Martir al creștinătății

Cuvintele curg, galben pe fundalul negru. ”Școala noastră dorește să ofere copiilor un mediu neviciat de imoralitatea în creștere a societății noastre, dînd (sic!) posibilitatea încolțirii și rodirii virtuților creștine și implicit a unei vieți morale armonioase”.

Apoi, în imagine, apar copii. Îngenuncheați. În cămăși albe. ”Primește sufletul meu! Ți-l încredințez, stăpâne, preaiubite, Dumnezeu!” – spune primul băiat. Apoi se apleacă, o secure, simbolic, îi taie capul. ”Eu, Constantin, mă lepăd de tot ce e lumesc, prin moarte lângă Domnul în ceruri am să trăiesc!” – continuă cel de lângă. Și securea cade din nou. În imagine apare Călăul, îmbrăcat în negru, mascat, cu o cagulă, care se duce în spatele celui de-al treilea copil. ”Primește, Doamne, ruga, eu Ștefan mă închin, te rog să-mi dai putere, la tine vreau să vin!”. Și securea cade din nou. ”Frații mei eu, Rareș, alături de-al meu tată, te rog Doamne Iisuse, de ți-am greșit ne iartă!”. Și securea cade din nou. ”Eu sunt mic și îngrozit de ce văd” – recită cel din urmă copil, în timp ce colegii lui sunt rămași, pe tăietorul simbolic, în poziție îngenuncheată, cu capul răstignit la dreapta. ”Urgia crește, moartea aripa-și întinde. Simt, o simt, mă urmărește! […] Vreau să mor creștin, lovește!” Și securea cade din nou.

Sceneta e preluată din serbarea de sfârșit de an de la Școala brâncovenească, un așezământ de educație privat. Ieri, a făcut înconjurul României. Deși practica pedagogică e controversată, Inspectoratul Județean Constanța a declarat că nu prea au ce să facă devreme ce școala e sub patrimoniul Fundației, nu al MECTS. O să trimită totuși o echipă de control. Psihologii au tras din nou talanga avertismentului. Postacii religiei majoritare în România s-au grăbit să preîntâmpine critica, anume că e deja parte a mașinațiunii infernale pe care o desfășoară seculariștii lui Toma Pătrașcu, de la ASUR, obișnuitul reprezentant al Satanei în lupta titanică dintre Bine și Rău. În care, bineînțeles, binele va triumfa, și micuții arhangheli ai lui Christos vor moșteni viața veșnică. Intră în scenă Marcel Bouroș

Marcel Bouroș e un personaj interesant. Are propria lui pagină de Wikipedia. Din sursa respectivă reiese că domnul Bouroș și-a construit averea din meșteșuguri lumești. Asta după ce-a navigat, precum personajul lui Melville, mările lumii ca inginer Navrom, până la Revoluție. După Revoluție s-a potolit, și-a luat nevastă și-a clădit o familie frumoasă. Mai important, însă, Marcel Bouroș l-a descoperit pe Dumnezeu, undeva pe drumul Damascului. Și a înființat Fundația Martirilor Brâncoveni. Cine are curiozitatea să caute îl va regăsi, în mass-media, pe domnul Bouroș în urmă cu 6 ani, în 2008, când pe blogul lui Claudiu Târziu apare o știre despre constituirea Forului Ortodox Român, cu prilejul Conferinței Asociațiilor Laicatului Ortodox Român (CALOR). La întâlniri, merită menționat, au participat și doi reprezentanți ai Patriarhiei Române (Acad. Emilian Popescu și Pr. Nicolae Dascălu). Evenimentul a fost organizat de AZEC, Fundația Sf. Martiri Brâncoveni, Asociația Pro-Vita și asociația ROST. Prezenți au fost, printre alții, și Iulian Capsali care a cititi un mesaj din partea lui Radu Preda, dar și Pavel Chirilă și Dan Puric. Pavel Chirilă este director al Fundației Sfânta Irina, care acordă asistență avansată în ”recuperarea” bolnavilor oncologici. Participanții au consimțit, atunci, la constituirea FOR, o organizație fără personalitate juridică, al cărei vector de imagine public era promovarea dialogului pe teme de relevanță monahică, dar și de ”acțiune a clerului”.

