o prostie inca la moda
noiembrie 20, 2007
Political correctness (adjectivally politically correct, both forms commonly abbreviated to PC) is a term used to describe language, ideas, policies, or behaviour seen as seeking to minimize offence to racial, cultural, or other identity groups. Conversely, the term politically incorrect is used to refer to language or ideas that may cause offense or that are unconstrained by orthodoxy. Asta e definitia wiki
De unde a aparut ideea asta de a ocoli cuvintele directe si a o lua pe ocolitelea pentru a spune, de fapt, acelasi adevar, nu stiu exact. Unii zic ca pe la 1790 si ceva, intr-o decizie a Curtii Supreme se mentioneaza ceva asemanator (ca sens), care nu corespundea cu linia de politica externa a USA la momentul ala, altii ca face parte din vocabularul marxist-leninist, in care linia partidului era aia dreapta si tot ce era pe linga era incorect politic (si trebuia eliminat sau corectat). Cert e ca feminismul si de prin 1970-80 s-a suparat rau si a pornit o revolutie: The history of society, as the feminists argued, was written from the male point of view (”it’s HIStory, not HERstory”). Cei care au avut cele mai multe contributii la exemple au fost feministele, homosexualii, handicapatii si oamenii complexati, sau asociatii care vorbesc in numele acestora.
Care e de fapt ideea acum? Aceea de a elimina din discursul fiecaruia cuvintele, frazele si expresiile pe care altii le-ar putea considera ofensatoare. De exemplu, daca unei doamne de 140 de tone kile ii spui “graso!” sau “obezo!” ea s-ar putea simti jignita, prin urmare trebuie sa-i spui ca e grasa fara sa folosesti cuvintul grasa, ci o expresie. Cum ar fi “height-weight-proportionally challenged lady” in sensul ca ea este disproportionata pe axele verticala orizonatal, sau e mai mult lata decit inalta, sau mai bine o sari decit s-o ocolesti. Un exemplu din alta gama este interzicerea cuvintului si a manifestarilor de Craciun, pentru ca musulmanii, budhistii si credinciosii de alte religii care nu sarbeaza nasterea lui Iisus in perioada aia s-ar putea simti ofensati. Daca la un bal mascat va costumati in pirat si purtati si o cange ca a lui Hook, cu siguranta veti ofensa pe cei cu dizabilitati in utilizarea miinilor, in sensul ca poarta o proteza in urma unei amputari. Intr-o maternitate din Halifax s-a interzis privitul bebelusilor, in ideea respectarii demnitatii si intimitatii pacientilor (adica a bebelusilor) si exista o pancarta pe care scrie “Ce te face sa crezi ca vreau sa fiu privit?”. Daca unui copil ii spui de fata cu altii ca e destept, ceilalti se pot simti ofensati, tragind concluzia ca ei ar fi, in concecinta, prosti. Gasiti sute de exemple pe tot netul. Ba chiar iata si niste reguli de exprimare corecta. Gasiti si rescrierea povestilor in limbaj corect politic. Gasiti de asemenea un milion de mistocareli pe tema asta, netul e plin de abrazivi si cinici.
Eu recunosc ca niciodata nu i-as zice unui orb chiorule sau unui bolnav de sindrom Down mongoloidule sau handicapatule. Exista limite, dar sunt cele pe care educatia si bunul simt te obliga sa le respecti. Insa se exagereaza. Nu-i zic chiorule, dar e musai sa-l denumesc cumva, sui atunci ii zic “persoana cu dizavilitati vizuale”? Nu vad de ce ar trebui, tot acum, sa schimbam denumirea de “fusta tiganeasca” sau “muschi tiganesc” pentru ca tiganii s-ar putea simti ofensati. Faza cu negrii din America a fost dusa la extrem si s-a ajuns la chestii super funny: mai intii le-au zis Agrican-Americani, ca negru era ofensator, apoi au scos cuvintele black si colored din toate sloganurile, cintecele, poeziile la moda. Adica “Black magic woman” si “black&white films” sunt ofensatoare pentru negrii din america, da? Formatia Gipsy Kings ar trebui sa se numeasca Rroma Kings, nu?
