La sistem

Cand Bei Bei Shuai si-a dat seama ca viata ei de cuplu s-a terminat, culoarea a disparut, brusc, din lume. In cultura chineza adulterul, si in 2012, e tabu; chiar daca era pe un continent nou, intr-o lume in care totusi cu greu s-ar fi putut pierde, traditia cresterii cerea o solutie la umilinta. Or, solutia femeii dezonorate in cultura chineza, este suicidul. Am vorbit un pic despre asta cand, in Romania, Raluca Dragusin, o adolescenta din Petrosani, s-a sinucis aruncandu-se in rau. Umilinta lui Bei Bei Shuai era cu atat mai mare cu cat era insarcinata. S-a hotarat sa isi ia zilele si, in biletul de adio, a lasat de inteles ca “ia si copilul cu ea”. Acest copil, nenascut inca, a fost la fel ca si mama otravit cu (probabil) DDT, o substanta folosita in deratizare pe care Bei Bei a luat-o cu scopul de a muri. Dar Bei Bei nu a murit, a trait. Bei Bei a nascut, iar la scurt timp dupa aceea bebelusul ei s-a prapadit. Acum statul Indiana cere condamnarea ei pentru feticid, si pentru prima oara in istorie procurorii cer o pedeapsa pentru crima cu premeditare. Bei Bei risca, daca va fi condamnata, sa petreaca urmatoarea jumatate de secol, sau tot restul vietii, la inchisoare. Povestea ei, pe larg, apare in editia The Guardian de ieri.

In Romania, de curand, o femeie condamnata pentru omor cu premeditare, in care si-a pierdut viata si apoi membrele un minoritar rom a nascut un copil plurimarformat care, la scurt timp dupa nastere, a decedat. Defectele lui de dezvoltare erau incompatibile cu viata. Evident, presa baltaretsa s-a aruncat corvin asupra cazului si-a lansat, pe larg, diverse comentarii la adresa lui Carmen Bejan, ramasa pe veci cunoscuta drept “studenta criminala”. Da, am uitat sa mentionez, prezentul text se refera la Carmen Bejan. Odiseea ei e demna de un roman ieftin, motiv pentru care imi pare mai putin relevant cum a ajuns ea in inchisoare sau cu cine s-a gandit ea ca e bine sa faca progeni odata ajunsa acolo. Vreau insa sa emit o serie de ipoteze cu privire la personalitatea ei si sa ridic suspiciunea ca, in mod morbid dar lucid, Carmen Bejans-a folosit de sarcina ei pentru a obtine foloase necuvenite inclusiv dupa ce a fost evident, poate, ca bebelusul din uterul ei nu avea sanse sa traiasca. Prin asta Carmen Bejane posibil ca, pentru a doua oara, a actionat cu cruzime, in interiorul unei gandiri intens psihopate, si s-a prevalat de sfatul medicilor care (nu stim dar) ar fi trebuit sa-i contraindice continuarea sarcinii or mai bine zis ducerea ei la termen.

Epilogul, de unde incep, e ca intr-un spital aproape de voi se naste un bebelus fara maini, si cu defecte neurologice grave, care moare la scurt timp dupa nastere. Mama se hotaraste sa-l arda (vezi incinereze). Nu are nume, nu are identitate, nu va fi lasat lumii decat o scurta contributie la felul in care mama lui a dus o viata, pentru cateva luni, mai “muc si sfirc” in inchisoare. Nu cu mult inainte Bejan ceruse statului roman sa-i ofere optiunea de a naste in libertate, deoarece si pentru ca viata la bulau e dura. Dar, din nou, e irelevant ce fel de viata ducea Carmen in inchisoare ci felul in care sarcina ei, odata constatata si de mama, si de restul angrenajului (inchisoarea, dispensarul din inchisoare, medicul ginecolog sau medicii care i-au urmarit sarcina, ecografistul/ecografistii s.a.m.d.). Aparent, in primul trimestru de sarcina, fara recomandarea medicului, Carmen ar fi luat un antibiotic contraindicat in aceasta perioada pentru o “infectie urinara”. Oricat de tentant ar parea, numitul antibiotic (ciprofloxacin) daca este luat cat e recomandat in prospect, adica 5 – 7 zile, nu are efect teratogen (adica nu induce mutatii) decat in foarte putine cazuri. Ce-i drept, cand asta se intampla efectul unei astfel de quinolone (grupa din care face parte ciprofloxacina) este ca previne dezvoltarea articulatiilor membrelor. Nimeni nu a intrebat, dar intreb eu, cum ajunge cineva incarcerat sa aibe acces la antibiotice? Se duce la farmacia inchisorii? Comanda de pe Amazon? Ii da vreun super-gardian care stie el ca e o pastila buna si ca daca o iei iti trece usturimea cand faci pishu? Mister. Oricum, sa admitem ca si cu Cipro, si fara Cipro, Carmen ar fi fost urmarita cumsecade in sarcina adica la intervale regulate i s-ar fi luat analize de sange si ar fi fost monitorizata ecografic.