Și prima acțiune a venit, un an mai târziu. FOR a criticat public decizia Sinodului BOR de a accepta introducerea pașapoartelor biometrice. Anume că amenință interesul național. Dezbaterea a creat, la vremea respectivă, multă vâlvă, îndeosebi pe cârca unor declarații precum cea a reprezentantului Pro-Vita în Constanța, părintele Carabuz care ar fi afirmat că trăim vremuri apocaliptice și el nu se va supune unui punct de vedere doar pentru că e venit ”de sus”. O altă controversă, de data asta legată de Pro-Vita, ar fi afinitatea ei pentru mișcarea legionară. Despre Pro-Vita s-a mai scris, și de bine și de rău, îndeosebi legat de așezămintele de la Valea Plopului, anul trecut în Gândul, în reportajul despre ”satul cu 29 de biserici” al lui Marian Sultănoiu. Mai puțin s-a scris despre apropierea dintre părintele Nicolae Tănase, ctitorul așezământului, și garda legionară, condusă după 1990 de Alexandru Suru, pe-al cărei portal vei găsi următorul citat:

„ În perioada respectivă s-au organizat numeroase conferinţe de presă, dar şi tabere legionare, în fiecare vară, multe dintre ele desfăşurându-se la Valea Plopului, în judeţul Prahova, unde legionarii au dat o mână de ajutor părintelui Nicolae Tănase, care prin intermediul ONG-urilor pe care le prezidează, Pro Vita Sfântul Brâncoveanu şi Pro Vita pentru născuţi şi nenăscuţi derulează numeroase proiecte de asistenţă socială, mai cu seamă în beneficiul minorilor[71].

Scopul acestor tabere, pe lângă educaţia legionară, era acela de a răspândi „adevărul despre Mişcarea Legionară”, aşa cum declară actualul şef al Legiunii[72]. Totodată se încerca convingerea populaţiei, dar şi a administraţiei statului că Mişcarea Legionară nu reprezenta un pericol la adresa stabilităţii statului şi a societăţii româneşti. Până la taberele ce au avut loc la Valea Plopului menţionate anterior, legionarii au mai organizat şi altele, la Eforie Sud (în 1996 şi 1997), lângă Sibiu, sau în zona Făgăraşului, ultima fiind o tabără de propagandă.”

Dar să ne întoarcem la domnul Bouroș. În perioada de stare a flamei cu CIP-ul biometric domnia sa publică, pe blogul ”Lupta pentru ortodoxie” un mesaj intitulat, simbolic ”Noi, gadarenii și CIP-ul”. Neinițiatul n-o să știe cine sunt gadarenii, deci merită să facem un scurt detur în Evanghelia lui Luca.  Povestea face referire la felul în care Iisus Hristos, în Gadara, scoate dracii dintr-un gadarean. Parabola, în Evanghelie, sună așa:

””În vremea aceea, venit-a Iisus cu corabia în latura Gadarenilor, care este de cealaltă parte a Galileii. Şi, ieşind El la uscat, L-a întâmpinat un om oarecare din cetate, care avea draci; şi de multă vreme în haină nu se îmbrăca şi în casă nu petrecea, ci în morminte. Iar văzând pe Iisus şi strigând, a căzut înaintea Lui şi, cu glas mare, a zis: „Ce este mie şi Ţie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Prea Înalt? Rogu-Te, nu mă munci pe mine!” Că poruncea duhului celui necurat să iasă din omul acela, pentru că de mulţi ani îl târa pe dânsul după el şi-l legau cu lanţuri de fier şi cu obezi, păzindu-se, dar, sfărâmând legăturile, se gonea de dracul prin pustii. Şi l-a întrebat pe el Iisus, grăind: „Cum îţi este numele?” Iar el a zis: „Legheon”, că draci mulţi intraseră într-însul. Şi Îl rugau pe El ca să nu poruncească lor să meargă întru adânc. Şi era acolo o turmă de porci mulţi, ce păşteau în munte; şi-L rugau demonii pe El să le dea voie să intre într-înşii. Şi le-a dat voie. Şi, ieşind dracii din om, au intrat în porci şi s-a pornit turma de pe ţărmuri în iezer şi s-a înecat (Luca 8, 26-37)”

