O gripa de porc

Gata, doresc a spune oficial. Mi-a ajuns. Ce adunatura de natantoci sunt medicii din tara aceasta? Oare ne-am tampit cu totii?

Se ia un subiect cat se poate de simplu. Ai un virus din familia gripei (influenza). Acest virus se propaga de colo colo si atinge proportiile unei pandemii. O pandemie e ceva “mare”. Prin comparatie, endemia e ceva mic, acolo, limitat la locuitorii din Almasul Mic, si nu s-a auzit vreodata sa fi ajuns pe la Milcov. Pandemia a trecut de mult de Milcov si-a ajuns deja la Peking, si Jakarta, si New York, si Paris, si Londra, si Madrid, si inapoi la Almasul Mic. Pandemia e, asadar, definita multi-stratificat, prin a) intinderea epidemiei, la randu-i data de contagiozitate si rata mutatiilor si b) trecerea barierelor “naturale” in calea unei epidemii, recte munti, vai si petece de apa. Ca sa ai o pandemie, virusul trebuie sa mearga, furisat, prin intermediul acelor oameni care sunt mobili sociali de-a lungul meridianelor.

Sa fie clar, asadar, ca in definirea pandemiilor nu intra sub nici o forma altceva decat acea calitate a vectorului de-a trece de la un muritor la altul, si de-a contamina populatii variate. Letalitatea virusului, agresivitatea acestuia in termen de lezare de organ, morbiditatea si mortalitatea asociate sunt toate variabile care, de obicei, sunt in continuitate, dar nu obligatoriu, cu contagiozitatea. Pe romaneste, daca virusul se transmite usor de la om la om nu-i musai ca o sa-i si omoare pe amandoi, dar nu strica sa fi precaut, caci contagiozitate mare = (de multe ori) agresivitate crescuta.

Vine un moment in viata oricarei pandemii cand aceasta si-a atins varful de glorie si se stinge. Va fi omorit poate suficienti oameni incat rezervorul s-a stins; populatia va fi dobindit imunitate, si-atunci contagiozitatea scade sub pragul necesar mentinerii acestui “foc”; virusul va fi mutat, se va fi modificat, in sensul scaderii agresivitatii lui, si-atunci va ramane cantonat doar in zone favorabile lui s.a.m.d.

Pana la mijlocul secoului XIX singura linie de aparare impotriva acestor agenti infectiosi era speranta in Doamne Doamne (sau Allah, sau Buddha, sau Quetzalcoatl, dupa caz); necunoscute stiintei, inframicronice ca dimensiune, virusurile traiau poate doar in imaginatia unui nebun. Malthus ar zice ca din acest echilibru pe muche ecologica, intre agresogenii lumii si viabilitatea populatiei oamenilor, ecosfera se afla intr-o zona mult mai buna decat acum, 200 de ani mai tarziu, cand de la cateva sute de milioane am ajuns spre 7 miliarde de suflete, toate “valoroase” intelectual. Noroc cu un domn doctor, Jenners, care – fara a sti ce e acela un virus – a demonstrat totusi ca scarificarea cu variante inactivate de germen ajuta omul sa nu contacteze variola. Variola e o boala monstruoasa, in fata careia gripa noastra porcina paleste prin comparatie. Astazi este eradicata, desi raman bine ascunse si la Est, si la Vest, fiole cu virus originar numai bune de folosit ca arma biologica.

Gripa ucide, totusi, la randu-i cu foarte multa eleganta. A ucis si in 1918, anul Marii Uniri, cand tata, Dumnezeu sa-l ierte, avea 1 an. A ucis si in 1968. A ucis si cand cu povestea cu SARS si cu gripa aviara, acum 6 ani. Nu trebuie sa fi facut atata amar de scoala medicala incat sa admiti pericolele care deriva dintr-o pandemie cu gripa, desi poate un pic de lectie de pedagogie n-ar fi stricat incat toti acesti babalaci ai Sanatatii Noastre sa cugete mai bine inainte sa deschida gura in public. Unul a remarcat, spontan, ca 20 de mii de morti e mizilic, si sa zicem mersi daca scapam cu doar atatea decese (Prof. Cercel, 2009). Altul s-a fofilat, in urma cu o luna, de la a raspunde presei cu privire la refuzul sau de a se vaccina (Ciuhodaru, 2009). Mai de curand, insusi presedintele onoratului Colegiu al Medicilor din Romania, onoratul prof. Astarastoae, a enuntat ca e o impietare la adresa eticii medicale sa obligi omul sa se vaccineze (Astarastoae, 2010). Eu, daca n-as fi medic, i-as baga in aia a mume-sii pe toti si mi-as spune speranta in Zeul Banana. Pe cine sa crezi? Dupa cine sa te iei? Si ce autoritate are o televiziune, sau alta, sau presa, sa decida asupra problemei?

Fac o paranteza pentru a-l lasa pe domnul Christopher Hitchens (traducerea imi apartine) sa povesteasca despre chestiunea vaccinarii contra virusului  polio in India, Calcutta, in 2001. Virusul este responsabil de o alta boala sinistra care atinge sistemul nervos, polio-mielita. ”

“[…] cu aceasta ocazie, fusese trimis din partea UNICEF sa promoveze cauza in cruciada […] impotriva epidemiei de poliomielita. Multumita muncii unor cercetatori precum Jonas Salk, este posibil in zilele noastre sa imunizezi copiii impotriva acestei maladii teribile la un pret neglijabil, cativa centi sau pennies cat costa sa administrezi doua picaturi de vaccin oral in gura unui bebelus. Descoperirile din medicina au reusit sa puna la o parte groaza de variola, si toata lumea astepta ca se va intampla la fel si cu poliomielita.  […] Oamenii din Bengal, femeile in particular, au fost foarte entuziasmati si chiar ingeniosi. Mi-aduc aminte o reuniune a unei comisii in care gazdele din Calcutta au pus la cale fara nici o rusine sa se alieze cu prostituatele din oras, pentru a duce vaccinul si in cele mai indepartate colturi ale societatii. Adu-ti copilul – se spunea – da-i picaturile si nu pune intrebari. […] Totul mergea bine […] dar apoi am inceput sa auzim de un zvon. In anumite locatii periferice, fanaticii musulmani incepusera sa imprastie o poveste ca de fapt picaturile erau un complot. Daca luai acel medicament sinistru din OCcident, o sa fii lovit de impotenta si diaree.[…]”

Christopher Hitchens – God is Not Great (2007)

Povestea e mult mai lunga si cu consecinte teribile. In Nigeria, de exemplu, zona declarata “libera de polio”de OMS, exact aceeasi atitudine a facut ca, in 2005, poliomielita sa secere nenumarate vieti. Dar ce vorbesc eu? Atitudinea Vaticanului fata de bolile transmisibile sexual (STD’s) e in continuare una bizara, in care prezervativul e unealta diavolului.

Si tot aidoma pare, si la noi, acest vaccin impotriva gripei porcine. De ce il refuza insa medicii? Raspunsul e foarte simplu. Se tem. Dar de ce se tem? Si daca au motive clare sa se teama, ce inima au ei sa nu impartaseasca aceste scrupule cu toti amaratii aia care, atinsi de isterie, fac cozi nenumarate la Institutul Bals? Nu cumva ne aflam cu totii intr-un mare rahat de malpraxis? Cum suna “toate dobitoacele si-au facut serul, dar “prietenii-stiu-de-ce”, nu”?