Acum nu stiu ce intelege omul de rand dintr-o ecografie in sarcina dar cred ca toate mamicile isi aduc aminte, ca si mine cand sotia mea era gravida, ca astfel de sonograme se fac cu scopul clar de a observa dezvoltarea morfologica a bebelusului. Mugurii membrelor apar din prima luna, si sunt vizibili deja la ecografia de 12 saptamani cand se face prima mare morfologie. Imi pare un exercitiu de incompetenta, ca sa nu zic de imbecilitate, ca un ecografist care evalueaza un embrion la 12 saptamani sa nu ridice probleme cu privire la dezvoltarea membrelor. Intamplarea face insa ca 12 saptamani  = 3 luni, timpul pana la care, legal, ai voie sa faci intrerupere de sarcina. Aici e nebunia. Carmen Bejan, probabil, a facut morfologia de 12 saptamani mai tarziu de 12 saptamani din motive diverse, poate cel mai plauzibil pentru ca ingrijirea unei mamici in inchisoare e relativa sau pentru ca si-a calculat prost varsta sarcinii functie de ultima menstruatie sau, pur si simplu, pentru ca dureaza, la Penitenciarul Arad, pana vine doctorul la gravida. Si atunci e posibil ca lui Carmen i s-a pus in vedere ca, probabil, copilul se va naste malformat. Atunci, in primul trimestru. Ce a facut distinsa? Valuri. A inceput sa se planga ca in inchisoare nu i se da destul de mancare, ca nu isi primeste vitaminele (probabil doctorul i-ar fi zis ca daca ia vitamine, acid folic etc sunt sanse ca bebelusul sa isi revina), i s-au dat mai multe calorii dar Carmen dupa povestea cu domnul Trifu nu mai vroia carne, doar legume. Acum o luna s-a casatorit de altfel cu obiectul amorului ei, si tatal copilului, un anonim traficant de droguri (nu ca, vorba lui Seinfeld, ar fi vreo problema cu asta).

Detaliul care mie personal imi da frisoane este un citat din hotararea instantei judecatoresti cand doamna Bejan a cerut, cu tupeu, sa nasca in stare de libertate. Tribunalul zice “sarcina petentei este una cu evolutie normala, fara vreun risc constatat medical, executarea pedepsei pana la acest moment nu a afectat in niciun mod sarcina, aceasta putand deci continua executarea pedepsei chiar si in aceasta situatie” (In Hotnews, ieri). Asadar un numar de oameni, halate albe sau poate alb-galbui, medici specialisti si cu competenta in ultrasonografie, oameni care i-au facut cinci evaluari in sarcina n-au vazut elefantul din incapere. Ba, mai mult, o institutie de drept afirma ca, functie de aceste rapoarte, Carmen Bejan n-are de ce sa nu stea la inchisoare.

Acesti oameni sunt cretini, sau – vorba cantecului – or n-au rusine sau au dar nu si-o folosesc?

La nivel personal alegerea unei femei adulte de-a duce la termen o sarcina sortita decesului imi pare patologica, cu atat mai mult cu cat acest defect putea primi sanctiune chirurgicala. Bine, daca s-ar fi operat avortul terapeutic doamna Bejan n-ar mai fi primit salata cu soia si mancare cu muguri de grau. Nu ar mai fi beneficiat de scurte perioade de glorie prin ce stiu eu ce tabloid. N-ar mai fi avut compasiunea si micile gratulari de dupa gratii. Cine stie, poate Claudiu, parigoria sufletului ei, n-ar mai fi facut din ea o doamna onorabila. Cumva mintea care n-a avut greata sa taie capul unui om pentru ca nu intra, flectat, intr-un geamantan a considerat ca nu e o problema de morala, de etica, de compasiune umana, sa aduci pe lume un copil malformat al carui unic scop e sa-ti fi servit tie de carte blanche.