Scrie domnul Bouroș, în debutul mesajului său, făcând trimitere la un discurs al Căpitanului (Corneliu Zelea Codreanu):

”În 1923 Căpitanul spunea: „Dacă vor intra trupele bolşevice la noi şi vor ieşi învingătoare, în numele diavolului, cine poate să creadă, unde este mintea care să susţină că ele vor pleca de la noi, înainte de a ne sataniza. Consecinţele? Inutil să le mai discutăm”. Şi, într-adevăr, ne-au demonizat. Puţinii nedemonizaţi, asemeni unor fire de iarbă ieşite prin asfalt, sunt cei care potenţial au acceptat moartea!”

Doi ani mai târziu, într-un efort independent lipsit de succes, onorabilul om de afaceri constănțean candidează la primăria județului.  În emisiunea pe care o face pentru o divizie teritorială a Prima TV apare smerit, cucernic. Nimic nu anunță tendințele naționaliste din discursul al domnului Bouroș mai puțin credința că, la momentul de față, există un ”dușman” în România, care e de sorginte xenopată. E ”străinul” care vine să subjuge ”autohtonul”. Între timp fundația Martirilor Brâncoveni a crescut. Are o școală. Are o librărie. Are un cerc de ”misionariat”. Are un program de ”conferințe” în școli și licee pe teme ”pro-vita”. Conferințele sunt anti-avort, pro-abstinență ș.a.m.d., aparent cu acordul tacit al Ministerului Educației. Și-apoi, în februarie 2013, are loc incidentul de la Muzeul Țăranului Român, unde urma să aibă loc proiecția filmului ”The Kids are Allright”. Undeva la 50 de persoane au intrat în sala de proiecție a filmului, au întrerupt proiecția peliculei, au intonat imnul național și cântece bisericești. Academicianul Sorin Dumitrescu declara, la vremea respectivă, ”schimbat-au buldozerele cu gay”. Pe cuvantul-ortodox.ro mesajul sună după cum urmează:

Şi atunci, de ce a ţinut morţiş acest grup de băştinaşi şi băştinaşe gay să vină tocmai aici, într-un loc incompatibil cu orientarea lor, să violeze arhetipul ancestral al unui întreg popor, propagând mediatic o derivă ontologică care ne-a costat Potopul! De ce tac şi de ce apără acest viol fără precedent, noile organe ale statului, ale USL-ului, pentru a căror biruinţă am înfruntat gerul zile în şir?! De ce nu stopează urgent sacrilegiul?!”

Arhiepiscopia Tomisului s-a dezis, de-a lungul timpului de fundația Martirilor Brâncoveni. În singura referință pe care am găsit-o despre legăturile dintre cele două IPS Teodosie prelatul a negat orice legătură cu ONG-ul domnului Bouroș, deși hramul mănăstirii Casian s-a făcut din banii fundației. Mai mult, de-a lungul timpului, IPS Teodosie a ”binecuvântat” mai multe acțiuni ale Fundației, cum ar fi memoriul din 2008 adresat instituțiilor școlare cu privire la sărbătoarea de Halloween, sau concursul ”Cărticica mea de suflet”, tot în 2008, dar și viceversa, vezi a doua ediție a ”Congresului Internațional de Rezistență prin Religie”, sub ”înaltul patronaj” al IPS Teodosie, și a lansat un volum de scrieri și Fundația Martirilor Brâncoveni a domnului Bouroș. Marginile sunt gri, legăturile inevitabile.

