Iarina inca munceste

Daca nu stiti cine este Iarina, aflati ca ea este o fetita de 9 ani care joaca sah. Acum citeva luni a participat, si cu ajutorul nostru, la campionatul european de juniori de la Batumi, primul ei concurs adevarat. Povestea ei se gaseste aici si aici, iar ce s-a intimplat in Georgia gasiti pe pagina Iarina din acest blog, unde tractoristu a pus linkuri si clasamente.

Intre cele doua momente Iarina a tot jucat sah (citeva campionate micute si citeva zeci de partide), inclusiv cu oameni de 30 si peste 65 de ani. Munceste, se antreneaza, invata si joaca pentru a stringe cit mai multe puncte care sa-i creasca ratingul. In continuare este prima din clasa la scoala, ii place sa invete, ii place sa cistige, sa fie prima. Vorbeste frumos, isi ascunde bine emotiile, e un copil modest care se lupta. Slava Domnului e sanatoasa.

Din cind in cind mai vorbesc cu ea pe messenger… nici macar o data nu am gasit la ea o greseala de scriere sau de exprimare, desi pe mess e voie (eu nici macar nu folosesc cratimele pe mess, scriu aiurea rau de tot, doar cu asta mica ma cenzurez si scriu corect).

Intre 11 si 20 aprilie, la Voineasa, va avea loc finala campionatului national de sah pentru copii. Deplasarea si cazarea acolo costa cam 600-700 de lei (6-7 milioane lei vechi sau in jur de 165-190 de euro). Micutza nu ar cere niciodata bani pentru ciocolata sau haine, ea ii cere pentru a putea merge sa joace sah la un campionat. Iar calculatorul pe care l-a primit cadou de la un prieten de-al lui Oaie este folosit la tot la cautat articole pentru scoala si la jucat sah online citeva ore pe zi. Nu-mi aduc aminte ca eu la 9 ani sa fi fost atit de atenta, silitoare, muncitoare sau cu vreun tel in viata…

E trist sa constati ca nu ai de unde. Stiu cum traieste Iarina, vorbesc deseori cu mama ei, uneori si cu profesoara de sah si cu bunica. Stiu ca nu sunt bani, ca buncii au nevoie de medicamente, stiu ca Iarina joaca sah pentru a cistiga bani din premii. Sau macar asta isi propune. Se straduieste. In Botosani sunt prea putini oameni cu bani; acolo un salariu de 200 de lei e cel mai intilnit, si e inca unul bun. Asa cum va spuneam si lunile trecute: daca putem sa ajutam cu un 5, 10, 15 lei, daca nu mai mult, haideti sa o facem. Daca aveti firme si puteti sponsoriza Asociatia Judeteana de Sah Botosani, faceti-o. Orice leu e bine venit si el inseamna ceva. Daca depuneti declaratia de venit si nu v-ati hotarit cui sa donati cei 2% de care puteti dispune, donati-i acestei sarace Asociatii de sah.

Contul este RO56RNCB0041041201600001 deschis la BCR Botosani pt Asociatia Judeteana de Sah Botosani. Asociatia asta a fost infiintata tocmai fiindca o doamna profesoara de sah si sotul dinsei, sotii Diaconu, au intuit ca Iarina poate deveni o invingatoare, asadar tot ce ajunge in contul acestei asociatii, din donatiile noastre, o ajuta pe Iarina.

Poate cindva vom ajunge sa ne bucuram si de succesele ei asa cum ne bucuram de cele ale lui Costel Busuioc…

iti tinem pumnii, Iarina

Iarina Teodora Dumitras

Ea este Iarina, fetita de care vorbeam aici. Mai are fix 12 min. pina decoleaza de pe Otopeni spre Istanbul, si de acolo spre Batumi, Georgia.

Trebuie sa le multumesc tuturor celor care s-au implicat in campania de stringere a banilor pentru acest copil. Am strins fix 4905 roni intr-o singura zi, de la 15 persoane. Nu e mult, dar pentru un biet copil crescut de bunici e un dar enorm, pe care l-a primit atit de demna, de cu capul sus si “barbata” incit mai aveam putin si-mi dadeau mie lacrimile, ca si bunicii ei. Vazind-o, nu regret o clipa ca ne-am mobilizat si am reusit ceva pentru ea. Merita, cu siguranta, mult mai mult. Si vom face asta. Bunica s-a imprumutat de 1300 de euro ca sa aiba de mincare si umblat prin Batumi, asa ca banii dati de noi au venit foarte bine. O sa mai stringem, desigur, sa vedem la intoarcere (mi-au promis ca tinem legatura) cum facem cu contul.

