Eu nu sunt un haplogrup

Vine un moment in viata oricarei dezbateri cand cineva face trimitere la stiinta exacta si suprematia ei. La naiba, sunt insumi unul dintre aceia care profita nerusinat de butoane date de educatie, literatie, posibilitatea de-a formula propozitii cu subiect si predicat ca sa invart minti dupa propriul meu plac. Dumnezeu nu exista, exista doar particula lui, la fel de boson-flata. Imi spun, imbatat dar naiv, ca mintea e ca un metal care se indoaie cat e cald. Potcovim creiere ca pe purici.

Stiinta, la fel ca orice instrument cu o anumita muzicalitate, risca totusi sa pice uneori pe urechi surde sau – dimpotriva – prea zeloase. Mesajul de subsol e pe cat de intortocheat pe atat de malitios. E motivul de altfel pentru care am sa insist pe deja hilarul, explodatul deci distrusul subiect al “fetitei cu bentita” (sau cu chibrituri, in varianta mea). Daca nu stiati a aparut si o pagina facebook “Alaturi de Sabrina“, varianta pentru adulti. Active Watch digs it (sau likes it). Asta in vreme ce Utopia Balcanica (rusinat habar n-am cine sunt dansii dar am sentimentul ca sentimentul e reciproc) publica un articol la care am sa fac referire critic (sper, e totusi luni dimineata): “Popoarele ca o saorma cu de toate“.

Despre ce e vorba?

Pai, intr-o coaja de nuca, e vorba de cum pana la urma romani si unguri sunt facuti din aceeasi plamada, suntem tot o apa si-un pamant genetic vorbind, avem aceleasi ingrediente cam in acelasi fel in care o tocana, si-un gulas sau paprikas sunt facute din aceleasi ingrediente. Nacajita aia de fetita cu fundita care nu uraste ungurii, dar uraste ca e urata de ei, n-are cum sti la varsta ei despre haplotip si haplogrup si daca ar sti poate n-ar purta fabulosul tricolor pe post de cordea cat  – cine stie zic si eu – poate un imprimeu cu acidul desoxiribonucleic, adene pentru popor. Uluitor. SOCANT. A descoperit Vasile Google (caci asa il cheama pe inginerul piesei de pseudostiinta; ma refer la Vasile).

Eu nu sunt un haplogrup, totusi. Nu ma simt. Eu sunt roman, Istvan e ungur si Serghei e…Serghei. Ultima oara cand cineva a adus in discutie argumentul genetic s-au gasit cativa care sa insiste ca aceasta impuritate nu serveste umanitatii si-au trimis la sapunit cateva milioane de oameni. De unde nu s-au mai intors. Aici e malitia. Ce-are a face diversitatea genetica, pana la urma, cu puritatea etnica si cu sentimentul de identitate de grup a care adera o populatie insulara? Prin “populatie insulara” nu ma refer la ciprioti cat la orice grup care e separat prin diverse granite naturale de alt grup: ape, munti, codri si paduri. Inainte ca omenirea sa faca tari cu rigla pe hartie, merita observat, in mod traditional diversele popoare se organizau destul de arbitrar (aidoma) dar cu respect totusi pentru anumite limite date de Mutter. Mama natura. Ca era Tisa, ca era Dunarea, ca erau Carpatii, ca atata il tinea punga pe vasal sa-si numere supusii cat cuprindea cu privirea, in cele din urma indivizii isi spuneau unii altora “daci” sau “traci” nu pentru ca-si miroseau reciproc haplotipul cat pentru ca la vederea inamicului trageau toti sub un cort identitar.

Sunt multe variabile care intra sub un cort identitar.

ADN-ul unui individ nu e unul dintre ele.