La noi la tv, in lumina razelor cazului Mailat, s-a propus sa se inlocuiasca cuvintul rromi/tigani din Italia cu termenul de cetateni romani din Italia; numai ca cetatenii romani din Italia au zis ca ei nu vor sa fie confundati cu cetatenii romani romi din italia, asa ca se merge pe cetatenii din Italia care au ucis o alta cetateanca in Italia. Mi se pare ca locul nu e foarte important pentru cetatenii astia, propun ca pt Italia sa se foloseasca termenul tara cu iesire la marea mediterana si sper ca turcii, francezii si maltezii sa nu aiba nimic impotriva. 
Si tot asa, pina cind ajungem sa scriem de neinteles, ininteligibil, aiuristic si eufemistic. Cea mai misto chestie este ca eu propun a se schimba denumirea de political correctness in cea de inclusive language sau limbaj inclusiv, adica sa se elimine cuvintul politic, pe care eu il consider ofensator, din moment ce nu fac parte din nici un partid politic. Desi nici cu limbaj nu stiu ce sa zic, fiindca in ultima vreme asociatiile pt drepturie animalelor sun foarte vocale, or animalele inca nu au limbaj articulat cu limba…
noiembrie 20, 2007 at 1:31 pm
legand political corectness cu italia mi-am amintit ca acolo nu mai e deloc frumos sa spui despre cutare femeie ca e poeta, directoare sau prestidigitatoare, tocmai ca pui prea mult accent pe diferenta intre sexe, cand ocupatia lor ar trebui sa poarte un nume si atat.
si tot in italia, gradina zoologica e, din aceleasi motive, un big NO NO. e parc bio. sa nu se supere nimeni.
oare limbajul semnelor are feminin si masculin?
noiembrie 20, 2007 at 1:40 pm
parc bio, ha? si plantele care nu vor sa fie considerate legume nu se revolta? eu nu as mai face flori, in locul lor
partea naspa e ca unele ocupatii au denumiri de gen masculin: gen medic, doctor, inginer. Inseamna ca trebuie sa spunem persoana care activeaza in domeniul medical, ingineresc si al constructiilor cumva?
Ma, astea nu-s prostii? Nu ne ocupam cumva timpul cu timpenii?
noiembrie 20, 2007 at 1:45 pm
desi ai scris amuzant, io cred ca e mai la moda sa nu fi PC. si mai cred ca PC-ul, desi in aparenta suparator pentru oamenii cu bun-simt, tocmai prin exagerarea lui s-ar putea sa impuna un limbaj moderat.
ma rog, e un subiect prea lung, n-ai cum sa fii (sau eu n-am cum sa fiu) complet pro sau complet contra PC.
noiembrie 20, 2007 at 1:51 pm
sigur ca nu sunt complet pro sau complet contra. Am si zis ca exista niste reguli de conduita care impun limitari. Ce ma enerveaza pe mine este exagerarea (in ambele directii) si ascunsul dupa deget.
noiembrie 20, 2007 at 1:53 pm
in curand nu vom mai spune nici mama, nici tata
noiembrie 20, 2007 at 1:57 pm
daca tot vorbim de limbaj, pe mine mult mai tare ma enerveaza corporatistii si advertiserii
acolo chiar e vorba de un moft, lipsit de orice ideologie.
noiembrie 20, 2007 at 1:58 pm
@monica: pai mama si tata e claaar incorect politic, presupui ca un copil are o familie heterosexuala.
noiembrie 20, 2007 at 2:18 pm
uau. si e naspa ca doar mamele nasc
noiembrie 20, 2007 at 3:08 pm
Istoria e ciclica. Asa cum tagma nefututelor zise si feministe, alaturi de poponari, cioroi si alte specii similare au pornit revolta sociala care a dus la inventarea politicalcorectensului, asa se va intampla atunci cand cei minoritari (PRO) vor deveni majoritari, iar noua minoritate se va rascula… Borat, de exemplu, poate fi privit ca un varf de lance al acestui nou fenomen, pe care il astept cu mare nerabdare… Pana atunci, sa-mi suga pula toti cei care nu inteleg ca in Italia ne fac tiganii de toata bafta…
noiembrie 20, 2007 at 3:23 pm
voi chiar aveti probleme cu asta? mie mi se pare ca inca nu se poate vorbi de PC la noi in tara. daca insusi presedintele a scos pasarica aia imputita pe gura, si mare lucru nu a patit, mai e mult de asteptat pana sa ne raliem la ’standarde’.
nu cred ca vom deveni vreodata adepti ai nouvorbei.