Am facut o pauza pentru ca am primit un mail de la matusa fetitei, care sta in Iasi, cu niste precizari privind parintii fetitei (mai precis mama ei), care traieste si munceste la Iasi. O sa va scriu si despre asta, dar nu e important acum. Deci Iarina are mama si matusa la Iasi si bunicii si un unchi la Botosani, nu e asa singura pe lume cum credeam. Cu atit mai bine pt ea.

Asadar, stiti din update-urile de aznoapte ca am primit un telefon de la o anume doamna Rosu. S-a elucidat misterul: doamna cu pricina exista, are legatura cu federatia (sau asociatia) de sah din Botosani si era ingrijorata ca cele 3, cu micutsa in frunte, s-ar putea intilni cu niste nenorociti care cine stie ce sa le faca. Inclin sa-i dau dreptate, acum ca a trecut, dar mi se parea nedrept pina la cer si ianpoi ca cineva sa ne banuiasca, fara sa ne cunoasca, de rea credinta. Cert este ca doamna Rosu a vorbit cu doamna profesoara si le-a atras atentia sa nu aiba incredere in oricine le ofera bani, cu argumentul (imbatabil pt oamenii simpli: daca noi in Botosani de la nu stiu cite firme mari am cerut si abia am strins 10 milioane, cu milogeala si calcat pe inima atitea luni, cum sa stringa ei intr-o zi de patru ori mai mult?).

Doaman Diaconu, profesoara Iarinei, nu ne-a raspuns la telefon de la 4 si pina la 6:06. In acest timp, eu cu oaie si cu liviu am cautat pe net (de fapt oaie avea telefon cu acces la net, ca e mai smecher), sa cautam unde ar putea sa ajunga, in Bucuresti, autocarele de Botosani. Intre timp mai intrebam si taximetristi si obisnuiti ai garii care, fiecare, normal, avea un alt raspuns: aici, peste drum, pe grivitei, la golescu, la diego, in pizda masii! Le-am luat pe toate la rind, am trecut o data, de doua ori, in sens invers si iarasi ne postam in fata garii. Intre timp sunam si trimiteam smsuri la doamna profesoara. Am sunat si de pe nr  lui oaie, cu gindul ca poate nu voia sa-mi raspunda mie. Acelasi raspuns: casuta vocala.

Intre timp, ieseam din masina sa fumam si sa admiram tineretul care juca fotbal sau priza din punga in parcul de la Min. Trasporturilor.

Pe la un 5 si jumatate, a sunat oaie la serviciu la el, unde se gasea un om cu internet, sa caute la noi pe blog sa gaseasca nr de acasa al dnei profesoare. L-a gasit, am sunat: nici un raspuns. Am mai dat o tura de autogari. Apoi am mers si la autogara din Natiunile Unite, pre numele sau Diego (double t, vizavi de tribunalul mare, pe splai). Unde un nene care matura ne-a spus ca a fost mai devreme un autocar de botosani, dar era cam ciufut omul dimineata si n-a vrut sa ne spuna mai multe.

Ne-am dezumflat de tot. Eu injuram, baietii, mai decenti, taceau. Mi se parea ca e o consipratie impotriva noastra, ca nimic nu are cum sa mearga bine in tara asta. Am mai incercat inca o data la doamna profesoara si… a raspuns!
Erau deja in Otopeni, dadusera cite 10 roni de persoana soferului sa duca pasagerii (vreo 20) direct la Otopeni, pt ca avusese intirziere de peste o ora. Asa ca, dupa o consultare aproape din priviri cu baietii, am pornit spre aeroport.

Am ajuns pe la un 6 jumate si ne-am intilnit cu fetita, bunica si profesoara. Nu va mai zic de emotii, ca v-am mai zis. Doaman profesoara ne-a spus ca nu a avut semnal la telefon, si ca a vazut la un moment dat ca a primit sms-uri, dar asta se petrecea cind coborau din autocar, si n-a avut vreme sa citeasca ce scria in ele. oricum ar fi, bine ca ne-am intilnit.

Baietii au fost siguri ca ultimul sms al meu, in care o rugam pe profesoara sa raspunda la telefon pt ca noi nu am pus la suflet ce ne-a zis dna Rosu, nu vrem sa facem rau ci sa ajutam un copil.

Banii au ajuns din mina mea direct la fetita si la ea au ramas. Am lasat si plicurile originale in care au ajuns la mine banii, desi mototolite unele si scrise altele. Profesoara a primit o lista cu numele complet al tuturor contributorilor si cu contributia fiecaruia, cu rugamintea de a nu o da publicitatii sub nici o forma. Asa mi s-a parut corect sa fie, sa stie ca sunt oameni care au vrut si au putut s-o ajute si cine sunt ei. Se vor ruga pt noi, asta e sigur si le multumim pt. asta.

