frina in secolul vitezei

Vi s-a intimplat sa ajungeti in statia de autobuz fugind sa mai prindeti usile deschise si ala sa inchida exact cind erai la 10 cm de bara si sa si porneasca instantaneu fara sa-ti acorde cea mai mica sansa (poate intentionat)?
Ai ajuns vreodata in fata blocului, fara sa ai cheile la indemina, si vecinul care tocmai a intrat inaintea ta sa fi tras usa exact cu 5 cm inainte sa pui tu mina pe clanta, prefacindu-se ca nu te-a observat? De regula chestia asta se intimpla cind ai multe sacose si genti si papornite si sa sapi dupa manunchiul de chei e o aventura deopotriva frunstranta si dureroasa?
Ti s-a chemat liftul fix cind erai gata sa apesi pe buton? A urcat pina la ultimul etaj? Era pe cind te grabeai tu sa ajungi acasa din diverse motive, de regual fiziologice? Cind gasesti liftul blocat ca niste unii au uitat usa deschisa nu e cabina oprita de la etajele 4 in sus, ca sa urci tu pe scari?

Frate, de ce ne grabim asa? Aseara m-am trezit ca alerg sa prind liftul la parter: mergeam acasa, eram la parter, mi s-a furat liftul. Si m-am ofticat. Si cum ma ofticam eu asa m-am intrebat si io ca GigiBe: ma da de ce ma enervez io asa? Ca doar nu ma grebea nimeni nicaieri. Si atunci m-a lovit revelatia: frate, fiindca asa m-am obisnuit de ceva vreme, sa fiu pe muchie, sa alerg dupa ficare clipa, sa nu respir, sa sar de la una la alta, sa ma grabesc, sa nu zac, sa nu aia sau nu aialalta. Si azi am coborit pe scari. Si acuma cind ajung acasa o sa vreau sa fie liftu la 9 ca sa vad ce-mi vine in cap cind il astept sa coboare. Am deja citeva variante de ginduri pregatite.
Dupa luni de zile in care nu m-am mai gindit, uite ca acuma mi-a revenit pofta. Da, trebuie sa am ceva vreme si pt. mine, vreme in care sa pun frina la toate alelalte si sa nu ma mai intereseze. Pe vremuri puteam, cind ieseam din birou, sa las acolo toae supararile si nervii si sa nu ma mai intereseze. Acum nu reusesc decit sa nu raspund la telefoane dupa ce plec din birou, dar sa ma intreb juma de ora ce dracu voia x sau y de m-a sunat asa tirziu.
E clar, sa fii batrin si schiop cind cei din jur merg cu longboard-urile care fac vij-vinj pe linga gleznele tale e o chestie ciudata pe care nu te prinzi dintr-una cum sa o gestionezi.