tocmai pentru ca nu sintem in stare sa finalizam
eu unul mai am si avantajul unui mediu mai frust pe la munca, asa ca ca ce scriu pe net e mai septic de o suta de ori decat ce pronunt prin jur de obicei
noiembrie 20, 2007 at 3:24 pm
am uitat sa scriu o litera ‘a’ undeva mai sus.
noiembrie 20, 2007 at 3:30 pm
baloo, eu zic ca nu numai tiganii ne fac de bafta in Italia, ci si romanasii albi si blonzi. Si zici ca acuma, daca asa cred io, tre sa ti-o sug?
noiembrie 20, 2007 at 6:58 pm
andreanum, poate vorbea retoric baloo.
eu am experimentat PC inca de la inceputul venirii in US. initial, era interesant sa vezi cum isi cauta unii cuvintele pentru a nu supara pe nimeni.
apoi a devenit un pic deranjant. nu inteleg de ce, de exemplu, au fost organizate dezbateri electorale separate pe tema persoanelor homosexuale sau special pentru cei de culoare sau pentru comunitatea latino. inteleg ca politica e o curva ce trebuie sa atraga toti clientii, dar totusi, de ce nu se pot pune intrebari despre aceste probleme intr-o dezbatere generala, fara o tema precisa.
apoi, PC inseamna mai mult decat doar cuvinte. mi s-a facut un instructaj extrem de agresiv si privitor la modul cu sa privesc sau mai bine zis sa nu privesc intens sau prelungit la studentii mei de culoare sau supraponderali sau chiar anorexici, la arabii cu vesminte traditionale sau la cei cu yamulka pe cap etc. evident ca, spunandu-mi-se sa nu ma uit insistent, curiozitatea mea a devenit si mai mare.
cred ca, cel putin pentru mine, e deranjant ca drepturile asa-ziselor minoritati devin mai importante decat ale majoritatii. nu e chiar o perioada ideala de a fi barbat caucazian in US. nici macar faptul ca sunt strain nu imi aduce puncte.
noiembrie 20, 2007 at 7:20 pm
Referitor la primul mesaj al Monicăi, în viitor s-ar putea ajunge la adevărate dispute cu privire la limbajul de lemn, precum: e mai bine să numeşti meseriile femeilor cu nume masculin, ca să minimizezi diferenţele, sau cu nume feminin, ca să nu laşi impresia că lumea e condusă de bărbaţi? Iar decizii de felul acesta se iau numai pe cale politică.
noiembrie 20, 2007 at 7:39 pm
andreanum, tocmai voiam sa scriu despre acelasi lucru. si anume ca partea din PC care depaseste bun simtul e ridicola. mi se pare ras sa inlocuiesti ‘pitic’ cu ‘vertically challenged’, care vertically challanged o parea mai corect, dar inseamna la fel de bine si ‘cam inalt’.
monica, de ce sa nu zici poeta?!! pana acum credeam ca eu sunt mai degraba proPC decat contra pentru ca, de exemplu, mi se pare mai firesc (si mai consecvent fata de regulile limbii ro) sa spun doamna directoare decat doamna director. pentru italieni este mai corect politic sa-i zici unei femei ca-i director? pai sa renunte si la ‘doamna’ atunci. sa fim cu totii niste domni
noiembrie 20, 2007 at 8:06 pm
o sa sara feministele sa spuna ca nu e HERstory, deci li se incalca dreptul de a avea meseriile feminizate
eu nu pricep ce dracu vor sa spuna cu “ma deranjeaza si ma simt lezata in sufletul meu feminin daca nu exista si meseria de inginera, doctora si lacatusa mecanica”. Sa mor daca inteleg de ce te-ar supara atita lucru si cum anume te deranjeaza.
noiembrie 20, 2007 at 11:25 pm
deci de acuma sa se spuna( in italia, ca de acolo am auzit cu inovatia asta) cine ce face, nu cine ce este.
