Poala popii

Duminică dimineață. Nu tu editoriale. Nu tu voci înălțate la unison. E liniște în târg. E ceață în citadelă. Dumnezeu își odihnește barba pe oraș. Și fuior cu fuior se adună furia. Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc locul nașterii mele, la casa părintească din Mărgineni (ce vă gândeați, că am să îl citez pe Ion Creangă?) parcă îmi vine să iau câțiva oameni la palme. Părinți și profesori deopotrivă. Educatori și popi. Preoți și țârcovnici. Înalți prelați și mici purtători de disc. Împărțitori de jimble și distribuitori de așchii din Crucea Mântuitorului.

Nu-mi vine tot timpul. De obicei mă abțin. Am și eu, în necredința mea de la an la an mai matură, o brumă de toleranță. Cred că oițele Domnului sunt vegetariene și cred că flora și fauna au nevoie să co-existe. Materie și anti-materie. Dumnezei și anti-dumnezei. Credinicioși și sceptici. Unanimitatea ar strica balanța diversității, dacă am crede toți n-am mai ști în ce să credem. Nu mă simt amenințat ca specie culturală, nu mă (mai) simt amenințat de când am decis că mi-e frică doar de amenzile de circulație și de fisc, în vreme ce Polițistul Divin e mai degrabă o Maricică divină. Dar acesta sunt eu. Și e posibil că trăiesc pe mica mea planetă deviantă, pe tobogan spre focul veșnic al Gheenei. Mă trezesc ocazional că verific, prin farmacii, standul de creme protectoare cu factor 60. Recunosc că n-am căutat protecție prin biserici. Să fie că sunt pierdut pe veci, eu însumi deposedat de speranță? Dar din nou, contrar obișnuinței nu mi-am propus să scriu despre mine. La venerabila mea vârstă, proaspăt scăpat de complexul christic (nu cumva să mori la 33 de ani!) privesc cu ochi larg mijiți eforturile Bisericii Ortodoxe Române de-a transforma România într-un al treilea Bizanț. Îmi admir adversarii. Nu sunt deloc pricăjiți când vine vorba de resurse. Căile Domnului or fi necunoscute dar Căile Patriarhiei fac, cumva, sens. Micul manual al Preotului Începător face referire la bazinul susceptibil de enoriași. Unde să te duci? La oamenii care n-au nevoie de tine pentru că-și plătesc deja taxe, dări, respectă regulile în trafic și mănâncă sănătos? Nu. E un business. Te duci la gherțoi, mafioți, potentați ajunși peste noapte, oameni cu frica de Dumnezeu unde Dumnezeu e procuratura. Tu, Biserica, nu suferi concurență și-atunci promiți ceva cu limbă despicată. Iertarea? Da, e posibil, Dumnezeu iubește păcătoșii, cu cât mai mari, cu cât mai pocăiți cu atât mai bine. Prețul? O nimica goală. Crește turla până-n cer, goale-s buzunarele.

Și câtă vreme e vorba de bani și bazin electoral Biserica e un fel de partid politic. La fel ca și de-alte Oprea și Frunzăverde care promit creșteri salariale la fel și alde IPS Teodosie, IPS Pimen, IPS Sturza, IPS Daniel trebuie să trăiască și ei din ceva. Să mănâncă și gura lor o pâine. Când te gândești la ramificații începi să pricepi de ce. Una e să ajungi ca Geoană excomunicado, alta e să îl superi pe Marele Șef de Trib. Pe mine, sincer, și-o spun cu mâna pe cord, nu m-ar deranja dacă biserica și-ar finanța speranțele din marea masă a nesimțiților. O simbioză perfectă, câștig la ambele capete. N-au decât rudele filogenetice ale lui Becali, Gheară, Bercea Mondialu și cei 40 de frați ai lui să-și doneze cocoșeii BOR-ului. E o fină ironie, una care merge din neam în neam înapoi până în magdalenian. Ironia mi-o pierd, însă, când mă uit la pagubele colaterale. Opulența. Virulența. Și pretenția de-a penetra toate păturile sociale. De la orele de clasă unde diverși avortoni ai Seminarului Teologic ajung să-și predice delirul sistematizat unor copii, invariabil în cheie apocaliptică și cu accente pornografic/ sângeroase, la momentele de sări-mi-ar acul la pickup din manualele de geografie unde versiunea biblică a Adevărului e prezentată drept științifică. De ce nu e citat acolo și Terry Pratchett sau JRR Tolkien e greu de zis, amândoi au tot atâta dreptate ca Biblia despre forma, sau istoria, Pământului din Mijloc. Să nu digresăm, totuși, fanii Inelului Unic fac deosebirea dintre fapt, și realitate. Fanii Degetului Unic mai rar.