In fapt vaccinul, trebuie spus, este un produs foarte sigur. Contine proteine virale care confera imunitate. Nu contin cod genetic. Nu risti sa faci boala nici daca vrei. Poti sa faci 1000 de doze simultan, tot dracul ala e. Tot imunitatea aia o sa o ai. Dincolo de reactiile locale secundare, doar cateva au potential de risc ridicat, iar una dintre ele in particular frizeaza paranoia medicala, si stupefiant pentru mine nimeni nu i-a dat nume, sau a discutat despre ea. Anume posibilitatea ca aceste proteine, cu activitate imunologica, la un grup foarte restrans de persoane pot sa declanseze o boala inflamatorie demielinizanta numita “poliradiculonevrita” sau boala Guillain – Barre. Acum, BGS e foarte foarte rara. Mai mult, exponential mai rar se moare, sau se ramane cu sechele, din asta, desi e o afectiune serioasa, care pune individul la pat pentru cateva saptamani, care presupune paralizie, adica nu-i de glumit. Acest lucru trebuia discutat, si explicat, populatiei parte a unui proces de educatie a maselor, si-a prostimii.

Vaccinarea nu e obligatorie nicaieri in aceasta lume cu exceptia politicii nationale de vaccinare la copilul mic. Pentru restul, Dumnezeu cu mila! In cunostinta de cauza, eu, individ liber al acestei lumi, constient fiind de riscuri, pot sa aleg sa nu ma imunizez. Pot sa aleg sa obtin imunitate pe cale naturala, facand boala (cazul probabil al subsemnatului si a altor colegi de la Municipal care au anticorpi anti AH1N1 dupa ce-au facut, fara sa fi stiut, boala toamna trecuta si sunt okay). Sau, dimpotriva, pot sa aleg sa ma imunizez. Este si cazul gripei sezoniere. Si-acolo, lumea poate nu stie, poti sa faci BGS. Si nimeni pana acum din comunitatea medicala n-a facut bulbuluci de gura, alimentand o isterie de-un grotesc preistoric in vreme ce cu-nimic-mai-brejii infectionisti devin persecutorii unui experiment Milgram gargantuan si ajung sa trimita mesaje in tara ca “nu-i nevoie de consimtamantul parintelui pentru vaccinarea copilului minor”. Domnilor, pour la bonne bouche, ati luat-o complet prin cucuruz? Medicul n-are voie sa atinga copilul nici cu un varf de pana fara acordul scris al parintelui, altfel face puscarie. Daramite sa-i injectezi un ser, fapt traumatic si prin fapta, si prin continut. Implementeaza mijloace de carantina cumsecade in spital, fa provizii de medicatie antivirala ca alternativa la vaccin, pune la punct centre de criza si  foloseste politia, la o adica, pentru ca aceste lucruri sa fie respectate in comunitate. Dar nu uita nici un moment sa educi, sa educi, sa educi. Altfel niciodata, dar niciodata personajul anonim caruia nu i-a suferit anusul la moartea “vedetei” (Dumnezeule!) nu va fi inteles ce l-a manat, in ziua aia de duminica, sa stea zeci de ore la rand pentru un fis mediatic, dincolo de care nu ramane cu nimic mai putin imunitate la gripa porcina.

Din pacate asta nu-i confera imunitate nici la prostia lui, nici la prostia domniilor voastre. Colegiul Medicilor din Romania, sa ma ierte Dumnezeu, si-a aratat o data in plus diletantismul prin conflictul comunicational cu Ministerul Sanatatii. Cine gireaza aceste situatii care impieteaza securitatea nationala? MS sau CMR? Daca domnul Astarastoae are o pasiune pentru bioetica si etica medicala, si militeaza pentru consimtamant informat (ca si subsemnatul de altfel), ce-ar fi sa inceapa prin mobilizarea ciracilor domniei sale sa participe cu mai mult entuziasm la acest proces?

G.