Ceea ce mi se pare corect. ea scrie poezii. la fel si el.
noiembrie 21, 2007 at 1:29 am
Eu cred că acel “încă la modă” din titlu sună a wishful thinking, impresia mea e că PC-ul (aşa cum frumos a fost abreviat aici de către antevorbitorii mei)tinde să devină dogmă. Şi-atunci… demodat sau nu… va fi vai de curu’ nostru
noiembrie 21, 2007 at 6:28 am
Am crezut ca PCurile sunt calculatoare.
noiembrie 21, 2007 at 2:23 pm
Ar trebui sa conceapa cineva un manifest impotriva PC (lol!!!) si sa-l promoveze in blocosfera… poate iese de-o miscare sociala!
noiembrie 21, 2007 at 2:36 pm
iese pe dracu: va fi un taifun de o zi, maxim doua, intr-un pahar cu apa. Romanii nu sunt in stare sa se rascoale ca sunt mintiti si aiuriti zilnic de niste unii, si o sa face pentru a nu se folosi nu stiu ce termeni eufemistici? Vise, taica…
noiembrie 21, 2007 at 5:54 pm
andreanum: “eu nu pricep ce dracu vor sa spuna cu “ma deranjeaza si ma simt lezata in sufletul meu feminin daca nu exista si meseria de inginera, doctora si lacatusa mecanica”. Sa mor daca inteleg de ce te-ar supara atita lucru si cum anume te deranjeaza.”
ce le-ar deranja? Masculinul ca definitoriu pentru persoana, pentru uman in general. Masculinul este norma, iar femininul este tolerat, e si el pe acolo. Asa cum imi explica un imbecil e profesor de romana, cu un zimbet cretin pe fatza, ca deh, daca ai un substantiv masculin si unul feminin, cind vorbesti despre ele impreuna masculinul primeaza, el are intiietate, de parca limba nu e un cosntruct social, nu e un organism care reproduce maniile, obiceiurile vorbitorilor de la un moment dat. Pentru el limba era data o data pentru totdeauna de zei, in forma fixa si imuabila. Bou.
noiembrie 21, 2007 at 6:41 pm
adica una si cu unu fac doi? la asta te referi? faptul ca doi e de masculin si nu de feminin sau neutru? are asa o mare importanta faptul ca regulile gramaticii sunt astea si nu altele? e musai sa dam si genului feminin tot atitea intrebuintari ca si celui masculin? Si asta e de natura sa creeze probleme unui om? Intreb, caci mie imi vine a ride de asa problema, no offence.
cauza neutrului nu o sustine nimeni?
Mi se pare, sincer, un pic cam deplasata discutia in termenii astia.
Poate imi scapa mie ceva, chiar m-ar interesa un punct de vedere diferit de asta al meu, asa orb cum e el.
noiembrie 21, 2007 at 7:05 pm
cam asa: un barbat si o femeie merg amindoi undeva….
In Ro se ride de multe probleme si da, asta pare frivola pe linga altele mult mai grave. Inainte de sexul ministrilor si modul de adresare, conteaza sa se faca ceva. Ceva bun.
noiembrie 21, 2007 at 8:24 pm
nu stiu ce mare legatura e intre feminism si PC (o sa continuu sa-i zic asa, cu toate mistourile de mai sus) si n-am priceput (@andreanum) daca vrei un punct de vedere diferit de al tau despre una sau despre cealalta.
oricum, io n-am nici un punct de vedere, am doar un link, asa, ca asa avem ce comenta: http://www.ladyfest.ro/
la fetele astea am fost in vizita acu vreo luna, cu ocazia ladyfest bucuresti. am intrat in h.arta aproape speriat (”nu dadea, tanti, ce daca’s mascul!”
si am iesit aproape plictisit. organizarea a fost varza, am vazut cu totul alte filme decat cele promise. prin camera aia batea vantul, din cauza lipsei de promovare. voiam sa revin a doua zi (porc ordinar, imi fusese simpatica o regizoare) dar am cedat unei invitatii de a ma plimba pe alte meleaguri. de site am dat azi.
poate c-am fost incoerent, dar concluzia la care voiam sa ajung e ca noi n-avem nici feministe, nici PC. sau, daca avem, nu le vede nimeni.
noiembrie 21, 2007 at 8:40 pm
am citit acu tot blogul ala si cred totusi ca e scris la misto. ar fi complet aiurea sa fie altfel.
noiembrie 21, 2007 at 9:01 pm
mda, site-ul “pe bune” e aici. din pacate parerea mea despre organizarea festivalului pomenit mai sus e neschimbata.
ma opresc aici cu comentatul, prea vorbesc singur.
noiembrie 21, 2007 at 9:09 pm
ba nu vorbesti singur deloc.
legatura intre feminism si pc era ca prin anii saptezeci-optzeci feministele au sustinut ca exista discriminare pe baza de sex intre oameni. Ele au dat tonul schimbarilor prin vocalizare cit sa se auda. Apoi conceptul s-a extins, negrii au devenit din ei mai audibili cerind excluderea cuvintelor jignitoare la adresa lor din limbajul curent, dupa care s-a ajuns sa se scoata cuvinte din versurile melodiilor, sa nu se poata pronunta cuvintul negru la nu stiu ce manifestatii samd.