Nimeni nu-i ia vreodată de urechi pe profesorii de religie. Nimeni nu-i trage pe preoți de sutană. Nimeni nu-i scoate la careu pe toți dizarmonicii răciți cu ceai de agheazmă care se aciuiază pe la diverse mănăstiri și parohii și primesc patalama de duhovnic. Calitatea de duhovnic e – de departe – locul de maximă dubioșenie al acestei întreprinderi. E ca și când unul ca Dan Matei Agathon ar ține școli de vară pentru tineretul pesedel, parte din care sunt și ședințe individuale de spălare a minții. Ești sigur că vrei să devii membru de partid? Câți ani ai tu, 12? Nu ești cam mic să votezi? Hai, nu contează, năltuț ești, buletin îți facem noi rost, știi să citești? Aha. Cărțile colorate îți plac? Ține minte, roșu e moșu, verde se pierde. Ei, cam la fel și cu duhovnicii. În cazul Iuliei Ionescu (de care n-am de gând să mă leg fiind momentan isterie pi piață), duhovnicul vorbea pe mail cu o minoră. Duhovnicul își dădea sms-uri cu o minoră. Subliniez să înțeleagă și ultimul apologet al bisericii că relația era bolnavă, ruptă din orice canon și la limită infracțională. O infracțiune morală care cuprinde deopotrivă familia minorului, bărbat și femeie, părinte și bunică, dar continuă și e contextualizată de oferta otrăvită a unei Biserici pentru care nu mai e destul să taxeze adulții, are nevoie de minori, micii soldați ai lui Christos pentru zilele care vin. La 20 de mii de biserici ridicate and counting patriarhul Daniel se simte nesigur. Oamenii lui trudesc zi și noapte să racoleze noi membri de partid. Și vârsta nu mai e un factor de selecție.

Degeaba iese BOR-ul să spună că duhovnicul i-ar fi recomandat fetei să aștepte până la 18 ani să se călugărească. Mi se pare doar mie o nerușinare să ai astfel de discuții cu un copil care abia menstruează de 2 – 3 ani și pentru care Chemarea Domnului e un fel de Ioana d’Arc în mizerie? Mi se pare doar mie o nerușinare să mergi dincolo de granița plebe/ altar și să inviți copii în altar? Nu e un abuz sexual, dar abuz este. Nu e un viol fizic, himenul rămâne intact. E un viol psihic. Și părinți imbecili, bunici decervelate își duc copii să primească valori, cuminecătura Domnului, să afle ce se întâmplă dacă bagi mâna la chiloțel, cum o să îți taie dracul mâna. Să afle că dacă te gândești la sex ești pierdut pe veci. Să afle că dacă nu îți spui rugăciunile cu fervență și regularitate te paște apostazia. Să afle lucrurile ăstea că doar altfel kakaia valori în România în 2014, băieții ajung cocalari fetele pițipoance. Așa, mai bine să ajungă în pragul schizofreniei și să o ia la fugă prin țară în căutarea Mănăstirii Perfecte.

Iar BOR n-are nici o greață, nici un regret. Prin asta nu e nici o diferență între BOR și orice alt partid politic, minister or serviciu din România. Nu e cu oameni, despre oameni și pentru oameni. E pentru gloria lui Dumnezeu. Unde Dumnezeu poate fi chiar Dumnezeu (vezi șeful lui Daniel) sau Marele Licurici  – cu proprietăți fizice variate. Să zicem merci, și Doamne ajută Măicuța Domnului, că această puștoaică n-a ajuns să sape vreo 5 ani pe maidanul unei Parohii prin buca Moldovei că ne trezeam cu un nou După Dealuri, varianta cine-verite. Și de data asta Corogeanu nu era un Ivan cel Groaznic varianta Împăratul Barbă Roșie, de data asta era un inominat din buricul Capitalei devenit Cavalerul Apocalipsei pentru o fată aflată deja într-un spațiu fragil psihic.