45 thoughts on “O gripa de porc

  1. De la sperietoarea cu gainatul (bird shit hoax) a amicului Albert Osterhaus, tachinat sugubat cu porecla “Swine Flu Pope” si pâna la isteria apocaliptica a spectrului molimei care va decima omenirea (ba chiar care o va rade, pentru ca a decima înseamna doar zeciuiala, adica zece la suta obol), drumul e sinuos si plin de hârtoape. Daca mucii-n batista pot fi un simptom mai mult sau mai putin sugestiv de gripa, convulsia politico-medico-farmaco-mediatizata in jurul gripei râtanului e chiar patognomonica pentru tembelizarea degenerativa a sublimei nostre specii. Departe de a fi un melanj eclectic de idei, toata tarasenia nu e din pacate decât o mare zacusca. Un florilegiu indigest, emetizant de ambiguitati, contradictii, invective, nerozii, colportari, adevaruri trunchiate, soptite sau pitite ca praful sub covor. Dintru inceput, sa fim obiectivi: nimeni nu contesta existenta virusului, a bolii pe care o produce si a complicatiilor, uneori letale. Sa plecam asadar de la premiza ca cercetatorii, epidemiologii, farmacologii si medicii se articuleaza intr-o simbioza desavârsita in interesul pacientului. Vocatia e indiscutabila, deontologia imaculata, medicina se face pe baza de dovezi solide si nu pe baza de borborigme si bâlbe conjecturale despachetate la telejurnal sau in fituici sordide care vând senzatii tari si frisoane pe sira spinarii. Pe baza de dovezi (vorba lui Marin Preda : pe ce te bazezi ?) inseamna cheama in engleza doftoriceasca evidence-based medicine, sintagma binecunoscuta, cu putere de calauza, ba chiar de frontispiciu pe bolnite, antet pe retete si addendum pe parafe…
    In text sunt amintite vaccinuri care au salvat mii si milioane de vieti, de la anti-polio la variola, BCG & Co.. Mai sunt si altele, precum vaccinul împotriva hepatitei B, care a facut minuni si a eradicat epidemia in centrele de hemodializa, unde in anii premergatori prea multi bolnavi si prea mult personal erau contaminati si chiar bolnavi. Si când stim cât de contagioasa si de serioasa e maladia asta…
    Buba e ca in circuitul de la placile lui Petri si pâna la termometrul din fundul pacientului se strecoara insidios (si din ce in ce mai adânc in zilele noastre) o adunatura heteroclita de nepoftiti, care mai de care mai verosi, mai incapabili si mai galagiosi iar medicina si sanatatea publica devin ele insele gripate, adica impotmolite. Si cine sufera când in sanatate-si baga coada banul si politicianul, chimirul si caftanul ? Pai bietul om de rând, care n-o sa mai stie cum sa se dreaga : c-o lamâie stoarsa-n ceai, cu groguri, spirt pe piept, ventuze pe spinare si felii de cartof lipite pe frunte si legate-n stergura nevestii ? Sau cu buline la mare pret pe care scrie Tamiflu ? Sa se fereasca de curent si de apa-n bocanci sau sa se vaccineze ? De unde sa stie, daca autoritatile sanitare nu stiu nici ele ? Daca insusi medicul a ajuns din demiurg (sau cel putin din colocatar, pe craca sociala, cu judele, preotul, moasa si dascalul) un biet furnizor de ingrijiri de sanatate (health care provider, ce ipocrizie cu damf de political correctness !), un figurant pe cât de public, pe atât de pusilanim vizavi de cei ce i se substitue si abulic in fata pacientului ?
    Ce e cu adevarat exact in medicina ca stinta exacta ? Doar exigenta medicului de a fi exact, cu o precizie balistica, de « punct ochit, punct lovit », ca doar tine sanatatea si viata pacientului intre mâinile lui. Chestie de savoir faire…Insa bolile (plus cauzele si manifestarile lor) cu care jongleaza el nu sunt deloc la fel de exacte, ba sunt adesea surprinzatoare, versatile sau obscure. Altfel spus, sindroame identice pot ascunde etiologii variate. Invers, o anume afectiune poate recunoaste expresii si forme diferite de la un bolnav la altul. La fel si medicamentele, eficace pentru unii, nesuportate de altii, indicate si contraindicate in functie de o gramada de factori. Asa ca meseria asta nu-i lesne, iar de ea trebuie lasati sa se ocupe in tihna doar cei care au studiat-o. Ei stiu ce a aia virus. Ce e aia contagiozitate, patogenie si virulenta. In ce proportie virusul e capabil sa produca forme manifeste de boala, si in ce masura afectiunea, odata declarata, e mai mult sau mai putin grava.
    Dar uite ca medicina e cam stingherita si cu ocazia acestui prilej, ca sa zic asa, a cam fost impinsa in laturi de sub lumina reflectoarelor. Asta pentru ca din ce in ce mai multi îsi vâra nasul intre medic si pacient : interese pecuniare, asigurari, politicieni, avocati, jurnalisti si o sumedenie de alti blatisti si paraziti, iar doftorimea e mânata silnic la transhumanta intre magna cum laudae si tagma cum fraudae, intre deontologia lor si reaua-vointa a celor care se cocoata in amvonul imposturii, profitând de credulitatea maselor si uzurpând credibilitatea medicinei in profitul propriei lor notabilitati. Iar medicina, vugarizata « au possible », devine elegance, eloquence sau eminence-based medicine… Ah, era sa-i uit pe conspirationistii cu mintea-n plopi si atinsi de triplopia cifrei sase, gata sa traga semnalul de alarma (de se reazima Goe-n nas in clanta usii de la cupeu) la fiece napasta si sa ceara capul prozelitilor eugenismului.
    Acum nu c-or fi toti doctorii albi, nepatati si scrobiti ca halatele lor inainte de raportul de garda, ca deh, oameni sunt si ei… Un reprezentant din breasla (de vaza, nu cine stie ce plevusca) incepu acum mai bine de zece ani sa studieze amalgamuri de gainat fluturând bau-baul gripei gainii. Ca fapt divers, milioane de volatile au fost sacrificate pe altarul stiintei si in numele principiului de precautie care incepe serios sa deriveze spre sminteala. Nu-i nimic, gaina ar fi urmat sa devina si ea o rara avis, ca la noi pe vremea intunericitului pre-decembrist, când nu gaseai si tu un copan, o pipota ceva. Doar niste tacâmuri paroase de pui calitatea a doua la Gostat (cum zicea Cornel Udrea). Atunci s-au demolat cotete si sa-nteleg ca asta ne-a scapat sa murim cotcodacind gripati ; mai curând clase, scoli, birouri si magazine se-nchideau prin mai toate tarile civilizate, in urletele reprobatoare ale suporterilor sucului de portocale si ai jogging-ulu matinal prin zapada, ca sursa de anticorpi vânjosi. Hais-cea. Ce sa mai intelegi ? Unii propovaduiesc vaccinarea in masa : ba doua doze, ba una, altii strâng ca hârciogii o treime din stocul mondial de Tamiflu (Franta) – vorb’aia : « lasa, maica, nu se stie, sa fie acolo ». Unii cumpara pe banii contribuabilului jde milioane de vaccinuri, altii pestifereaza demascând coruptia sau dau din mâna a lehamite…
    Inca o data, nu minimizeaza nimeni gripa sau gripele, fie ele sezoniere, estivale, ale porcului, gainii sau bipezilor ce suntem. Ca nu-i de joaca. Dar intre a face din tântar armasar, din armasar herghelie si a trece in zbor planat si cu dispret suveran peste problema asta, e o cale de mijloc.
    Si tocmai calea asta de mijloc, seriozitatea lipseste la appel.
    Stim cu totii cam câte zerouri in coada au cifrele de afaceri ale marilor laboratoare. Stim ce profitabil e negotul cu statul. Mai stim si ca daca vrem sa declaram pandemie, putem sa-i schimbam definitia, cum s-a intâmplat azi-vara. Ca sa se aplice. Mai stim si ca exista ceea ce se cheama in medicina conflicte de interese, sau mai bine zis interese banesti in relatia medic-laborator. Mai stim ca principiul asta al precautiei atinge vârfuri de nebunie. Mai stim si ca politicienii tin cu dintii de fotoliile si privilegiile lor, si-n numele principiului astuia zelul si excesele lor mângâie paroxismul… Frantuzoaicei ministrese a sanatatii îi trag toti acum suturi in ariergarda c-a târguit nouaj’de milioane de vaccinuri când milioane de oameni, in propria-i tara, traiesc sub pragul saraciei. Cine i le cumpara la mâna a doua ?
    Conspirationistii urla ca si vaccinul, si mai ales adjuvantii or sa provoace liste de asteptare la cimitir, tot ei vin si cu teoria inuitului dezgropat in ’68 (ca sa fabrice eugenistii arme bacteriologice de ucis in masa, nu-i asa ?) si mort cu juma’ de secol in urma de gripa… mai explica-i tu lui nea Caisa ca squalenul ca adjuvantul asta e fabricat chiar in corpul nostru ?
    Politicienii (si nu numai ei) urla lugubru exact contrariul, ca ne prapadim cu totii daca nu ne vaccinam… Iar in harmalaia produsa de bani, de prostime, de foamea de senzational cine-i mai asculta pe medicii seriosi, competenti si de buna-credinta ? Cum zice frantuzul, adresati-va fundului meu, ca mi-e capul bolnav.
    Pe scurt, si lasând la o parte si calculele mai morbide decât cifrele morbi-mortalitatii, uite cum o problema de sanatate non-neglijabila, in loc sa fie tratata cu seriozitatea cuvenita, cu tact si rigoare stiintifica – ca poate n-o fi nici inofensiva cât o unghie incarnata, da’ nici bomba atomica nu e – ajunge sa fie un fiasco absolut, la nivel mondial. Homo sapiens, de trei ori sapiens: asinus asinorum in saecula saeculorum. La buna vedere !

  2. Raspuns unu: mmda. Raspuns doi: mmda. Doua mmda-uri cu o mica majoritate (cam ca aia prezidentiala).
    Care neologizme, frate ?

  3. O developez de la coada la cap, ca de la cap la coada e-ntr-un dead end:
    rapit e de ramo
    rapite de ramo
    rapite de ram, o !

    Za bol iz in ior cort.

  4. c-o moarte toti suntem datori
    dar nu-i tot una leu sa mori
    sau caine vaccinat (am recitat din memorie)

    1. deci avem doi doftori-scriitori pe blog, buuun!
    2. deci amandoi vad ca s-au dat putin pe brazda si scriu mai pe intelesul omului. Le respect eforturile supraomenesti de a renunta la 1% din neologismele pe care sunt tentati sa le reverse pe foaia html-ului. Sunt sigur ca, in decursul anilor, vor ajunge si poate depasi stacheta ridicata in prezent de stilul aerisit al lui tracto, andreanum sau al subsemnatului aici prezent. Aplauzele la final, multumesc.
    3. deci va marturisesc si eu, de cand cu hipnoza televizorului ma dezobisnuisem sa citesc mai mult de o burtiera-doua sau sigla postului tv din dreapta-stanga sus. Cei doi mi-au readus placerea lecturii, a scotocirii printre randuri si idei dupa “ce o fi vrut sa zica”, mi-au reeducat rabdarea de a parcurge un text mai mare decat suprafata monitorului. M-au mai pus sa caut prin dictionare. Si altele.
    4. deci pe de alta parte, efectul benefic al neologismului asupra creierului omului de rand fiind vax albina, coroborat cu faptul dovedit ca cine se uita la Mircea Badea nu citeste aici, propun sa-i lasam sa scrie in continuare in ce stil vrea muschiul gandirii lor. DAR…DAR sa le cerem continuu, cu vehementa dar subtil in acelasi timp, sa scrie si pe intelesul maselor populare.
    5. deci adica sa ne explice de ce o stiinta asa de complexa precum medicina poate fi silita sa raspunda cu “mda” la o intrebare ce implica un rahat cu ochi de vaccin.