Sunt de acord ca apelativul pizda pt o femeie e jignitor, ca cioara pt tigan e la fel, ca ciuciunghez pt chinezi asijderea, ca handicapat e deja injuratura, dar nu inteleg de ce utilizarea pluralului masculin atunci cind ne referim la grupuri mixte poate stirni probleme. Aia ziceam daca poate sa lamureasca io. Personal mi se pare o exagerare si un moft, dar poate exista o explicatie a cererilor de genul asta.
noiembrie 21, 2007 at 9:12 pm
pai io de aia cautam site-ul lady fest, am citit cateva opinii ale unei tante de acolo frumos formulate. apoi am dat de prostia aia de mai sus. acu tre sa plec, dar maine o sa rasfoiesc mai bine site-ul ala, feminismul e un subiect despre care mi-am promis de ceva vreme ca o sa ma documentez.
noiembrie 21, 2007 at 9:34 pm
da, daca vrei te pun in relatie cu dna mihaela miroiu (careia i se spunea domnul miroiu)
intre timp am gasit asta la tine: http://www.librariaeminescu.ro/blog/2007/10/17/constantin-schifirnet-formele-fara-fond-un-brand-romanesc/
Nu cumva preluam noi ad litteram si fara sa gindim prea mult niste structuri (lexicale, sa zicem) ale unor alte societati, si incercam sa le fortam sa intre in celulele societatii noastre? Cel putin in domeniul de care vorbim.
noiembrie 21, 2007 at 11:04 pm
andreea, m-ai spart. acu o sa ascult un anumit post de radio ca pe europa libera, sub plapuma, daca ’se spune’ acolo vreo timpenie si aia nu au taiat-o?
noiembrie 22, 2007 at 12:18 am
Amuzant cum toata lumea face misto de Mihaela Miroiu, de feministe, dar aceeasi lume a remarcat cu nemultumire ca nu e nici o femeie in guvern.
De unde vine aceasta nemultumire? Si, mai ales, de ce?
noiembrie 22, 2007 at 11:32 am
eu nu am nici o nemultumire ca nu sunt femei in guvern: imi e fix perpendicular ce sex au ministrii nostri. Ca de altfel toti alesii neamului. Nu ma revolta nici ca nu sunt femei preot.
de doamna miroiu am facut misto acuma citiva ani, cind ii audiam cursurile. acum nu ma mai amuza.
noiembrie 24, 2007 at 7:06 pm
Constantin Schifirnet, Formele fãrã fond, un brand românesc, Comunicare.ro, 2007
Cuprins
Cuvânt înainte
1. Antemaiorescieni
1.1. Redescoperirea Occidentului
1.2. Complexul Europei. Dinicu Golescu
1.3. Primenirea europeana a societatii românesti. Eufrosin Poteca
1.4. Nevoi de asezaminte noi. Ionica Tautu
1.5. Ridicarea patriei. Barbu Paris Mumuleanu
1.6. Nu imitatie, ci evolutie treptata. Costachi Conachi
1.7. Un precursor al junimismului. Alecu Russo
1.8. Dreptul roman, baza a modernizarii. Simion Barnutiu
1.9. Învatamânt national. Gh. Lazar
1.10. Schimbare facuta cu rost. Gh. Asachi
1.11. Formele fara fond, expresie a dezechilibrului între antiteze. Ion Helide Radulescu
1.12. Reforme accelerate. Ion C. Bratinu
1.13. Realismul organic. Mihail Kogalniceanu
1.14. Formele fara fond,o masca frumoasa fara crieri. Ion Maiorescu
1.15. Temeiurile din lontru, fundamentul dezvoltarii statului modern. George Baritiu
1.16. Conditia modernizarii, dezvoltarea economica. D. Pop Martin
1.17. Civilizatiunea este iuteala progresului. Ion Ghica
1.18. Trecutul, argument al spiritului national. Bogdan Petriceicu Hasdeu
2. Teoria formei fara fond în opera lui Titu Maiorescu
2.1. Gândirea maioresciana
2.2. Modele europene de societate
2.3. Semnificatii ale formei fara fond
2.4. Originile formelor fara fond
2.4.1. Abaterea de la calea organica de dezvoltare a societatii române
2.4.2. Imitatia civilizatiei occidentale