Am incercat, in tot acest rastimp, sa judec la rece, limpede cazul Bejan la fel cum, nu de mult, am stat sa il judec si pe cel de la Brasov unde o schizofrena pocaita si-a transat bebelusul de doar 6 luni si l-a pus in pungi, ca pe-un pui de gaina, dupa ce i-a taiat capul cu satarul. Nu vad, la nivel bazal de functionare a personalitatii, o diferenta foarte mare. Avem de-a face cu structuri intens dizarmonice de formare a Eu-ului, care este – vorba lui Kernberg –  un mar otravit; orice actiune este permisa, orice scop scuza mijloacele, viata omului de langa nu are valoare chiar daca, rezonabil, psihopatul intelege ca unele fapte sunt moral gresite. Pur si simplu nu ii pasa, asa cum a aratat studiul seminal al lui Hauser de acum doi ani. In interiorul textului autorii fac o nota, anume ca e totusi posibil ca in situatii care cer decizii rapide un psihopat, in comparatie cu un subiect normal, va evidentia un defect de procesare emotionala, unul in care exista o “pata oarba” referitor la umanitatea celuilalt. De exemplu daca pui o arma in mana intr-un stand-off mexican unui cetatean de pe strada si unui psihopat, psihopatul va trage sa omoare. Instinctul de conservare e rapace intr-o astfel de personalitate, si este temperamental legat de o fractura primara de atasament; in relatiile lui cu obiectul psihopatul nu internalizeaza niciodata caracteristicile acestuia. Carmen e putin probabil ca s-a gandit vreun moment dat, serios, la calitatea morala a actelor ei sau, daca s-a gandit, nu i-a furat foarte mult din somnul de frumusete. Libertatea gasita dincolo de transgresiunea umana a facut ca, in fata unei vesti teribile date de un medic, cum ca nu va avea un copil sanatos, ea a capitalizat pe faptul ca, la suprafata, burta se vedea tot rotunda, si Carmen tot rumena in obraji era.

Procurorul din Indiana, in cazul lui Bei Bei, a fost criticat pentru posibilitatea ca ar crea un precedent periculos. Ce urmeaza, sa acuzam de omor mamele care pierd copii pentru ca fac pneumonii in sarcina, sau pentru ca le transmit HIV, sau hepatita? Condamnam mamele carora le mor copiii in travaliu sau care fac eclampsie, sau necroza de placenta? Nu. Legea cu pricina a fost facuta pentru a descuraja abuzul domestic asupra gravidelor. Buna, rea, stramba or dreapta a fost gandita sa puna dupa gratii mai mult timp indeosebi agresorii de gravide.

Dar cand agresorul este insasi mama? Ce i s-ar cuveni lui Carmen Bejan? Dar gardienilor ei? Medicilor care au permis o astfel de magarie, cu atat mai mult cu cat faptele ei sunt cunoscute si caracterul sadic, de cruzime amprentat in personalitatea ei cunoscut? Ce spune asta despre sistemul penticeniar romanesc dar mai ales despre sanatatea in mediul carceral? Unde sunt vocile de autoritate, unde e vestitul Astarastoaie, profesor de bioetica la Iasi si intamplator presedintele Colegiului Medicilor din Romania, sa iasa si sa calareasca, la propriu, un astfel de caz incat sa tragem clopotele pentru porcariile din sistem? In timpul in care si-mai-vestita Sulfina propune legi prin care sa trimita orice femeie care vrea sa isi termine sarcina la psiholog acelasi stat roman permite unei ucigase de om sa nasca, la termen, un copil malformat si – voila! – o instanta se antepronunta cu privire la dezvoltarea acelei sarcini. Ce i se cuvine judecatoarei care a dat un verdict medico-legal? Sta, in spatele deciziei, un raport medical pe care si-a pus parafa un medic, si eventual si-o poza cu bebelusul caruia i-am numarat toate degetele de la mana si de la picioare, lungimea femurului, indexul tibial s.a.m.d.? Imi doresc sa le vad, cred ca Statul e dator sa imi explice mie, contribuabil, de ce se intampla asta si in ce masura ingrijirea femeii incarcerate ar trebui sa sufere o amenda. Mi se pare halucinant cum trecem ca vita prin iarba pe langa niste cazuri index care ar trebui, fiecare dintre ele, sa constituie un precedent pe care sa ia nastere lege, si etica, si dezvoltare sociala. Cu ochi tampi uitam, trecem mai departe, stergem din memoria de scurta durata lucruri care sunt varfuri de iceberg ale unei lumi de care ne rupem, indolenti, pana cand realitatea ne loveste din nou in moalele capului.