  5. Sandule, nu-s deloc asa multe neologizme si nici macar intelectologizme nepoftite. Poate ceva termeni tehnici si niscaiva chiritizme. Plus ceva arhaizme. Bine, daca vrei deschidem fereastra, aerisim si taiem unu la suta din bugetul cuvintelor “de dormit afara”, da’ sa stii ca nu se bate nimeni în cuvinte bune de pus în Flacara Rebus doar de dragul de a înmuia cât mai vârtos tastatuta in tingirea cu cuvinte ne-mirceabadesti. Mersi pentru încurajari si aprecieri. Creca dorinta fitescaruia de aici e sa dezbata temele lansate. Si serios, si frumos. Mie unuia îmi place limba româna la nebunie, si gasesc ca e una din cele mai frumoase si mai jucause limbi. O iubesc, ma, ce vrei ? Poti sa faci minuni cu ea (cu conditia de a o respecta si de a o întrebuinta cum se cuvine). Când vezi comorile de scriere româneasca… Alte limbi sunt mult mai tepene, mai rigide si mai putin plastice, mai putin savurose. Mai e ceva: in afara de importuri, de neologisme care înfrumusetzeaza limba (utilizate cu masura), limba româna veche e de un deliciu rar. Apropie, mângâie, zau. Tot încerc sa citesc istoria ieroglifica a lui Cantemir (disponibila pe wiki). O stii. Ia uite-te tu acolo ce minunatii… Pe de alta parte, a încerca o scriere ceva mai putin banala e si un exercitiu împotriva uitarii, a caderii în limba de lemn de toate zilele. Plus ca e un challenge sincer si curat, daca vrei, intre cei care dialogheaza. Pentru mine dorinta de a fi trimis la dictionare e de o mie de ori mai mare decât dorinta de a trimite la dictionare.
    In ceea ce priveste medicina. Toti doftorii învata aproape din start (din practica de zi cu zi, nu din cursuri) ca la orice întrebare de medicina care li se pune, vor fi nevoiti sa-si înceapa raspunsul cu “depinde”. Apreciez aerisirea ta carteziana, da’ sa stii ca un rahatel de microb nu e neaparat pe cât de mic, pe atât de inofensiv. Cum o saptamâna-n pat, su’plamuma cu patrujdoi de temperatura nu e neaparat sora cu moartea. Mai citeste o data rândurile despre exactitatea medicinii. Voi ne cereti sa fim exacti (încercam, ma, încercam si de multe ori “ne iese”), insa noi ca s-ajungem acolo ne batem capu’ cu mai multe variabile decât o echipa “all stars” de matematicieni).

  6. gripa… eu m-as lua dupa ce spune omul asta, un reportaj de asta toamna la Radio Cluj: cautati mai jos, in arhiva din Săptămâna 12.10.2009 – 18.10.2009, se numeste Observator stiintific – Vanea Atudorei despre industria farmaceutica red Melania Dragan (16.10.2009). Link: http://radiocluj.ro/index.php?mid=5 (vedeti la arhiva emisiuni).

  7. Toamna trecuta? Hm, toamna trecuta am dus pe picioare si eu si prietena, vreme de cca 3 luni (?!), ceva intre gripa (la mine se manifesta mai degraba ca o raceala) si poate pneumonie(?) (prietena s-a plans vreme destul de indelungata de dureri in piept, nu putea sa doarma noaptea de ele). Nici medicii de familie, nici pneumologul n-au stiut sa ne zica ce avem si ziceau ca n-avem nimic. Now you made me ponder…

  8. …”este o gripă cât se poate de normală. Ea nu cauzează nici o zecime din decesele provocate de gripa sezonieră clasică. Singurul lucru important care a condus la formidabila campanie de panică la care asistăm este faptul că reprezintă o ocazie de aur pentru reprezentanţii laboratoarelor, care ştiau că vor trage lozul cel mare în cazul declarării unei pandemii.” Wolfgang Wodarg, directorul Departamentului de sănătate din cadrul Consi­liului Europei, medic şi epidemiolog.

  9. Da, Sandule. Medicamentele nu sunt altceva dcât substante care, injectate la soareci de laborator, produc articole de specialitate.

  10. Mai e soarici da’ e scumpi, ca e soarici cu adeneu’ modificat, costa scump. Sandu, unde esti frate ? A-i dezertat ? Sau te-a contaminat tracoristi aia cu foiletoanele si foetajele ? Vino’ncoa pa pânza si mai sustine-ma ca am impresia ca io centrez si io dau cu capu. Am si io uichend liber de la hospital si vorbesc ca televizoru. Desi nu prea mai ma uit de când cu sclava izaura din bulevardu paulista. Susutinema, zi ceva !

  11. bre, mii de scuze si foiletoane, tractorel a gasit in hd niste filme pe care le-a pierdut la vremea lor si acu’ recupereaza; acu’ se uita la young guns, apoi urmeaza equilibrium si seraphim falls. la stambul ninge de doua zile incheiate, zapada e de aproape juma’ de metru, ce altceva mai bun de facut decit uitat la filme, linga semineu, in lupta dreapta cu un pinot grigio (ca-i italian) din ’96?

  12. uitai: sa inchinam pentru soarecii cu ateneu modificat!

    psst, un hint: bre, cind ai liber de la job, fa si matele ceva altceva decit internet. internetu’ e tocma’ pentru cind sintem la job, ca sa nu ne plictisim.