Geografia, da. Religia, da. Limba, da. Cultura & traditiile, da. Dusmanii comuni, da. Forma de rudenie fie prin sange fie prin alianta (una carele nu e aceeasi cu puritatea ADN-ului), da. Tribalismul rezista cu succes in diverse culturi ale lumii, eu insumi vin dintr-o zona a Ardealului unde rasfirati printre romani traiau un singur ungur si-un singur evreu. Ungurul avea singurul telefon din sat. Evreul avea bani. Stiu, e idiosincratic dar adevarat. La intrarea in sat, fix in rascrucea ulitelor, era un monument cu niste nume de mult pierdute, dar cu familii inca puternice si trainde. Toti Sendrucii, Barsanii, Ursii, Lie, Boac, Popa si Judele care au fost adunati intr-o dupa-amiaza de soldati maghiari si impuscati. Ce-are de-a face mitologia asta comuna de glorie, si trauma, cu vreun haplogrup? E un alt fel de nominologie la fel cum sansele sunt ca si maghiarii au un Petofi, un Gyula, un pomelnic de indivizi arhetip pe care si-i invoca atunci cand isi pun problema “ungurimii” lor versus “romanimea” noastra. Sa ridiculizezi asta folosind stiinta e, in umila mea opinie, un mare luft, o sansa ratata. Educatia nu se triaza cu barosul cunoasterii. Realitatea ca nu stie taranul ce-i sofranul poate, si trebuie sa fie calarita si altfel decat impachetand hap-ul haplogrupurilor intr-o limba de-o intelege si Coca, si Larul.

Culturile au o traiectorie excentrica al carei darwinism e paralel mutatiilor genetice si nu respecta aceleasi reguli de transmitere dar se supune credo-ului ca “cele mai adaptate traiesc mai departe”. Printre lucrurile care supravietuiesc se afla si ura traditionala fata de anumiti indivizi care e instilata din fraged leagan pruncilor. Fie ca vorbesti de “evreul care e sursa tuturor relelor” pana la “otomani” si “islam”, la “tiganii romani” care cotropesc Europa, memele cu pricina sunt folosite pentru a ajuta individul sa navigheze printre cunoscuti. Nu vorbesc de adevarul pe care il reprezinta (pentru ca nu exista unul), vorbesc de functia lor utila, adica la ce-i trebuie unui individ sa stie “sa se fereasca de omul span”. Unele sunt rizibile, altele merita sa fie respectate pentru ce sunt. N-ai sa intri in mintea unei comunitati daca vii cu placintele tale, si cu graficele tale, si cu adevarul tau ca exista o Eva mitocondriala si-un Adam preistoric, si ca toti suntem frati in Cod. Ce-are sula, cu prefectura?

Afla ce-a divizat, istoric, grupurile respective. Uita-te la legendele lor, la frictiunile dintre ei, uita-te la trauma care-i asmute unii fata de altii si care se regaseste in cantece, in poeme, in legendarium-ul oral si scris. De ce sa nu te increzi in greci nici cand dau daruri? Ce-i acela un bozgor, un jidan, un ghiaur, un tigan, un goyim, un papistas, un regatean? Fiecare popor traieste o angoasa a extinctie tocmai pentru ca popoarele sunt supuse unei presiuni evolutionare. Limbile dispar, in fiecare secunda se mai pierde un cuvant si exista idioame care mai sunt vorbite doar de o mana de oameni. Speciile culturale se duc, deci devreme ce speciile culturale se duc de ce n-ar fi un razboi de supravietuire memetica?

Secuii sunt o specie care nu doar printre romani, dar si printre unguri au o anumita calitate. Ei sunt cei vizibili, dar nu sunt singurii care usor pier comunitar in RO. Tatarii, turcii, svabii, ceangaii se duc, usor usor, in asimilatie. “Devin” haplogrupuri si nimic mai mult. “Devin” saorma cu de toate. Se “romanizeaza” precum tiganii care si-au uitat limba, traditiile si cultura. Secuii vor autonomie. La ce le trebuie lor, se va intreba cineva cu luciditate si fara un partizanat anume? O sa-si puna un zid al Berlinului si apoi o sa-si inchida granitele si vor trai, ca un spor, rupti de umanitate sau civilizatie? Nu. O sa-i macelareasca pe saracii romani condamnati sa mai traiasca prin partile acelea? O sa adopte forintul ca moneda nationala? E cineva convins, in dedesubtul lui, ca acesta poate fi un scop in sine?

Nu.