2.4.3. Constitutie si legi inadecvate unei societati în tranzitie
2.4.4. Inexistenta fundamentului social burghez
2.4.5. Lipsa spiritului critic în cultura româna
2.5. Caile de înlaturare a formei fara fond
3. Formele fara fond în viziunea lui M. Eminescu
3.1. Gândirea eminesciana
3.2. Formele fara fond
3.2.1. Principii de studiu al formelor fara fond
3.2.2. Sensul formelor fara fond
3.2.3. Cauzele formelor fara fond
3.3. Evolutionism
3.4. Societatea moderna româneasca
3.4.1. Clasa de mijloc
3.4.2. Taranul
3.4.3. Patura superpusa
3.5. Legea, fundamentul constructiei statale moderne
3.6. Barbarie, semibarbarie, civilizatie moderna
3.7. Teori compensatiei
3.8. Efectele modernizarii
3.9. Sustinerea institutiilor moderne
4. Formele fara fond în opera lui C.D. Gherea
4.1. Dezvoltarea României moderne si influentele externe
4.2. Rolul institutiilor burgheze în formarea României moderne
4.3. Neoiobagia, o forma fara fond
4.4. Socailismul în tarile înapoite si perspectiva evolutiei sale în România
5. Evoluti de la fond la forma
5.1. Era nou, sfârsitul formelor fara fond. P.P. Carp
5.2. Formele fara fond, caricatura civilizatiei. Theodor Rossetti
5.3. Organicismul permanentelor istorice. Nicolae Iorga
5.4. Formele fara fond, expresie a decalajului dintre asezamintele burgheze si sufletul românesc. C. Radulescu- Motru
5.5. Socil-democrati, forma fara fond. Constantin Stere
6. Evoluti de la forma la fond
6.1. Legitimitatea formelor fara fond în tranzitie. A.D. Xenopol
6.2. Spiritul critic si formele fara fond. Garabet Ibraileanu
6.3. Forma, creatoare a fondului. Eugen Lovinescu
6.4. Formele fara fond în evolutia economica. Stefan Zeletin
6.5. Evolutia burgheziei românesti. Mihail Manoilescu
6.6. Formele fara fond în viziune comunista. Lucretiu Patrascanu
7. Acceptiuni ale formelor fara fond
7.1. Categoriile de fond si forma
7.2. Exegeza despre teori formelor fara fond
7.3. Sensurile acordate fondului si formei
7.4. Acceptiunile formelor fara fond
7.4.1. Contradictia dintre conditiile interne si institutiile moderne
7.4.2. Contradictia dintre cultura româna si civilizati moderna
7.4.3. Contradictia dintre scopurile (civilizatiei) moderne si mijloace
7.4.4. Discrepanta dintre real si ideala
7.4.5. Neadevarul formelor din afara si autenticitatea fondului intern
8. Formele fara fond, reflex al evolutiei societatii românesti moderne
8.1. Modernizarea tendentiala româneasca
8.2. Spatiul de dezvoltare
8.3. Contexte ale dezvoltarii moderne românesti: independenta versus dependenta
8.4. Cauze economice
8.5. Constructia institutionala
8.5.1. Cadrul institutional politico-juridic
8.5.2. Statul român modern
8.5.3. Regimul parlamentar
8.6. Agentii modernizarii
8.6.1. Fragilitatea burgheziei
8.6.2. Implicarea intelectualilor în modernizare
8.7. Conduite specifice modernizarii
8.8. Taranimea, suportul social al costurilor formelor fara fond
9. Modelul teoretic national explicativ al evolutiei societatii românesti moderne
9.1. Un model teoretic de studiu al modernizarii
9.2. Unitatea dintre fond si forma, principiu explicativ al evolutiei moderne românesti
9.3. Principiu de analiza determinista
9.4. Raportul interioritate-exterioritate
9.5. O rationalitate specifica
9.6. Cultura, enzima modernizarii romanesti
9.7. Formele fara fond în societatile aflate în continu tranzitie
Încheiere
Bibliografie
Indice de materii si de nume