  13. Trakto, pinot grigio e ca malboro din piata Gorjului meid in stambulu’ unde e zapada de juma de metru. Contrafacut. E gris nu grigio si e fara copirait de la frantuji. Da’ daca e bun, nu zic nimic, rezon. Ingioi. Doar al mai bun caberne sovinion da pa pamânt e ala da Dealu Mare, nu ?. Dupa care urmeaza caberneu’ franc al cilienilor. Asa cum a mai buna feteasca neagra e aia da Tohani. Auzi vel-paharnice Tractorel (cu motorel trifazic pe coliva), daca tot ai schimbat berica estudiantina pe molanul cu staif de om la casa lui (ca si mine, martuisesc spasit si umil), da si mie o gura. Io la vinuri din cizma am ramas la Valpolicella si la Montepulciano, da’ da sa gust ca te omenesc cu un Château Puech-Haut 2005 “cap de berbec” (AOC drumu’ de costisa Languedoc). Sta mâtza-n mustati. Soiuri marsanne si rousanne, pacat ca dupa seceta si filocsera din omie opsute si ceva românii n-au prasit asa ceva ca-i batea la cur pe frantuji. Cica aveam noi pân’la razbelu’ de independeta soiuri de vin la care le zicea “vulpe” si “om rau”. S-au pârjolit, bre… Pacat. Pâna si Nabulione bea vin alb de Cotesti, ‘r-ar el da secatura da dictator. Acu’ fara misto: au frantujii neste molan de mori da’ daca si-ar pune valahu’ osu la treaba…
    Despre treaba cun enternetu’ la serviciu… am, bre, da’ când îi împlînt la om acu’ ala lung de jde centimetri în rinichi cu dreapta sa-i fac biopsie, cu stânga cer comprese. Nu pot neam sa tastaturez. Decât arareori. Si când am un uichiend liber de la hospital mi se para asa da luuuung… Asa ca gasesc timp de enternet sâmbata, duminica si sarbatori legale când nu sunt “dejurstva” plus noaptea. Ca mi-e drag da voi toti.
    Sincer, pa bune: tare mi-ar “placea” sa facem o degustare da vinuri, noi astia de pe blogul asta frumos unde m-am invitat si io ca musca-n lapte. Am cu ce sa va dau pa spate, ca m-a dat si pa mine.
    Randevu undeva în Bucale ?
    Mersi pentru ideile de filmoteca. Eu pe hd nu mai am decât Buletin de Bucuresti, Revansa, Un comisar acuza, niste Heckel si Jeckel, Filopat si Patafil, integrala B.D. si… Maria Mirabela (asta ca cadou de la o reumatoloaga den Strigatu Marmatiei). Auzi, spatare Tracto, dragi tovarasi, coana moasa si voi, fa ! A propos de pelicule, care poate sa ma ajute si pe mine cu filmu’ ala Concurs, al lu Dan Pita, de prin opsdoi cred ? Ala cu Moraru si Dinica, unde ultimul are o replica pe care i-as pune-o cu lacrimi jamais uscate ca epitaf: Nu ma pot, ma, sunt obosit, ma dor oasele… Il vreau, sparg chimiru ca sa-l am, help.

  14. bre alexandrioane, pentru ca esti un nene de cinci stele uite aci de unde poti lua concurs de pizza: http://www.romaniainedit.us/showthread.php?tid=16361&highlight=concurs. ‘nafar de asta, pe forumu’ respectiv gasesti cam tot ce pofteste cordu’ matale in materie de film romanesc. cu mare placere!

    ps. io nu ma omor dupe vin, p-asta il am cado de la un preten talian, peppe pre prenumele lui, pletos, barbos si sicilian, care m-a vizitat acu’ vreo doo luni si cu care am impartit bune si rele timp de vreo patru ani prin eghipet. scrie zibibbo pa sticla, e albastrie, si peppe mi-a spus ca l-a luat de la un bun preten de-al lui, tot sicilian, viticultor din tata-n figlio. defel io mi-s om dinamic si degraba necugetator daca nu e neaparat nevoie, deci berar innascut si antrenat, de abea dupe 7-8 beri la jumate’ putem purcede la filozofeala despre cite luna, cite-n stele. in rest, toate bune, umpic de tractoreala neinregimentata la s.m.a. n-a facut rau nimanui. bafta maxima!

  15. ce stare de ebrietate pe blog, sa mor! Nu mai e blog, e barlog de betivani, lopeti, maimute, mangosane si mucii hatzuri! Pohta ce-am pohtit!

    cum alexandre-voievod, te simti singur?! Aicea sunt, maria ta! Nu te teme, acu’ suntem prieteni si cu tracto-turcu (sa-i zicem Turcitu’ de azi incolo, parca era un personaj cu porecla asta?!) si nu mai e cazu’ sa dam tribut, am redirectionat carutzele cu VISA spre ovrei, manca-le-as io guritza lor ca doar ce mi-au dat sms ca au micsorat dobanda la depozitul meu in aur si diamante. O duc greu saracii, sa ne rugam pentru ei!

    despre bautura, frateeeeeeee! Ascultati vorba ce va zic acu si notati in notepad ca nu mai repet: io-s omu’ alb si omu’ negru, alb-negru mi se spune, nu exista gri la mine; vinu’ e ori bun ori prost la mine! Cand dau de vin prost, beau o juma de carafa ca sa nu zica interlocutoru’ ca-s neam prost si sa scoata sabia. Dar cand dau de vin bun – asta ar fi ala de buturuga, rosu, vascozitate si culoare cam ca motorina – pai frate, n-ati vrea sa va relatez nici macar in scris: manga de manga, mut ca mutu, lopata ca grebla – unde ma rezemi, acolo raman, maimutza si alte dihanii de care doar in cantofabule ati mai citit! Jale care este pe persoana fizica – care ma vede, nu ma mai uita, are cosmar de transmite sapte generatii inainte genetic direct in lobu frontal la neam de neamu’ lui! Ah, nu mi-as dori vreodata sa ajungeti sa ma cunoasteti; da’ si daca va fi sa fie, indicatia doctorului: sa aveti la voi cate 3 role de scoci de caciula sa ma legati fedeles. Atat am avut ca sa spun!

  16. @ vel-ispravnicul Sandu & Aga Trakto, dupa rânduiala:
    Sandule, carpatinule cerb neînfricat, stavila si pavaza inexpugnabila: cum strig dupa ajutor vaz ca apari, ca din neant. Fii pe pace, vrednice, ca nu suntem o adunatura de cirotici cu ficatu’ pâna sub buric. Noi sorbim cu finete, maniere si delicatete din beuturi fine si facem asa fiu-fiu cum ducem pocalele cu vin la buze. Scoci n-am ca sunt doftor, dar am leucoplast, de o mie de ori mai lipitor si mai eficace, pentru rani si cu precadere pentru abtiguire. Oi sti sa te leg dupa vrerea ta de ciresul meu din curte când ti se va fi urcat ulcica plina de vin la sinapse. Nu te teme, ca io voivod nu te lasa de caruta, vajnice, drepte ! Dar arcele nu ti le-ncorda si ghioagele nu ti le-apuca înspre Tracto, nu el e Mihnea Turcitu. E neam d-ai nostri, si dac-o fi fost ienicer fara vrerea lui s-a desteptat la vreme si-a izgonit de unu singur papucii, irmilicii, mahmudelele, salvarii si fesurile din Hagia Sofia. E d-ai nostri, Sandule, îti repetez ! Cruta-l pe buna direptate si te-oi omeni cu vin gustos dupre cum meriti ca am cramele si pimnitele pline. Omule alb sau negru, afla întru mângâiereea gâtlejului dumitale ca am si alb, si negru ca motorina si untos ca pacura. Dar cum adeverul zace-n damigeana si câteodata nu-i nici alb nici negru îti voi destainui si din tainele rozé-ului de Anjou, ca nu degeaba-l vom fi umilit pe Carol Robert la Posada.

    @Tracto: maistre, daca eu sunt de cinci stele, apai tie îti prind pe epoleti, gaitane si fireturi toate ale sapte stele ale coneacului Triumpf pa care-l beam, racani, peste Milcovu-nghetat când ne luase cu arcanu la catanie T.R. la Focsani. Plus bonus inca vreo patru-cinci, ca le meriti cu-ndesat. Merci infiniment de lincu cu Dan Pizza’s Concourse. Esti nepretuit, sa moara ce-am pa casa ! Uite, am si eu pentru tine si voi toti în par un linc: cinemaromanesc.blogspot.com, drept multamire si ca sa nu fiu atât de prejos fata de binele ce mi-ai facut. Cât despre orz, am si eu antrenamentul de rigoare la Gambrinus, centura violet ce bate-n negru, dar dupa cum ontogeneza repeta filogeneza, asa si vinu dupre bere e molto piacere. Sunt drept si la datorie pentru a depana dupa halbele de rigoare tot ce e de la big bang incoace. Si dac-o vrea Dumnezeu si ne strângem intr-o zi la o sorbire, adu licoarea talianului si ma prezint si eu cu ce iese mai bun din struguri, sa-mpart cu voi. Pentru sublimarea papilelor gustative si pentru conformitate. Al vostru subsemnat.