Bei Bei va fi judecata in stare de libertate, dar va fi judecata. Va fi judecata Carmen Bejan pentru omor? Dar ingrijitorii ei? Are, etic, un copil plurimalformat care s-a prapadit la scurt timp dupa nastere drepturi astfel incat, de dupa moarte, sa ceara o forma de dreptate?

Nu avem voie sa uitam. Nu avem voie sa ignoram. Vreau sa aud mamicile preocupate ca in Romania copilul alaptat la san cum zice OMS vorbind, vociferand. Vreau sa aud societatea civila cum protejeaza drepturile gravidei si ale copilului, iar daca gravida sufera de o tulburare severa a personalitatii vreau sa aud cum doctorii iau o atitudine. Nu vad o concluzie evidenta cum ca “acel copil nu ar fi trebuit sa se nasca”. Nu asta e problema mea. Problema mea e ca, in 2012, singura interpretare, la fel de medievala ca si povestea, e cea a vaduvei lui Trifu, victima lui Bejan, care a zis ca acum e mai linistita ca Dumnezeu a facut dreptate. Dreptate la ce? Ce Dumnezeu e ala, si ce crestin e cel care pune pedeapsa unei crime de adult pe sufletul unui copil?

Carmen Bejan va continua sa execute pedeapsa pentru crima ei. Legea nu ii interzice, dupa aceasta intamplare, sa ramana din nou gravida, si pana una alta sistemul ii permite sa-si exercite dreptul folosirii uterului si vaginului dansei, precum si sperma partenerului, cum cred dansii de cuviinta. Nu mi se pare normal, nu vad un bine in asta, legea nu se poate pronunta cu privire la asa ceva dar daca putem propune castrarea chimica a unui pedofil ce o sa ii facem unei femei vinovate, poate, de feticid?

(in fotografie tablou de Dali: Copilul geopolitic priveste nasterea Omului Nou, 1943)

G

5 thoughts on “La sistem

  1. Eu cred ca atunci cand omori un semen, fara ca gestul tau sa fie intr-o legitima aparare, renunti, pur si simplu, la umanitatea ta. Pentru mine a fost un soc sa vad cum presa noastra de toate zilele a desfacut firul in patru fara sa puna, vreo clipa, una dintre intrebarile puse de tine mai sus. Desigur, se intrebau si ei cum se poate sa aduci la termen o sarcina supravegheata medical fara sa vezi pe monitor ca acel copil n-are maini si picioare si nici creierul nu-i functioneaza. Mi-aduc aminte ca la a doua morfofetala a Liei, doamna doctor a stat circa 10 minute sa studieze activitatea creierului, explicandu-mi clar ca zonele rosii aprinse de pe monitor indica acea activitate. Deci se poate. Stiam ca poporul ortodox roman va tzatzai demonstrativ si va zice: vezi, maica, pacatele parintilor cad pe capul copiilor. Am presimtit cumva ca vaduva va gandi ca s-a facut dreptate. Dar ce dreptate s-a facut si cui, cata vreme mortul e mort, copilul nu exista iar femeia despre care scrii e bine merci. Lasa ca nu stiu cum doarme dupa ce a transat un om, ce nu inteleg e cum respira dupa ce i-a murit copilul. Pot sa gandesc ca intr-un moment de maxima piosenie si remuscare si-a zis poate “Doamne, nu-mi cere sa-mi lepad copilul, ar fi prea mult pentru mine” asa cum ar face orice mama pusa in fata alegerii unui avort terapeutic versus o viata sub o cruce imposibila. Dar inteleg din ce scrii ca bietul bebe era malformat pentru ca un binevoitor i-a dat mamei antibiotice si ea le-a inghitit senina, nu din vreo durere insuportabila ci pentru ca asa nu-i dadea cu virgula la calcule. Societatea Civila va continua sa manifeste pentru alaptarea in public, care este un subiect la moda, asa cum e si “drepturile detinutilor” care nu mai sparg sare azi in vreo ocna, ci fac teatru si film si castiga si premii, in vreme ce pe strada circula liberi mosi si babe care traiesc cu mai putin de 10 lei pe zi, iar eu, platitor de taxe si deci si de alocatia de hrana a detinutilor, socotesc ce mai pot cumpara pana pe 10 de banii pe care ii mai am in portofel. Si cand fac socotelile astea, n-am in minte reducerile de la Debenhams. Ce vreau sa zic de fapt e ca pe doamna as fi pus-o sa curete si sa ingrijeasca viermi de matase, incuiata bine la solitary. Daca renunti de buna voie la umanitate, de ce sa ti se mai acorde drepturi?