Nu urăsc Biserica. Și ei n-au nevoie de ura mea. Se descurcă foarte bine și singuri să se facă de râs. Dar periodic le urăsc toxicitatea și lipsa de bunătate. Răul nu e la mine. Răul e la ei. Și e un rău vis-a-vis de care prelatul de rând manifestă umilință și dă supus din cap când îl întrebi de fapt cum e cu datul parohiilor, cam câtă putere are un mitropolit, cam cum e cu democrația în structurile Oastei în timp ce mitropolitul, protopopul sau arhimandritul te afurisesc de nu te vezi că, stârpea Iadului, ai cutezat să îl întrebi aceste taine. Foarte puțini preoți cred. Majoritatea practică, sceptic, un sacerdotism alegoric în care predomină spiritualitatea și actul liturgic și mai puțin aplicația practică, pragmatică, ad litteram a bibliei. Ceea ce e bine. Și, în comunitățile lor, își ocrotesc oamenii. Bisericile sunt bune, preoții oameni de treabă, nu strică uneori o vorbă de duh unde n-ai nici doctor, nici psiholog, nici știință de carte. România e 90% ortodocși, dintre care doar vreo treime au citit Biblia. Oamenii cred și nu pricep în ce cred, Biserica plimbă discul și bagă Biblia în programa școlară în loc să-și selecteze mai atent bazinul. Și-o fac fără discernământ.

N-ar trebui să fie o regulă despre accesul la spovedanie a minorului? N-ar trebui ca BOR să-și clarifice limitele confidențialității? N-ar trebui să aibă o variantă cenzurată, gen Disney Junior, a Bibliei? Gata, ne băgăm în xxx de la vârste fragede? Cu crucificarea, cu învierea morților, cu apocalipsa, cu curva Babilonului? Cum explicați, sfinte Patriarh, curva Babilonului unei fetițe de 12 ani? Sau curva Mântuitorului, Maria Magdalena, parabola aia cu ridicatul pietrei? Cum explicați tortura și schingiuitul? Genocidul de la poalele Sinaiului după ce vine Moise prima oară cu Catalogul de legi? (nu știm dacă inițial erau 10)? Ultima ciumă a Egiptului în care Dumnezeu omoară fiecare nou născut din poporul Faraonului, băiatul Faraonului însuși? Adică eu, părinte, am PG-13 și nu-mi las copilul să se uite la Conan Barbarul dar la ora de religie sau în confesional e cu crimă, sânge și pedeapsă? Asta e politica BOR? Măcar să știm și să decriminalizăm sexualitatea și violența pe sticlă or pe Internet.

Pupați poala popii cât vreți. Pupați-vă între voi din punctul meu de  vedere. Dar cred că e timpul să începeți să dați și socoteală. Libertatea nu v-a priit. Biserica a ajuns la punctul unde era înainte s-o pună Cuza în bazinul ei firesc social, o caracatiță grasă, veșnic înfometată, veșnic nemulțumită, numai guri și vagine, numai pretenții și amenințări voalate despre datul socoteală pe lumea cealaltă în timp ce ei, apărați de Molitfe de Război și Amulete din oase de Sfinți pretind să nu dea socoteală pe lumea aceasta. Or eu zic gata, suficient. Ia să vedem conturile Bisericii. Să vedem cum e cu prezența Bisericii în comunitate. Să vedem cam cum se duce omul la duhovnic și care e contractul dintre ei. Dacă eu am răspundere legală ca medic, de ce n-ar avea preoții?

Textul meu de mai sus e din 16.02.2014. Adică azi.

Textul pe care îl dau spre citire e datat 5.01. 2012. Adică acum 2 ani. Acum 2 ani scriam despre ce s-a întâmplat săptămâna trecută. Și n-a folosit, încă, la nimic. Eu nu sunt sceptic, însă. Sunt doar trist așteptând căderea următorului cap, a următoarei drame, una care să exprime suficient absurd încât sarabanda deșănțată a purtătorilior de cădelniță să își oprească mersul, în cortegiu, spre o nouă eră autocratic religioasă.

G

5 thoughts on “Poala popii

  1. citesc cu placere si simt ce scrii. atata,nu inteleg cum e “priitul bine”. chiar nu era nevoie de alteratia gramaticala pentru a se inteleg sensul.

  2. Dacă-i cu pochi owneri de burdihan și Merțan SlK „last răcnet”, atunci fack iconomie de slove căci „este unul care cântă mai dulce decât mine”
    Zi-le, Domnu’ Milu!