  17. la lincurile tale ne-om duce/
    si hd-uri vom aduce! Howgh!

    alexandre voievod, slova ta e miere pentru esofagul meu hartanit de tzuici de prune si asaltat apoi de matinalele gastrite de reflux asa cum sta bine oricarui bautor barbar ce ma aflu si care nu stie doar a degusta/ ci in cap a isi turna 😀

    Afla maria ta prea-umila mea presupunere ca suntem de-un leat, adicaltea nu din generatia emo care nu stie sa manuiasca armele si si-au incredintat apararea gliei jandarmului international de dincolo de apa cea mare. Si stiu si de tracto ca tot de-al nost’ este, m-am tarat cu el pe burta prin padurile din Oklahoma si in Llano Estacado, desertul plin cu cactusi pana la nouri, in urmarirea banditilor care pradasera calul de foc. Si uite asa, ca sa sarim din Karl May in paginile lui Ioan Dan, ne refacem oastea Bucegilor si sper si io din toata inima ca ne vom vedea candva la Privighetoarea de Aur sa bem o stacana si sa frigem un berbece. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

  18. bre, mai bine un purcelus de lapte cu maru-n gura, zau, ca mi s-a luat de berbeci, miei si oi. si-o stacana doo de cabernet puterea ursului, din ala ca singele,cum sta bine la niste voinici ca noi. 🙂

  19. notat in hrisov!
    cand ti-o da sultanu’ liber la vara te astept cu oastea de mai sus pe-un petec de plaja sa ne muiem cizmele in apa cea mare si sa stingem dorul cu apa de foc e se numeste bere rece!

  20. cam la 20 de km de la iesirea din bursa spre yalova, pe partea dreapta, cocotat pe-o coasta de munte si cu o terasa de te ia ameteala, este un restaurant otoman in care singurul meniu este berbecut la protap. parchezi, intri, te asezi la o masa din lemn negeluit si ridici un deget. turcu vine imediat si-ti numara insotitorii, ca sa corespunda cu marimea berbecului ce-l va alege, apoi, cam in juma’ de ora, pe masa apare un berbecut maro-roscat aburind, din care te infrupti direct, doar cu cutitu’ si cu mina. asa am patit io asta-vara cu familionu’, de ne-am luptat cu sarmanu’ berbecut vreo ora jumate, moment in care ne-am dat invinsi si am recunoscut ca ne poate pune restu’ la pachet. abea asteptam sa ajungem iar acolo, ca sa ne mai dam o data batuti.

  21. bre, io vara vin rar in concediu in tara, ultima oara a fost in 2007 si asta numai pentru ca trebuia sa aranjez personal niste ploi. prefer sa ma pierd pe undeva prin antalia, cu familionu; bre, io m-am facut lenes, m-am obisnuit sa fiu tratat ca lumea, sa mi se spuna “bey!” sau “abi!” si nu “ba!”, sa vina otomanu’ cu platou’ plin de salate din care sa aleg ce vreau io, sa-mi aleg io pestele pe care-l vreau la gratar, m-am dezobisnuit sa ma uit dupa gropi in loc de peisaje cind conduc (apropo, care ajungeti pe linga marmaris, atentie mare, peisajele pot dauna la creier!), mie mi se pare normal sa mi sa faca gratarul linga masa unde o sa-l infulec sau sa-mi fac friptura singur, pe piatra incinsa sau inabusita sub pamint (a la menemen, linga izmir). deci daca vrei, vino matale la otomani si n-o sa mai vrei sa te intorci. plus ca plajele lor sint atit de salbatice (mai ales alea de pe insule), incit o sa faci ca indienii tot concediu’. 🙂

  22. inca un hint de la tractoristu: exista un site unde puteti face rezervari de vile pentru concediu, cam oriunde in lume; ii zice villarenters.com. io il folosesc de mai bine de cinci ani pentru vacante, pentru ca m-am saturat de hoteluri. uite, de exemplu, noi, asta-vara, am inchiriat o vila la datca, o zona cu o frumusete aparte, in sud-vest, linga marmaris. o aruncatura de bat pina la insula rodos. piscina personala, bucatarie utilata cu absolut tot, sistem 5+1 si un teanc de dvd-uri, internet, gratar in curte, umbra, liniste, vecini care te invitau la petrecerile lor. toate astea pentru 280 de euroi, o saptamina incheiata. deci 10 euroi de persoana, pe zi! bate la cur orice aranjament facut prin orice agentie de turism.

  23. of, of, tractoristule, ce replica as putea sa-ti dau io tie? Uite, am scos una dinainte de genericul de final din Mihai Viteazul, imediat dupa ce-l strapung miseii cu halebarda: “Vei domni peste o tara marunta. Vecinii te vor umili. De noi vei tremura. Ramai aici. Iti incredintez o armata; si atunci vei cunoaste puterea… Si totusi Miha, nu vrei sa te impaci cu noi? Nu! Voi merge pana la capat, oriunde ar fi acest capat. Si vreau ca acest popor sa stie din ce in ce mai mult ce vrea si sa-si dea sama ce poate.”

  24. frate sandu, dupa cum am mai zis pe undeva (si cu adinca parere de rau): poporul asta nu se mai insanatoseste in timpul vietilor noastre. e frumos sa fii patriot, nimic de zis, e inaltator, eroic si, uneori, chiar la moda; recunosc, ma mai gidila si pe mine sentimentul, cind si cind, mai ales cind sint p-afara, dar ma scarpin imediat si ma apuc virtos de ancora pe care am reusit s-o-mplint in realitate. n-ai observat ca, de la o vreme, eu am renuntat sa mai critic uitindu-ma inapoi? don’t look back in anger, just find a proper new way. o viata ai, bre, ce naiba, carpe diem.

  25. @tracto: de acord cu tine – mai putin treaba cu poporul. Poporul roman n-are nimic, e bine-merci, sanatos. Problema e ca suntem sub ocupatie. Stam sub ocupatie de secole iar ceea ce vezi tu urat NU este poporul roman. Sunt neamurile migratoare si toate loazele care au trect pe aici dupa pamant si apa.
    Simplific si mai mult: tu pentru mine esti poporul roman. Alex, mutzu, andra, nevasta mea, parintii, prietenii cei putini si buni sunt poporul roman. Cand citesc ceva bun, cand vad un lucru facut bine, crestineste, cu talent, cu spirit de raspundere, cu GRIJA… imediat ma uit dedesubt si acolo descopar UN ROMAN. Sau un neamt, sau un englez sau un togolez. Cand vad o porcarie nici nu mai trebuie sa ma uit sub presh; ala responsabil e un rahat cu ochi, un venetic fara radacini care s-a oprit pe pamant romanesc astazi sau acum 1000 de ani doar ca sa-si umfle burdihanul si sa lase dupa el potopul. Astia NU-S poporul roman. Si uite ca, in felul asta, reusesti sa separi graul de neghina. Eu pariez in continuare pe poporul roman ca va reusi sa se scuture de toate hahalerele care-i sug sangele. De aia ma atac cand vad scris “noi, romanii”. trebuie scris “EI, cumanii… ei, avariii…ei, fanariotii…ei, dobitocii…ei, securistii… ei, jigodiile!”

    Noi suntem buni, ce ai cu noi?