Până la ce punct, se pune întrebarea deci, Biserica Ortodoxă Română a permis, pe alocuri oblăduit, expansiunea extremei drepte în România în ultimii 25 de ani? E timpul ca Patriarhul României și sinodul BOR să se delimiteze de organizații non-guvernamentale de inspirație/ influență fundamentalistă, fascistoidă, care sunt dezavuate într-un stat de drept, consfințit constituțional. BOR a predicat, de-a lungul timpului, un gen de ”smerenie” atotinclusivă cu o mână, în timp ce, cu cealaltă, a lăsat, tacit, să expansioneze falanga creștinismului de luptă, de capă și spadă, în care copiii sunt crescuți ca ”soldați ai lui Christos” într-un cult al urii, și disprețului, pentru oricine sau orice nu împărtășește valorile ecumenice. Triumful recent privitor la ”ora de religie”, ca și discursurile duplicitare ale exegeților opiniei publice, ascund un adevăr sumbru. Anume că la umbra relaxării generice a românului față de creștinism nu ca opțiune, cât mai degrabă practică, în ultimii ani a crescut, din nou, germenul intoleranței și-al patriotismului naționalist. Unde sunt autoritățile statului? Unde e reacția Ministerului Educației? Aș fi înțeles, vezi explicat, apatia guvernamentală dacă ar fi fost vorba de Remus Pricopie, un apologet al ecumenismului care a încuviințat excursii religioase pentru copii în timp ce arunca anatema asupra expoziției de anatomie de la Muzeul Antipa (un alt moment relevant în istoria recentă unde apare, mirabila mirabilis, asociația Pro Vita). Rămâne pentru Sorin Câmpeanu și oamenii din subordine să rezolve dilema cazanului cu smoală aprins de filmarea de la școala Brâncovenească patronată de Fundația domnului Bouroș. Cât despre restul, rămâne la latitudinea fiecăruia să judece povestea de aici. Anticipez că vor fi voci împotrivă. De fiecare dată când am scris despre Biserică, și practicile ei, furia postacilor a fost pe măsură. Că am fost afurisit nu e mare lucru. Că am fost discreditat, cu atât mai puțin. E practica de propagandă obișnuită a fiecărui cult care-și vede amenințată iluzia de impunitate. Dar nu o au. Nu există impunitate pentru practicanții unui fascism de inspirație religioasă. Aici, acum, în România, se întâmplă lucruri lângă noi la care am face bine să deschidem ochii, și chiar dacă nu-i închidem să nu ne închidem mintea. Așa se explică, nu exclusiv cât mai degrabă inclusiv, xenofobia, homofobia, ura românului pentru aproape, pentru minoritar, pentru cel altfel decât el, pentru cel plecat, pentru cel rămas, pentru cel care nu se supune, nu pleacă fața în fața securii amenințătoare a Călăului.

G

4 thoughts on “Martir al creștinătății

  1. Hai să-nebuneşti tu că-i aşa! De unde le scoţi, bă jigodie? Din traista lui Soros de unde ciuguliţi voi, extremiştii de stânga? BOLŞEVICII adică. Neokominterniştii, slugoi ai lui Brucan & Co. Da’ cine pizda mă-tii eşti tu să dai ordine unor instituţii întregi? Hai sictir, boule!

  2. A! Observ că ai de-a face cu “Medlife”, conform paginii dumitale de feisbuci. Adică, instituţiile alea care erau pregătite de dom’ Băsescu să primească porţia de gheşeft din “privatizarea” sistemului de sănătate! Du-te, bă, şi te caută la cap! Şi ai grijă că lăcomia de bani – de eutori în cazul tău – o să te bage în mormânt şi pe tine şi familia ta. Boule!

  3. in legatura cu episodul biblic – se petrecea pe pamantul Galileii locuit de evrei, asa-i ? insa evreii nu cumva aveau porcul pe lista interzisa? si atunci, de unde turme de porci in Galileea?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s