    „„Împlinirea în religie ține de esența și destinul unui neam. Dacă prin ea nu reușește să-și ridice nivelul istoric, înseamnă că el este steril spiritual. La multe popoare fenomenul religios este anchiloză, retrogradare, încât teoreticienii de stânga au stabilit o adevărată antinomie între religie și revoluție. Care este temeiul reacționar al religiei? Cât este principiu și cât istorie în rezistența religiei la spiritul revoluționar? Teoreticienii revoluționari nu sunt împotriva religiei dintr-un refuz teoretic al valorilor religioase, ci din cauza opoziției acestor valori la orice încercare de transformare totală. Sentimentul religios este prin esență nerevoluționar, iar omul profund religios a fost întotdeauna un reacționar. Deplasând conflictele de aici dincolo, el sfârșește cu timpul a fi străin complet de problema socială. Dar nu numai atât. Spiritul religios te întoarce cu fața spre trecut. Unui om care crede în Dumnezeu, viitorul nu-i mai poate aduce nimic. Dumnezeu este întotdeauna înapoia noastră. Teologia întreagă este reacționară, fiindcă ea nu vede culmi decât în imemorial. Pentru ea timpul este o cădere; pentru spiritul revoluționar singurul cadru de realizare. Mai mult: pentru spiritul revoluționar, timpul este o Divinitate.
    —–
    Religia opunând veșnicia în fiecare clipă timpului, paralizează avântul răsturnător.
    Obsesia veșniciei îl scoate pe om din viață. Poate că toată religia nu este decât o rătăcire divină a omului.
    Dintre toate formele spiritului, cea religioasă este mai aplecată spre automatizare, inerție.”
    ——-
    „Formele occidentale, și nu fondul oriental, au fost salvarea noastră. Așezați la periferia Europei, în cel mai mizerabil climat spiritual, nici Orient și departe de occident, singura ieșire au fost ochii îndreptați spre apus, vreau să spun spre ”răsăritul” nostru. Este greu de conceput și greu de înțeles, cum au existat unii ideologi care au găsit o originalitate valabilă așa-zisului Orient al nostru. Nu s-a putut observa că Sud-estul Europei are o tradiție spirituală dintre cele mai nesemnificative? Aparținerea noastră exterioară și geografică la lumea sud-est europeană a fost unul din cele mai mari blesteme. Cerc de cultură de Asie Mică, eredități turcești și grecești în moravuri, agonie de cultură bizantină, incapabilă să ne vitalizeze spiritul, toate alcătuiesc componente ale acestui blestem balcanic, de care va trebui să ne elibereze viitorul. Orientarea spre orient? Da, acesta este păcatul nostru, aceasta este plaga noastră seculară. Căci nu este vorba de spiritualitatea specific orientală, cu care n-avem nici o afinitate, ci de scursorile mici-asiatice și de acest centru de periferii spirituale, numit Balcan, unde răbufnește doar ecoul marilor respirații spirituale. România trebuie să se degajeze de toate lanțurile eredității sud-estice.”
    —–
    ”Că atâtea secole Constantinopolul a fost punctul ideal al vieții noastre , mă îngrozesc de tot ceea ce poate imagina o disperare retrospectivă. Cultura bizantină n-a fost decât un văl negru, cu care ne-a ascuns lumina, un doliu sinistru al mizeriei noaste naționale.”
    —–
    „Căci dacă nu vom învăța nimic din elanurile nemăsurate ale națiunilor mari, atunci nu ne mai rămâne decât să ne îngropăm sufletul între zidurile afumate ale bisericilor noastre și să ne stingem în suspine la picioarele acelor sfinți idioți, care au ținut acestui popor de urât toată vremea trecutului său deșert.”
    —–
    Corolarul sintetizat de EmineM:
    „”Toate popoarele care posedă o înaltă civilizație astăzi, dacă nu sunt, au fost măcar mult timp catolice” (Scrieri politice si literare, București 1910).”
    —-
    (Io* tac! Mănânc și plâng. Mănânc!)

  3. of si vai!…10 ani am completat fise la religie …ni se injecteaza credinta de mici … mi-aduc aminte ca un tarcovnic ce ne preda , ne ameninta ca de vom manca carne in post vom face viermi …
    as fi preferat educatia sexuala pentru ca d-zeu nu i-a innodat picioarele proastei aleai de colege si a mai inmultit numarul amaratilor din centrul de plasare
    scuze nu sunt pentru cozile mantuirii decat prostia … si cine o vrea sa ne prosteasca?!… cine ne impune religia in scoli ?

  4. De unde și până unde oițele Domnului sunt vegetariene? Eu sunt vegană (nu numai alimentar, ci și din punct de vedere etic) și pe vremea când mergeam la biserică mi-am luat numai palme și jigniri pentru „extremismul” meu – chipurile pentru că dumnezeu ar fi permis consumul de carne și era greșit să nu consum în perioade de „dulce”. Mai ales că eu spuneam clar că veganismul meu e o chestiune de etică, nu de post, asceză, etc🙂

    În rest, un articol foarte fain, în care m-am regăsit mult🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s