I-am urat succes Iarinei, i-am zis ca toti colegii, prietenii si amicii nostri ii tin pumnii si ca ii dorim din tot sufletul sa obtina o medalie. La care raspunsul ei a fost: pai nu se poate altfel. Asa sa fie.

Sa vedem ce facem in continuare. Scuzati eventuala incoerenta, dar nu prea am apucat sa dorm, m-a si emotionat copilul asta, si m-a si supraforjat situatia de dinaintea intilnirii.

Multumesc tuturor,

iti tinem pumnii, Iarina!

un premiu pentru bunicul meu…

Aseara, pe cind ma jucam pe bloguri cautind sa citesc ceva interesant am ajuns la Radu Gonciar. Si abia postase, sau abia atunci am vazut eu, un copy dintr-un articol aparut in Evenimentul de Botosani.

Despre ce e vorba: o fetita de 8 ani din Botosani, sahista si orfana, crescuta de bunici, vrea si poate (s-a calificat) sa participe la Campionatul European de Sah din Georgia, care se va desfasura intre 12-14 23 octombrie. Update 12:29 a.m. Edit data luat de aici (ar fi si aici, daca ar fi actualizat site-ul, ceea ce nu e). Asadar e vorba despre 12 zile, nu de doua cum credeam.

Iarina Dumitras are doar opt ani. S-a calificat la Campionatul mondial de sah de la Batumi, in Georgia. Dar, pentru a participa la competitie, are nevoie de 100 de milioane de lei, pana pe data de 10 octombrie, bani necesari pentru transport si cazare. Colegii i-au sarit in ajutor, dar si reprezentantul unei firme, impresionat in urma articolului aparut in cotidianul nostru.”

si

Bani pentru medicamentele bunicului.
Pentru ca situatia materiala este mai deosebita, fetita si-a propus sa castige cat mai multe concursuri, iar banii nu-si doreste sa-i investeasca in scopuri personale, din contra, sa-i rasplateasca pe cei care au sustinut-o: „Iarina este un copil foarte sensibil, cu o inima mare. Din sumele pe care le-a castigat pana acum, a cumparat bomboane pentru colegi, dar si medicamente pentru bunicul ei. Este sociabila, iar rezultatele la scoala sunt impecabile si merita sa ajunga departe”, declara Eugenia Musteata, invatatoarea fetitei.

Platile se pot efectua in doua moduri: direct, luand legatura cu Silvia Diaconu, profesoara Cercului de Sah al Palatului Copiilor, sau depunand banii in contul IBAN al Asociatiei Judetene de sah Botosani, deschis la BCR: RO56RNCB0041041201600001. UPDATE: daca era sa folosim contul, trebuia sa fie deja depusi banii, altfel ajung la Federatie, nu la fetita. Ramine deocamdata varianta cash, pina facem rost de un cont al fetiteti sau al familiei ei.

Acolo, insa, scria ca pina pe 10 octombrie, adica azi, fetitei ii trebuiau banii pt a putea sa mearga in Georgia.

Am sunat la dna Silvia Diaconu acum 10 minute si am aflat urmatoarele:

Banii nu s-au strins in totalitate, mai lipsesc 21 de milioane (lei vechi) – pe care doamna Diaconu o sa-i puna din buzunar, daca nu se gaseste cineva (un cineva colectiv) care sa le ajute. Fetita si dna Diaconu ajung in Bucuresti miine, cu un autocar Priscom, undeva linga Gara de Nord, in jur de 4:30 dimineata. La ora 06:50 trebuie sa fie in Otopeni, pe aeroport, pentru a se imbarca in cursa pentru Istanbul, care decoleaza la 8:50. In Istanbul vor sta o jumatate de zi, pentru ca apoi sa ia cursa spre Batumi. Nu au bani nici macar pentru taxiul intre Gara de Nord si Otopeni, care stiti ca e in jur de 70 de roni, aka 700.000 rol.

Haideti s-o ajutam pe fetita asta (nu neaparat pentru acum, desi ar fi foarte frumos sa cistige premiul, dar pentru ca are o viata grea si merita; fetita nu are parinti, bunicul pentru care vrea sa cistige acest premiu este paralizat, bunica in virsta…).

Cititi articolele, sunati la dna Diaconu (tel. 0231 517 316, la care o gasiti pina diseara), care aveti masina si le puteti transporta la aeroport sau care aveti ceva bani si ii puteti da fetitei. Pentru relatii suplimentare ulterioare aveti mailul meu andreanum@yahoo.com sau andreanum@gmail.com . Eu am sa dau sfoara in tara la toti colegii, prietenii, cunoscutii, ziare si peste tot unde am intrare sau pot sa-mi fac.