E vorba de o nevoie de reprezentare comunitara care sa tina copiii mai aproape de valorile familiale, mai aproape de istoria comuna si literatura comuna, de traditiile comunitare si de tot ce inseamna pastrarea valorilor pentru ziua de maine. In vreme ce Inalt Poarta a Capitalei regandeste impartirea teritoriala a Romaniei din 40+ de judete in 8 divizii administrative, in vreme ce majoritatea romanilor au inca in constiinta lor populara impartania ancestrala (moldoveni, regateni, ardeleni, banateni, dobrogeni etc) secuii ridica si ei mana si zic hei, si noi suntem aici. De mii de ani. E suficient in mii de ani sa iti iei un drept de posesiune asupra locului unde stai incat sa iti dea cineva voie sa traiesti pe el?

Si unde tragi linia?

Canada de exemplu a manifestat dintotdeauna o forma de ipocrizie fata de minoritatile etnice si lingvistice. Quebec-ul e luat in ras pentru ca vor autonomie dar Quebec traieste o trauma a aculturarii, pierderea limbii, distrugerea francofoniei si a istoriei lor de grup. La fel populatiile iroquise, indienii din Terra Nova si insulele Baffin, din Manitoba si Ontario care sunt tinuti in “rezervatii” si a caror autonomie vine cu pretul unei enclavizari care face ca in unele comunitati criminalitatea sa fie mare, si mortalitatea prin violenta (homicid/ suicid) prima cauza de deces prematur. Exemplele pot continua si in Europa. Scotia va vota prin referendum iesirea din GB in 2013. Catalunia are statut autonom in Spania. Irlanda de Nord e rupta. Republica Moldova e rupta. Kosovo e rupt. Timorul de Est imi vine iarasi in minte arbitrar (poate de unde am si vazut de curand Balibo, un film excelent despre invazia Indoneziei din 1975.

Romania se agata de fetita cu chibrituri din cu totul alte motive decat unele care sa tina de secui. Romania e pe panta de natalitate negativa, de la faimoasele 23 de milioane din 1990 ultimul recensamant, pentru prima oara in multi ani, a scazut sub 20 de milioane. Milioane de romani au plecat in diaspora, sunt comunitati intregi despadurite in vreme ce suntem inca tara cu cea mai mare rata de avorturi din Europa. Ne injosim cetatenii, avem demnitate doar cand castiga Steaua vreun meci si suntem inca rosii la fata, si la vot, dupa 20 de ani de libertate. Nu secuii se iau de noi, noi ne luam de secui pentru ca asta astenic, si futil in cele din urma, confera cat de cat un conclav pentru intorcerea la cortul identitar numit, generic “Romania”. Hai mai bine sa vedem de Romania, hai sa vedem de cultura ei, hai sa pastram mai bine casele poetilor nostrii si daca se poate pe poetii insisi, hai sa ne reprezentam mai bine in lume prin ambasadori care speram sa vorbeasca macar corect gramatical, hai sa ne dam banii pe scoli unde sa se predea si Istoria Romaniei nu doar religia ei, hai sa ne facem drumurile inapoi incat sa putem calatori pe ele si pe cat posibil sa le si navigam in siguranta, hai sa ne spalam un pic mai bine cu sapun si sa crestem consumul anual de pasta de dinti de la 1 tub pe an la macar doua. Hai sa ne vizitam muzeele, hai sa ne cinstim conducatorii pe care sa-i alegem in mod cinstit. Vreti haplogrup? Muriti cu haplogrupul vostru la fel de anonim precum si cei ce l-au strigat.

Cand ma uit la copilul meu stau linistit, Romania mea va trai. Nimeni nu-mi scoate bunicii din pamantul lor si da, accept ca odata, in viitor, e posibil ca disparem cu tot si toate. Pana atunci mai e de trait. Mai e de muncit. Mai e de sperat.

G

 

4 thoughts on “Eu nu sunt un haplogrup

  1. Pingback: Fetita cu bentita – un fenotip printre altele | Ben Ami

  2. Nu-ti pot spune decat un lucru: “JET DRACU” romanii sunt asupriti in propria tara, huiduiti de ziua nationala, in tara ei fata aia e amenintata deoarece a cutezat sa poarte un simbol national, iar tu declari senin ca suntem o apa si-un pamant de parca asta era discutia, nu felul in care sunt tratati romanii in propia tara!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s