimic, eram sute care faceam acest lucru! Asa ca la ora 08:50 eram sus pe pirtii, cu schiurile legate si gata de schiat!
Asa ca va sfatuiesc, daca va duceti si e coada mare, sa nu va asezati ca fraierii la coada, sa pierdeti cite 3-4 ore incaltati in clapari, cu copiii plingind de durere si frig pe linga voi!
Voi reveni, ca mai e multe de spus!

One thought on “Prost sa fii, noroc sa ai

  1. The gondola needs to be improved if bansko is to be a good winter and skiing destination. You’re right, you have to make sure you avoid the queu at all costs. All in all though we were happy with the ski runs, the snow quality and the accommodation. check for more info about the ski center

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s