  26. pai n-am nimic, bre, sau, cel putin, n-am nimic cu voi, cei insirati de tine mai sus. sa stii ca logica ta nu prea se aplica, ar fi prea frumos sa fie asa. io m-am lovit de romani get-beget care aveau moralul pe undeva pe sub nevertebrate. io nu impart lumea asa, nationalitatea nu are nimic de-a face cu calibrul moral. poti sa ma crezi pe cuvint, am intilnit natii cit pentru doua vieti. uite, un exemplu la indemina: jigodia de iliescu e roman. citi a stricat din cei ce i-au stat alaturi? la fel si “escu” ala care i-a tras teapa lu’ nevasta-mea cu 150 de euroi, proprietar de casa de schimb valutar in tomis 3. tot roman. la fel si imbecilul ala care m-a lasat pe mine fara masina in concediu, dupa ce o rezervasem din timp, de-a trebuit sa umblu pe la altii. patronul rent-a-car-constanta; tot “escu” si asta. sau ghertoiul ala care s-a luat de fiica-mea in real, tot roman, prietenii lui il strigau relu. sau aurel e nume albanez? si baba aia care arunca gunoiul pe geam, de deasupra noastra, tot romanca e, ii zice aneta. sa fie turcoaica? bre, la cite uscaturi avem acum si la cita mediocritate, rautate si prostie musteshte in romania, ar trebui sa ma consideri optimist cind spun ca poporul nostru se va insanatosi in 50 de ani. pe bune!

  27. poftim cultura: patronu’ turc, ala neintegrat in ue, pagin si needucat ca romanul nostru verde, ne-a trimis la toti un email in care ne-a spus ca astazi putem sa plecam de la 14:00, ca se prefigureaza 2-3 zile de ninsori puternice si ger, si sa avem timp sa ne aprovizionam, care cu ce avem nevoie. vezi de ce nu-mi trece macar prin gind sa vin in tara, acolo unde daca nu lucrezi in weekend, te taie la ore? nu exagerez deloc, am fost in discutii cu o mare firma romaneasca de software, poate cea mai mare, sa vin acolo ca project manager si, cind era cit pe ce sa semnez, am aflat din propunerea de contract ca management-ul decide cumulul orelor lunare care vor fi stabilite drept baza salariala si ca orele suplimentare (conform legii) nu vor fi platite cu spor, adica o sa-mi vad familia la fel de rar ca acum, dar pe salar mai mic. le-am zis muie cu lamiie, sa nu li s-aplece si nu am mai raspuns la telefoanele lor. romani de-ai nostri, nu tzepari ca turcii!

  28. sandule, e poate bine pentru psihicul tau sa zici ca nu noi, ci aia sunt a) rai, b) nesimtiti, c) ai dreacu, d) trogloditi, e) nespalati… z) violenti. Nu, sandule, noi suntem asa, noi adica romanii. Hai sa ne asumam ca de la realitatea asta pornim si sa incercam sa facem ceva cu ea. In bine. Ca sa au un exemplu la indemina mea: schiatul. M-am apucat de curind si am descoperit ca imi place. Am incercat, inclusiv in acest week-end, sa schiez in Romania, pe Valea Prahovei, ca aveam doar 2 zile libere si pina la Arieseni e cale lunga si inzapezita. Am stat 25 de minute la un telescaun si vreo 40 la teleschi (sau invers), iar coborirea a durat fix 5 minute! Am dat 170 de lei pe doua tichete de 10 puncte (asta inseamna 4 urcari cu telescaunul si 2 cu teleschiul). Lume ca la balamuc, asta nu ar fi rau, dar ca pe pirtii erau sanii, oameni in pantofi, oameni in blugi, cucoane cu blanuri si puradei ca se aruncau in fata schiorilor, tovarasi cu burta care aruncau tigara cu bolta sa cada in capul vreunuia care era preocupa sa nu-i taie progenitura intinsa pe jos, apai asta nu-mi trebuie. Nu-mi spune ca alea 5000 de persoane strinse la Predeal simbata pe la 1 dupa-amiaza erau cumani! Erau romani de-ai nostri, vecini de-ai tai si de-ai mei. Care atita stiu ei, ca trebuie sa halesti micul si sa arunci cu scobitoarea in capul cuiva, ca sa te rizi.
    Eu prefer, daca e sa mers sa schiez, sa schiez si nu sa stau la coada. Pot sa stau 10 minute la o coada, dar de la 12 min incolo incep sa ma doara picioarele, ca bocancii de ski nu sunt espadrile, sa te relaxezi in ei pe loc. Daca vezi ca vine populatia, mai faci o instalatie, investesti, aranjezi pirtia, o cureti, pui niste gardeni sa tina vitele deoparte, faci cumva sa mentii aproape si multumiti, adevaratii tai clienti, care platesc o caruta de bani sa paseasca pe pirtia ta. Faci pentru saltimbanci o pirtie de sanii, separata de schiori si placari si impaci pe toata lumea, ca muntele e mare.
    Aia cu micii si berica de pe laturi nu aduc profit la proprietarii de instalatii, ci aia care platesc niste zeci de euro pentru a sta la cozi!
    Nu-nteleg aia din Sinaia, nici aia din Azuga, nici aia din Predeal, nici din Poiana. Explica-mi tu, astia sunt toti cumani, goti, huni, vandali? Nu, astia suntem noi. Chiar in urma bulgarilor alora de care facem misto cu clabuci la gura de la Eminescu incoace (inclusiv eu, recunosc), bulgari care, din cite am inteles, care si-au “vindut” o statiune nemtilor si neamtul a construit acolo un rai pentru schiori. Astept miine-poimiine cronica de la fata locului de la un prieten caruia i-a iesit pe nas schiul in romanica. Daca si bulgarii au priceput, noi ce-avem de nu?

  29. @andreanum: ce-avem noi de nu? Care noi? Poate ca ar fi bine sa ma duc sa ma culc inainte de a raspunde dar am sa ma risc: pai depinde unde cauti romanul. Daca te uiti pe partie, la casa de schimb valutar, in fotoliul de patron, la renta-a-car sau in Real-preturi-fara-egal sa ma scuzati, sansele sunt minime. Mi-am adus aminte de o cunostinta care i-a luat aparat foto pustiului si m-a sunat sa ma intrebe DUPA AIA daca e bun. Si i-am zis, ce marca i-ai luat? Ce model? Pai nu stiu, DA’ E DIN MALL! Era sa mor de ras si de plans! “E luat din mall”…e bun adica, e din mall frate! Nu o cheama cu escu dar dupa nume e tot romanca.
    Deci exemple din astea, daca vreti concurs, n-as paria ca-l castigati. Am si eu o tolba plina cu varf de da si pe afara. Si uite ca am gasit o bruma de solutie si vi-o zic si voua, fara suparare ca stiti ca-mi sunteti dragi: nu cauti oamenii pe partie sau la schimb valutar frate. Cauta-i in locuri mai selecte. As paria ca sunt multi romani care la ora asta citesc o carte buna. Sau fac o fapta buna. Sau, ca si noi, se ingrozesc de mizeria lumii astea. Dar cine-i vede? Cine-i cauta? Cine scrie de ei? Nimeni. O fi fost unu’ pe partia aia dar cred ca isi vedea de treaba lui, cu capul in piept – si uite ca l-ai ratat. O fi si vreun patron care sa tina la angajati precum efendi a lui tracto dar are el loc de rasuflat prin legislatia asta pusa la punct de neo-securisti? Intr-o tzara care e pradata pe fatza eu cred ca nu-ti trebuie mult sa basculezi din om in neom. Si ajung si la comparatia tari straine-Romania. Sa fiu scuzat, comparam Merzanu cu Dacia care baga mai mult la ora? Pai sub cate imperii am stat noi si cate natii ne-au calcat si cat aur a plecat de la noi la strabunicu’ lu’ patronu’ ala neamt sau turc sau de care o fi el ca sa-si permita acum sa fie civilizat si sa ne trateze de sus? Aud?
    Ia uite ce m-am aprins! Unde esti Alexandre, sari in ajutor! 😀
    M-am calmat: mentin pariul pe poporul roman ala adevarat. Si-l respect pe tracto ca a fugit de mizerie pentru ca are talantii lui de talent si e pacat sa nu-i foloseasca. Ce mi-as dori insa de la el? Sa le spuna copiilor: uite dragii mei, banii astia sunt de la turci (birul inapoi, vorba lui) dar sa stiti ca voi aveti si sange romanesc in voi, asta e o tzara mica uite aici pe harta, acum e piatza de desfacere, sat fara caini si loc de depozitare a deseurilor dar printre muntii de gunoaie sa aveti grija sa nu va speriati s-ar putea sa vedeti si oameni. Si mi-ar fi de ajuns.

