Pe fugă, într-o perioadă de graforee, nu mă mai plictisesc de România. N-am timp, nu e zi să nu se întâmple ceva simpatic, simpatic de tot. Țara bâzâie ca un stup, aici o albină, aici un bondar, aici o matcă, aici o larvă, un viermișor, faguri plini cu miere, oameni drăguți, muncitori, care mai sapă o groapă, care mai mătură o frunză, care mai freacă o bancă, un pom, un stâlp de telegraf, care mai dă un ban, care mai ia un ban, care mai fură, care mai jură, care mai plimbă un câine c-o rață în gură, care mai urlă, care mai cântă, care mai anunță, care mai denunță, care s-a acoperit, care s-a descoperit, care s-a umplut de respect, care m-a umplut de respect (?), care mă judecă, cine mă judecă, să mă judece și pe mine cineva, avem o judecată de judecat, să ne judecăm mai repede, justiția e sfântă, justiția e dreaptă, justiție e ea, justiția mea, să cheme cineva un psiholog, să ne spună oare am luat-o razna, n-am luat-o, ne-a furat razna careva, are cineva o raznă de împrumut, de dat, să declanșăm operațiunea Prima Raznă, se oferă cineva să finanțeze, Guvernul României de exemplu, avem de toate culorile, e o acuarelă frumoasă țara mea, nu mă mai plictisesc de România, România mă domină cu bici și piele și tocuri cui, și buze pline cu silicon adus din Valea Silicoanelor, zi de zi turma de demontați se rânduiește frumos, șăgalnic la poarta stabilimentului, oameni rupți, oameni cârpiți, oameni urâți, oameni borând, oameni de toate felurile și în toate aranjamentele florale, care buchet care jerberă, care coroană care spin, care Christ care banc cu Ion și Măria, care Bulă care Bula mea, care Mit care mi-a dat cu flit, care mi-a zgâriat mașina care mi-a aruncat cu bolovanul în parbriz, n-a fost cărămidă șefu poate v-a căzut o nucă, nucile în România cad cu viteză terminală, se duc glonț în sticlă, avem și nuci care se duc pe sticlă, sticla românească e iodofilă, cine se uită la nuci pe sticlă se vindecă instant de cretinism endemic, fata zice că suntem o națiune de retarzi și ne merităm soarta, eu contrez și susțin că suntem geniali, inalienabili, excentrici, un popor de crizanteme, garoafe și bujori, de tulipi și trandafiri, mai bagă un vin, mai suge un spin, bună dimineața în citadela cenușei unde toate cenușele se întâlnesc, cenușe și Cenușărese, Cenușari și Cenușei cu covrigi în coadă pe cală de dispariție, coada la carne, coada la ouă, coada la ghișeu, coada la bancă, banca la colț, colțul la pită pe care-l molfăie un poet amputat de ambele emisfere și-a cărui slovă mormăie un ajutați-mă și pe mine cu ceva, normal că te ajutăm, doar oameni suntem, eu om cu tine tu om cu mine, învârte manivela coboară geamul, învârte manivela ridică geamul, a mai apărut o stea pe cer, a mai apărut o stea pe tresă, bună dimineața boss, noapte bună boss, boss dacă-mi mai găsesc mașina lovită o să te suspectez de neglijență, păi cum se poate, boss, noi avem grijă de ea, așa, tată, așa, mamă, așa, fiule, așa, boierule, dă și mie de-o cafea, cât mai costă o cafea, nu contează ia doi lei de-aici să bei și mata o bere, că doar de mâncare nu-ți trebuie, de mâncare-ți pică para mălăiață în gura cui știe ce rimează cu nătăfleață.
Și-atât că nu-mi plac frazele lungi.
G
andreanum & co 