  2. bine, sa nu uitam ca victima era un rrom, sef de stabor, adica o minoritate care a considerat e cuviinta ca justitia statului e de mare porc si-si fac ei justitie particulara, la ei in tiganeala…de asemenea ala era un curvar..deci lasa ca nici ala nu avea un statut uman prea bun…iar ea poate fi psihopata, dar cum a ajuns aia sa ramana gravida in parnaie? pai aia care n-au pazit-o ce sunt chiar integri?

    Iar tu, Ada mama, catata umanitate ai daca nu ai nicio mila fata de cei in puscarii? poate bietii oameni au ajuns acolo de saracie…

  3. Jordan, e o intrebare buna, am sa ma duc sa vad cata umanitate mai am luna asta, dar recitind ce am scris imi pare ca nu m-am referit la cei ce au ajuns acolo de saracie, ci la cei ce au ajuns acolo pentru crima. Aici putem divaga iar si vorbi despre eventuale victime transformate in calai de circumstante, dar e o discutie pe langa subiectul de fata si propun s-o lasam pe alta data.

  4. Titlul articolului d-voastra coroborat cu intrebarea retorica din final ma duce cu gandul, paradoxal nu?, la Samuel Beckett. Imi place sa cred ca d-lui ar fi putut propune o solutie ingenioasa: inchiderea in aceeasi celula a lui Carmen Bejan, Adrian Nastase si Sorin Ovidiu Vantu. Pentru 9 luni. Apoi ar trebui invitati sa scrie piese de teatru, despre acel menaj a trois, Sartre, Ionesco si Kafcaragiale. Titlul piesei ar trebui sa fie “Piticul din gradina de vara de D.R.Popescu”. Premiera la botez.

  5. poate vine tarziu comentariul meu, dar extrapoland, aceasta tendinta a mamelor de a refuza vaccinarea nou-nascutilor nu este cel putin neglijenta criminala? nu vorbesc de un banal vaccin anti-gripal ci de vaccinuri care confera (e adevarat, unele nu 100%) imunitate impotriva unor boli incompatibile cu viata la sugari. o decizie luata pe baza interpretarii, dupa parerea mea, superficiale, a unor informatii cu privire la componenta vaccinurilor, o decizie pe care nu stiu daca mamele si-o asuma constient sau doar bifeaza conditiile incadrarii in prototipul neo-parintelui-perfect. Adica acelasi OMS care recomanda alaptarea pana la 2 ani and beyond (deci e bun!) recomanda si schema de vaccinare care se practica astazi in tara noastra (deci nu e bun?!). Sunt pro-informatie si nu neaparat pro-vaccinare insa traiesc din ce in ce mai mult cu senzatia ca interpretarea superficiala si (inevitabil) subiectiva a ei a devenit periculoasa. Cauzalitatea vaccin – (marota)autism sau vaccin – scleroza in placi nu numai ca nu a fost demonstrata ci infirmata stiintific. Chiar si asa, presupunand ca totul este o conspiratie, comparatia incidentelor crescute ale autismului si sclerozei in placi la populatia civilizata versus populatiile nevaccinate (in speta cele din lumea a 3-a) poate fi pusa exclusiv pe seama unor vaccinuri? ce se intampla cu ceilalti factori? hrana superprocesata, supraalimentatie, stres, sau speranta de viata mult mai scazuta a populatiei de lumea a 3-a precum si lipsa statisticilor medicale din acele zone…

    m-am abatut putin de la subiect, dar cum poate fi numita o mama care refuza vaccinul hep b si al carei copil contacteaza hepatita si moare? ghinionista?

    am remarcat ca aveti foarte multe cunostinte in domeniul farmaceuticelor si m-as bucura mult daca ati scrie, la un moment dat, un post echilibrat (poate comentariul meu nu este) si pe subiectul acesta.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s