  30. Stai Sandule, nu te-nfierbânta, aici sunt. Andreea si Tractoriste cu câ de la chilogram ! Dragi tovarasi, nasi si Floreo, coana moasa si voi, fa ! Ieri si azi pe când ma jucam de-a v-ati ascunselea cu confratele Mutzu prin orbite siderale am tras cu amândoi ambii ochi dimpreuna la ale voastre trei pareri. Si cred – punând o alta grila de decodare – ca o intuiesc si pe a lui Mutzunache. In plus ma aud si pe mine (alt punct de veddere) gândind zilnic despre toata tarasenia asta a cruntei schimbari la fata a României de la 89 încoace, tara pe care o vedeam apucând în alta directie. Fara a fi conciliant peste masura, fara a da naiv cu “pupat toti piata Independentii” tre’ sa spun ca fiecare din voi are multa dreptate in ceea ce spune si simte. N-am sa vin acum cu panseurile mele stufoase ca e prea mult de spus si sunt praf dupa o zi grea. Dar ca preambul la o claca in zilele ce vor veni, ca mic buzdugan aruncat înainte sa ma arat din nou pe tema asta (unde am cautat sa construiesc o analiza obiectiva), uite vreo câteva lucruri. Unu: faptul ca una-doua ajungem sa vorbim cu patos, uf si naduf de treaba asta, de tara si de soarta ei, e cea mai solida premisa. Doar faptul ca vorbim de ea înseamna totusi ca ne pasa. Ca ne framânta. Inseamna c-o iubim, ca-i a noastra si ca o vrem altfel. Doi: o alta premisa la fel de solida si îmbucuratoare e ca ne dam seama ca fiecare punct de vedere conteaza. Si-n oaza asta de blog vad ca putem arunca si-ntoarce pe toate partile pareri divergente sau chiar radical opuse, însa cu bun simt, tact, humor si buna dispozitie. Si asta fara sa ne cunoastem cu totii ! Trei: eu cred ca e nevoie mare si de optimismul de neclintit si de fervoarea lui Sandu, si de constatarile reci si implacabile ale Andreei si ale lui Tracto si de energia atomica a lui Mutzunake. Numai ca – zic eu la ora asta când mi se-nchid ochii – nu trebuie nici sa ne-mbatam cu apa rece, nici sa ne cufundam irevocabil în dezgusturi abisale si sa dam din mâna cu lehamite. Mai vorbim, va pupez pe toti si fug sa bag cornu’n perna înainte s-o iau razna.

  31. sandule, singurul fapt ca tracto vorbeste romaneste aici, cu noi, si ca sotia si copiii lui invata romaneste si traiesc aci e suficient ca sa nu mai existe dubii in privinta romanitatii lui. Cit despre mine: nu, sandule, eu nu caut romanii in mall-uri. Romanii sunt peste tot. Acuma nu poti sa-mi spui ca la mall vin cumanii, pe pirtii sunt hunii si in spitale ostrogotii si mongolii.
    Pe pirtie eram 5000 de oameni. Daca e sa zic ca 1% erau straini, restul erau toti romani. Aia cu imperiile n-o prea gust. Ia sa vedem un exemplu mai grav decit Romania: ia zi, ce-au facut evreii din Israel si in cit timp? Rectific: in cit timp au transformat fisia de desert in gradina? Ca sa nu mai vorbim de cum au inventat udatul cu picatura. Din nevoie toate, fiindca natura in locul ala era impotriva omului. Si dupa ce vezi asta uita-te pe marginea autostrazii soarelui si incearca sa numeri ciulinii cultivati cu sirg pe hectare intregi.
    Nu stiu ce ar putea sa-i determine pe romanii nostri sa se apuce de treaba serios, sa nu mai piarda vremea pe la tocsouri de 2 bani seara, iar la serviciu sa nu se faca ca muncesc, sau macar sa nu le dea peste mina celor care o fac…

    alexandru, da, vorbesc cu patima pentru ca imi pasa. Citeodata mi-e ciuda ca imi pasa asa tare, ca ma afecteaza mizeria si griul vietii din tara asta. Si mai mult, ma ingrozesc foate multi romani. Unii sunt hiene, la propriu. Si, ca si cum asta n-ar fi de ajuns, hienele reusesc sa-si faca vocea auzita si la un moment dat, pentru omul de rind, ceea ce fac ei trece drept just, corect, informare. Si nu e…

  32. salut cu avant patriotic acest pas inainte de a imparti romanii in romani-romani si romani-hiena! Un pas mic pentru andreanum, un pas mare pentru blog.

    n-am nimic cu tracto, de unde ti-a venit ideea asta?! E chiar mai patriot decat mine. El da la gioale dobitocilor iar eu pansez ranitii nostri. El urla catre canalii “e rau!” iar eu ii mangai pe cei cazuti cu “scoala-te, e bine!”. Sunt abordari diferite ale aceleiasi probleme. Trag insa putin de reglaje ca sa apara mici nuantari. E ca in educatia copiilor: spune-i lu’ ala mic non-stop ca esti mic esti mic esti mic si prost si ai sa-l vezi cum nu mai ridica ochii niciodata.
    Stilul realitatea tv nu e pentru a ajuta Romania ci pentru a o ingropa si mai adanc.

    Mi-a placut o chestie spusa de Puric. Era cam asa: cica un pui de vultur se ratacise cand era mic si crescuse la un taran in curte impreuna cu gainile. Si a venit vremea de-i crescusera aripile dar nu zbura. Se credea gaina. Si l-a luat taranul si i-a spus: zboara, vulturule! Si asta, nimic! L-a dus pe un deal cu gand sa-i dea vant de acolo. Zboara, mai! Nimic. A urcat cu el mai sus. Degeaba. Ani de zile de ciugulit graunte facusera din vultur o gaina. Si l-a dus omul pe varful muntelui. Tot nimic. Si a avut inspiratia sa-l intoarca cu capul spre soare. Si a vazut vulturul soarele si si-a desfacut aripile si a zburat. Si zice Dan Puric: trebuie sa-i indrepti omului capul spre soare. Sa vada soarele. Sa stie ca e soare si unde e soarele. Ca de mocirla stie si singur.

  33. sandule, stii ca-mi esti drag, nici n-am zis ca ai ceva cu cineva. Chiar daca ma mai infierbint eu citeodata, sa stiti ca nu-mi casuna pe voi. E bine ca vorbim aici si chiar daca pare ca nu suntem de acord, sa stii ca pina la urma suntem. Poate ne mai citesc si altii si poate cumva, cindva, cineva isi indreapta ochii spre soare, vorba ta din vorba lui Puric.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s